Video Câţi bani economiseşti la factură dacă îţi pui panouri fotovoltaice. Statul îţi dă 20.000 de lei din cei 30.000 de lei necesari

Ne așteaptă o iarnă grea, cu facturi mari la energie, iar inflaţia în Europa este tot mai mare. În acest context, Adrian Vintilă, specialist în energie, vine cu soluţii pentru a mai face economii.

Cum putem avea facturi mai mici

După spusele specialistului Adrian Vintilă, România este una din țările din Europa care are suficiente resurse pentru a putea să-și producă energia electrică pe cont propriu, fiind “una din cele mai binecuvântate țări din Europa”.

Vezi și

Adrian Vintilă, specialist în energie: Înainte de a vedea ce am putea face acasă mai simplu și cum putem fi mai eficienți acasă, să vorbim macro despre ceea ce înseamnă producția de energie sau modalități de a produce energie, pentru a ne da seama că țara noastră se află pe glob și în special în Europa având absolut tot ce este nevoie la îndemână pentru a produce energie electrică. Putem să producem energie electrică cu ajutorul apei, hidroenergia. Avem centrale hidroenergetice pe Dunăre. Avem mare, pentru a produce energie cu ajutorul curenților de apă. Avem câmpie, avem una dintre cele mai însorite țări din Europa. Avem energie geotermală în Bihor, avem vânt în Dobrogea. Deci România, din punct de vedere al resurselor energetice, este una dintre cele mai binecuvântate țări din Europa.

Ce-i lipsește României?

Legat de ceea ce lipsește țării când vine vorba despre a ajunge în punctul în care ar putea să-și producă de una singură energia electrică, Adrian Vintilă este de părere că lipsește cu desăvârșire o strategie bine pusă la punct și voința. România deține rezerve de gaze naturale în Marea Neagră, care ar putea fi echivalente unui consum de 20 de ani, fiind peste 200 de miliarde de metri cubi. Specialistul a ținut să menționeze faptul că în ciuda resurselor considerabile pe care România le are în posesie, nu s-a făcut nimic cu ele, decât după ce a venit războiul dintre Rusia-Ucraina, moment în care toată Europa a devenit dependentă de “un gaz pe care ar trebui să-l scoatem de undeva”.

Adrian Vintilă, specialist în energie: Ne lipsește o voință și o strategie pe termen lung. Vedem blocajele din Marea Neagră care au fost ani de zile, din punct de vedere al resurselor de gaze naturale sau al extracției de gaze naturale din Marea Neagră. Știa toată lumea că noi avem acolo rezerve echivalente unui consum de 20 de ani, peste 200 de miliarde de metri cubi, rezerve de gaze naturale, în Marea Neagră, dovedite. Și totuși n-am făcut nimic până acum, când a venit un război și când nu doar noi, cu toată Europa, este oarecum dependentă de un gaz pe care ar trebui să-l scoatem de undeva. Și uite că am început să-l scoatem din Marea Neagră.

Are România nevoie de ajutor?

Deși România are resurse de gaze și ar putea să-și procure singură energia electrică, folosindu-se de acestea, țara nu are tehnologia necesară pentru a scoate gazul din Marea Neagră și nu știe cum să scoată gazul.

Adrian Vintilă, specialist în energie: Avem nevoie de ajutor și am avut ajutor la un moment dat. La un moment dat, au fost companii americane care au venit să ne ajute, dar acolo blocajul a fost unul legislativ. Am preferat prin legislație greoaie sau impredictibilă să blocăm anumite companii care voiau să extragă gaz de acolo, gaz pentru România și pentru Europa, pentru că poate ne era mai bine să depindem de alte surse de gaz... Si nu doar noi, și alte țări din Europa.  Acum, cu cuțitul la os, ne dăm seama că acești ani în care am stat benevol la mâna Rusiei nu au fost cei mai benefici.

Ce pot face românii pentru a trece mai ușor peste iarnă?

