Coșmar Residence: Pățaniile românilor care s