Avem resurse, e clar că n-o să le extragem și România n-o să producă energie. N-o să fie independentă din punctul ăsta de vedere în viitorul apropiat. Una din investițiile și modalitățile pe care specialistul în energie le consideră utile și benefice în econimisirea energiei și controlarea valorilor facturilor, sau banilor pe care îi plătim, sunt panourile fotovoltaice. În cadrul podcastului, acesta a explicat în ce constă acest timp de investiție, cât de mare este o astfel de investiție, dar și care sunt beneficiile reale pe care aceste panouri le aduc, odată cu instalarea lor în gospodării.

Adrian Vintilă, specialist în energie: Din păcate, nu prea putem să controlăm în niciun fel costurile pe care le avem sau prețurile, poate nici măcar veniturile de cele mai multe ori. Dar, cu siguranță, putem să controlăm valorile facturilor sau banii pe care noi îi plătim mai departe. Din punctul de vedere al energiei, la îndemâna tuturor în acest moment sunt panourile fotovoltaice. Există încă un mit care spune că sunt foarte scumpe. Dacă ne uităm la evoluția prețurilor, vedem că prețurile au scăzut de peste 40 de ori la panourile fotovoltaice, în ultimii 13 ani, în Europa. Dacă accesăm și un program guvernamental, precum Casa Verde, randamentul de recuperare a investiției este unul mult mai bun. Prin panouri fotovoltaice putem să ne asigurăm o independență parțială la energie electrică și facturi mai mici. Dar atenție, pentru că vorbim de tehnologie și tehnologia trebuie să o privim ca un instrument prin care noi să ne ușurăm viața, să ne eficientizăm costurile, să reducem timpi pentru anumite activități și să ne simțim mai confortabil.

La cât este estimată investiția inițială pentru aceste panouri?

Un prim aspect legat de panourile fotovoltaice este că acestea nu se dimensionează în funcție de suprafața locuinței, ci în funcție de consumatorii de energie care se află în acestea. Consumatorii de energie sunt toate electrocasnicele, care consumă, mai mult sau mai puțin, modul în care casa este izolată sau centrala pe gaz. 

Adrian Vintilă a dezvoltat un calcul, care evaluează că, cu "10 panouri putem instala 5 kilowați și putem produce anual aproximativ 6000 de kilowați oră de energie electrică", în contextul în care, spune specialistul "este mult peste consumul mediu al României". 

Adrian Vintilă, specialist în energie: Nu aș dimensiona panourile fotovoltaice în funcție de suprafața locuinței, ci în funcție de consumatorii pe care îi avem în casă. Acesta ar fi primul pas pe care trebuie să-l luăm în considerare atunci când ne decidem să facem astfel de investiție. Care sunt consumatorii de energie electrică din locuința noastră? Cu ce anume ne încărcăm factura. Pentru că poți să ai o casă de 100 de metri pătrați cu un consum relativ mic, pentru că ai câteva televizoare, centrală pe gaz, becurile toate sunt led, nu ai un consum foarte mare.Sau poți aveam o casă de 50 de metri pătrați cu un consum mai mare pentru că ai frigidere din categoria A+, casa nu e prea bine izolată. În primul rând, să ne identificăm care sunt consumatorii principali ai locuinței, cât consumăm la energie electrică. De aici pleacă totul. În medie, un kilowat instalat în panouri fotovoltaice, produc aproximativ 1,2 kilowați oră de energie activă. Pe înțelesul tuturor, cu 10 panouri putem instala 5 kilowați și putem produce anual aproximativ 6000 de kilowați oră de energie electrică. Este mult peste consumul mediu al României. În țara noastră, consumul mediu pe o gospodărie incluzând și apartamente este de aproximativ 80 de kilowați oră pe lună.

Investiția este echivalată la suma de 30.000 de lei, iar în cazul în care oamenii aleg să opteze și pentru un program guvernamental, statul promite 20.000 de lei prin programul Casa Verde, aportul final pe care trebuie să-l aducă investitorul fiind de 10.000 de lei. În funcție de prețul actual real al energiei de pe piața de acum, oamenii își pot recupera suma investită în cel mult doi - trei ani. 

Adrian Vintilă, specialist în energie: Investiția medie 1000-1100 de euro per kilowați. Undeva la 30.000 de lei, cu tot cu TVA, 6000 de euro. Dacă accesezi un program guvernamental, 20.000 de lei promite statul prin programul Casa Verde, aportul nostru ar mai fi de 10.000 de lei. Dacă calculăm la prețul energiei reale din piața de acum, vedem că randamnetul este unul foarte-foarte bun. În doi ani, cel mult trei ani.

Cât de bine funcționează programele guvernamentale? 

Din cauza problemelor care au apărut în demararea și lansarea programelor de acest fel și a faptului că prețurile au crescut considerabil până când a fost permisă instalarea în sine a acestor panouri pe casă, firmele care se ocupă cu instalarea lor au devenit reticente și mai prudente, după ce și-au pierdut încrederea în acest program. 

Adrian Vintilă, specialist în energie: Funcționează și nu prea, din păcate. S-a terminat o primă etapă a programului, ce a început în 2019, după doi ani și jumătate de la lansare. Terminat în sensul de a fi și decontările finale, banii decontați de la stat, și oamenii au început să aibă panourile pe casă. Acum, la începutul anului, a fost demarată ediția a doua cu anumite piedici. Trebuia să înceapă în decembrie, s-a blocat softul, n-a mers aplicația. Cu chiu, cu vai, a început prin ianuarie-februarie și au început să fie deja publicate primele dosare admise. Din ce știu eu, nu au început să fie și primele panouri instalate pe acest program, pentru că firmele care instalează panorurile fotovoltaice obținute de către solicitanți, și-au pierdut oarecum încrederea în acest program. Banii au fost recuperați foarte greu, pentru că s-au tărăgănat foarte mult lucrurile și pentru că de la momentul în care au promis un preț în cererea de finanțare, până la momentul în care statul a spus “ok, puteți implementa” au trecut vreo doi ani de zile, timp în care prețurile au crescut. Instalatorii sunt mult mai prudenți acum în a instala panoul fotovoltaic, chiar dacă tu ai dosarul aprobat.   

Cum am putea să ne și încălzim?

Adrian Vintilă, specialist în energie: Panourile solare merg mână în mână cu pompele de căldură. Panourile solare sunt de două feluri, pentru că și aici văd des o confuzie. Sunt panouri solare termice și fotovoltaice. Cele termice, pe care le știm deja de mulți ani de zile, sunt acele panouri care produc apa caldă și panorile solare fotovoltaice, cele care produc exclusiv energie electrică. Nu putem cu un panou solar termic să producem energie electrică, iar cu unul fotovoltaic să producem apă caldă. Cu panourile solare fotovoltaice putem produce energie electrică, pentru a alimenta pompele de căldură. Pompa de căldură este o tehnologie nouă pentru România, pentru țările din Vest deja este o normalitate. Ce face de fapt această pompă de căldură: Funcționează de fapt ca un aer condiționat. Preia agentul termic din afară, îl amplifică și-l introduce în locuința noastră. Economisim de cinci ori mai puțină energie electrică cu o pompă de căldură, pentru același grad ce confort, pentru aceeași temperatură din locuință. Încă 10.000 de euro pentru pompa de căldură. Nu mai avem iernile acelea, ca pe vremuri. Eu nici măcar nu le-am prins, aud de ele doar. Nu poți să spui că ai o lună de zile cu temperaturi de -30 de grade ca să nu funcționeze pompa de apă.

Au capacitatea să stocheze energia în zilele cu soare și să poată da apă și căldură în celelalte zile?

Adrian Vintilă, specialist în energie: Noaptea clar că nu funcționează, pentru că panourile fotovoltaice nu funcționează pe bază de lumină, ele funcționează pe bază de radiații. Tocmai de aceea, panourile fotovoltaice produc și atunci când este înnorat, chiar și iarna când avem un plafon de nori. E adevărat că randamentul este mult mai scăzut iarna sau când este înnorat, decât vara când avem radiații și însorire mult mai multă. Panourile fotovoltaice, doar ele însele, nu stochează energie electrică. Avem nevoie de baterii de stocare. Deci venim suplimentar cu altă tehnologie. Și aici trebuie să facem, din nou, un audit al locuinței noastre. Ne trebuie sau nu ne trebuie baterii de stocare? Avem nevoie să mai investim încă 50% din costul inițial în sistemul fotovoltaic, în baterii? Dacă avem o centrală electrică, poate se merită să instalăm și baterii de stocare pentru că centrala funcționează, în principal, noaptea. Dacă iarna avem câteva ore de radiații, încărcăm bateriile pe timpul zilei și consumăm din baterii prin centrala electrică, noaptea. Legislația în România este una permisiva pentru prosumatori, cum se numesc acești benficiari care și-au instalat panouri fotovoltaice. Prosumatorul este acel consumator de energie care și produce energia pentru consumul propriu. Legislația de la începutul acestui an este una destul de bună, față de ce era până acum, în sensul că surplusul de energie electrică este livrat automat în rețeaua națională și furnizorul de energie este obligat să ne returneze acel surplus atunci când noi avem deficit. Dacă noi producem mult mai multă energie vara decât consumăm, acea energie nu este pierdută. O dai în rețea și iarna când ai nevoie, furnizorul este obligat s-o returneze.

La ce perioadă au nevoie de mentenanță și cât costa?

Adrian Vintilă, specialist în energie: Cele mai des întâlnite echipamente au garanție de 10 ani de zile, dacă ne referim la invertoare. Invertorul este dispozitivul care transformă radiația solară, curentul continuu în curent alternativ, ceea ce consumăm noi la priză. Deci acest echipament are garanție acum de 10 ani, aproximativ. Am văzut și unele care ajung la 12 ani. Panourile fotovoltaice, în schimb, au o garanție pe defect de 12-15 ani de zile, iar o garanție pe randament, pe producție, de 25 de ani. Sunt atât de multe produse pe piață, peste tot din China se produc panouri fotovoltaice, toată lumea crede că-și cumpără un panou fotovoltaic și atât. Este vorba de tehnologie diferită, de un brand în spate și pentu a fi sigur că poți beneficia de garanția aceea și peste 20 de ani, trebuie să fii sigur că acel producător este unul serios și că el va mai fi pe piață și peste 20 de ani.

Ce se întâmplă cu categoria de oameni care au dificultăți în a-și plăti facturile și care nu dispun de suma de bani suficienţi pentru a investi în aceste panouri fotovoltaice?

Adrian Vintilă, specialist în energie: Aici trebuie să intervină statul. Eu nu sunt de acord cu ideea “hai să dăm ajutoare și să subvenționam pe toată lumea”, apropo de ce se întâmplă acum și cu facturile și cu plafonările. Pentru că 20.000 de euro sunt bani pentru 90% din populația României, nu poți să spui că te lipsești de 20.000 peste noapte. Sau nu știu câți oameni au cash 20.000, poate trebuie să te îndrepți către o bancă până la urmă. Aici intervine statul prin ajutoare, prin astfel de măsuri. Banii pe care statul îi investește în aceste plafonări, compensări, se vorbea la un moment dat de peste 40 de miliarde de lei, bani susținuți de la buget pentru a compenasa facturile de energie electrică, să ne gândim ce ar fi însemnat dacă acești 40 de miliarde de lei, aproape 10 miliarde de euro, s-ar fi dus țintit în instalarea de sisteme fotovoltaice și pompe de căldură. N-am mai fi vorbit de prețuri exorbitante iarna viitoare și am fi vorbit acum de sute de mii de case din România care ar fi putut să-și producă singure energia electrică sau agentul termic.

Ce comportament ar trebui să adoptăm pentru a trăi bine și eficient iarna asta?

Un alt tip de tehnologie pe care specialistul în energie ne încurajează să-l folosim sunt termometrele smart, care costă în jur de 400-500 de lei. Ele ajută la economisirea energiei, prin faptul că pot fi controlate de pe telefon, unde pot fi văzute toate graficele. Aceste dispozitive pot reduce consumul aferent încălzirii cu până la 15-20%.

Adrian Vintilă, specialist în energie: Am constatat că foarte puțini oameni folosesc termostate smart. Am fi surprinși să vedem că un termostat smart costă undeva la 400-500 de lei. Unul pe care poți să-ți creezi 24 de ore, pe care poți să-l setezi de pe telefon în orice secundă, să vezi toate graficele. Genul ăsta de echipament îți poate reduce consumul aferent încălzirii, fie că vorbim de centrală electrică sau pe gaz, cu peste 15-20%. Asta este testat de mine. Dispozitivul ăsta, pe lângă faptul că este unul util pentru banii noștri e și foarte util pentru noi înșine ca persoane și ca tineri, pentru că putem să vedem ce se întâmplă cu locuința noastră. Merg deseori în școli și vorbesc cu elevii de gimnaziu despre eficiența energetică și văd deseori în școli becuri aprinse la ora 14:00 – 15:00. Suntem crescuți de ce cei care vin dintr-o perioadă în care au fost multe restricții. 

La noi în țară se vorbește mult mai puțin decât în țările de Vest, despre facturi, despre cât de greu le este oamenilor să-și plătească facturile, despre cum oamenii renunță la diferite cheltuieli ale copiilor sau chiar la cheltuieli pentru mâncare, ca să își poată plăti facturile. Românii sunt jenați de ideea de neajunsuri sau sărăcie. 

Cât de mult vor crește facturile comparativ cu iarna trecută?

Adrian Vintilă, specialist în energie: Ordonanța care a intrat acum în vigoare a fost aprobată la 1 septembrie, există deja zvonuri că va fi modificată începând de la 1 noiembrie, plafonează cel mult 255 de kilowați oră, la prețul de 80 de bani per kilowați oră, sau 68 de bani pentru 100 de kilowați oră, dar doar dacă anul trecut am avut un consum mediu lunar de cel mult 300 de kilowați oră. Ce este în neregulă cu acest mecanism? Pentru că dacă anul trecut nu am fost atenți la consumul nostru și nu ne-a intersat consumul, n-aveam tehnologia necesară pentru a economisi energie, dar anul acesta suntem responsabili, avem tehnologie, suntem mai aplecați pe facturi, din păcate nu putem beneficia de niciun fel de ajutor, nu putem beneficia de palfonare, pentru că totul se raportează la un consum din trecut pe care fie n-am putut să-l controlăm, fie n-am vrut să-l controlăm, pentru că nu ni se părea că e scumpă energia atunci. Din punctul meu de vedere ar trebui, pentru a încuraja eficiența energetică și pentru a încuraja accesul la tehnologie și folosirea tehnologiei pentru a ne salva bani din din facturi, să ne raportăm la consumul din luna respectivă. Dacă eu știu că luna asta o să am un consum mai mare pentru că o să am diverse activități în casă și îmi crește consumul, sunt dispus să plătesc mai mult. Dar dacă eu știu că luna asta voi economisi energie electrică, cu siguranță o să am mult mai puțin consum decât anul trecut. De ce să mă penalizezi pentru că anul trecut nu am avut becuri led în casă, sau pentru că anul trecut nu mi-ai dat bani, tu statul, pentru panouri fotovoltaice. Ce trebuie să înțeleagă oamenii, că până la urmă, 255 de kilowați sunt palfonați la 80 de bani, restul, tot ce este peste 255 de kilowați, plătim la un preț din contract, sau la o formulă.

Ce se întâmpla cu categoria de oameni care locuiesc în blocuri vechi și care depind de CET-uri, de RADET? Cum pot ajunge la eficiența energetică?

Specialistul în energie spune că pe termen scurt, nu există soluții, deoarece, de cele mai multe ori, este nevoie de încălzire suplimentară, care se face prin reșouri și care consumă foarte mult curent. Nici centrala pe gaz nu este cea mai bună soluție, având în vedere că indiferent că nu plătim energia electrică, ajungem să plătim gazul. Adrian Vintilă spune că "ideea de a ne încălzi acum cu surse electrice pentru că nu funcționează bine încălzirea centralizată, nu e una benefică", deoarece consumul de energie crește considerabil și odată cu acesta și prețurile la facturi devin mai mari. 

Adrian Vintilă, specialist în energie: Acolo este o mare provocare. Din păcate, pe termen scurt nu prea există o soluție acolo. Trebuie să vii cum reșouri, cu aerul codiționat, să te încălzești pe energie electrică. Sau îți pui centrala pe gaz. Dar, din nou, centrala pe gaz consumă gaz. Nu plătim energie electrică, plătim gaz, nu salvăm foarte mult. Ideea de a ne încălzi acum cu surse electrice pentru că nu funcționează bine încălzirea centralizată, nu e una benefică, pentru că ne crește automat consumul de energie electrică, deci nu ne mai încadrăm în plafon și ajungem să plătim mai mult. Lucrurile aici ar fi trebuit gândite din timp, doar că probabil nimeni nu s-a gândit că o să vină criza energetică peste noi. Nu s-a gândit la asta nici măcar Europa. În momentul în care am ajuns să fim într-o plină criză, cu război, cu pandemie, cu criza energetică, lucrurile au început să avanseze.

Ce ar putea să se facă în blocurile vechi ca locuitorii să o ducă mai bine?

Adrian Vintilă, specialist în energie: "Avem foarte multe acoperișuri în România, majoritatea blocurilor au acoperiș plan. Să ne gândim ce ar însemna dacă am pune panouri fotovoltaice sau panouri solare pe toate aceste acoperișuri care oricum stau degeaba. Este nevoie de o investiție și de o strategie pe termen lung."

Ocna Mureș, din județul Alba, este primul oraș care își asigură integral energia electrică pentru iluminat stradal, școli, grădinițe, primării și alte clădiri care aparțin primăriei. O investiție care este făcută din fonduri norvegiene. 559.000 de euro a costat parcul fotovoltaic, iar primarul de acolo a dat o declarație care spunea că  bugetul local ar putean fi cu 1,5 – 2 milioane de lei mai mare, în fiecare an, datorită acestei investiții. 

Poate fi extinsă această idee și în orașele mari ale țării?

Adrian Vintilă, specialist în energie: Categoric și este obligatoriu să fie extinsă, pentru că de curând a fost lansată o axă de finanțare pe fonduri europene, cu fonduri de până la 500 de milioane de euro destinat primăriilor, pentru a accesa fonduri, pentru a dezvolta unități de producere de energie electrică sau energie termică. Există bani pentru a fi accesați de primării. Sunt curios câte primării o să acceseze banii aceștia. Spun că sunt curios pentru că am văzut bani care au rămas neaccesați la bugetul de stat din fonduri naționale și europene, bani destinați infrastructurii de biciclete electrice, de stații electrice, bani destinați primăriilor pentru a instala panouri fotovoltaice la gospodăriile izolate și lucrurile nu au funcționat atât de bine. Au fost bani care au rămas nealocați, pentru că cei care trebuie să ceară acei bani, primăriile mai exact, nu au demersurile necesare

 Există producători români de panouri și pompe de aer?

Adrian Vintilă, specialist în energie: În acest moment, nu știu să existe o fabrică de producere a panourilor fotovoltaice în România. Știu că a fost o fabrică care a intrat la un moment dat în faliment, nu că n-ar fi mers lucrurile, pentru că s-a schimbat legislația. Și de la un interes foarte mare pentru panouri fotovoltaice pe o legislație, legislația a fost modificată iar interesul nu a mai existat pentru că nu era randament financiar și atunci fabrica a intrat în faliment. Există taxă de finanțare, a fost lansată cred că în luna iunie, bani nerambursabili, bani europeni, pentru a se dezvolta fabrici de panouri fotovoltaice în România.

Ce se întâmplă cu prețurile la lemne și peleți?

Adrian Vintilă, specialist în energie: Acolo chiar e o tragedie, da. În continuare, cea mai multă energie este produsă din lemn. În mediul rural se folosește masiv lemnul pentru a încălzi casele oamenilor și peleții, într-adevăr, la casele mai noi, sau la casele care au aderat spre o altă tehnologie. Aici sunt niște creșteri exorbitante la prețuri.  Statul a plafonat prețul acesta. A plafonat metrul cub de lemn la 400 de lei, când el se vindea și cu 900 de lei și tona de peleți la 2000 de lei, ceea ce înseamnă 30 de lei pe sac. Ce mi se pare îngrijorător e că nu se vede această palfonare acum, în magazinele de bricolaj. Dacă te duci la un magazin de bricolaj mare, din București sau de oriunde din țară și vrei să-ți iei un metru cub de lemn sau un sac de peleți, nu-l iei la 25 de lei, îl iei tot pe la 50 de lei, cum era și acum o lună de zile.

Ce mijloace de deplasare am putea noi să folosim ca să nu mai consumăm atât de mult pe benzină?

Eficiența deplasărilor de zi cu zi, mobilitatea urbană. Anii ’70, criza petrolului din Olanda a schimbat modul e comportament. În Amsterdam în anii ’70 era plin de mașini, acum este plin de biciclete. Specialistul în energie a evidențiat în cadrum podcastului un aspect foarte important și anume, teama de sărăcie a românilor. Majoritatea oamenilor consumă și investesc foarte mulți bani pe combustibil, pentru că aleg să se deplaseze, de cele mai multe ori, cu mașinile personale, decât cu mijloace publice de transport, chiar dacă asta înseamnă să consume mai mulți bani. Specialistul spune că acest fapt se datorează perioadelor trecute în care au fost foarte multe lipsuri, iar acum, oamenii vor să arate că "au mașină, dar nu neapărat avem bani să ne facem plinul, dar ne gândim că mai bine plecăm cu o zi mai devreme de la mare, că ne costă motorina mai mult decât ne costa acum doi ani de zile".

În același timp, Adrian Vintilă consideră că trendul în România va fi mobilitatea electrică și că, în scurt timp, România nu va mai importa mașini diesel, ci mașini electrice, fapt care începe să se vadă din taxele din ce în ce mai mari pentru mașinile cu combustie internă. 

Adrian Vintilă, specialist în energie: Păi dacă olandezilor le permite vremea să meargă cu bicicleta, României îi permite vremea de trei ori mai mult să folosească bicicleta, dar nu avem infrastructură. Uită-te pe unde poți să mergi cu bicicleta prin București. Pe stradă e imposibil, pe trotuare devine aproape mai imposibil decât pe stradă, dacă mă întrebi pe mine. Folosim în continuare în România mașini în exces chiar și acolo unde ar putea să nu fie folosite. Ni se pare că e sărac dacă mergi cu autobuzul, e sărac dacă mergi cu trenul. Pentru că poate a fost foarte multă vreme peste populația României când au fost foarte multe lipsuri și acum oamenii vor să arate că au mașină, dar nu neapărat avem bani să ne facem plinul, dar ne gândim că mai bine plecăm cu o zi mai devreme de la mare, că ne costă motorina mai mult decât ne costa acum doi ani de zile. Dacă alte țări s-au dus spre mobilitate electrică, este clar că acesta este trendul și în România. Eu mă aștept ca peste cinci ani de zile, România să nu mai importe mașini din Germania, diesel, mă aștept să importe mașini electrice. Pentru că-și vor schimba oamenii aceea flota electrică și ele vor ajunge vrând, nevrând și la noi. Vedem că încep să interzică deja, sau să fie taxe mai mari pe mașinile acestea pe combustie internă. Este clar că trendul este electric în România, dar trebuie să investim foarte mult în infrastructură, fie că vorbim de strații electrice, fie că vorbim de surse pentru a produce energia pentru stațiile electrice. În acest moment, dacă-ți iei o masină electrică și statul te-a încurajat să ți-o iei și vrei să o încarci acasă, ajungi să plătești mai mult decât la o stație publică, sau o stație privată din oraș.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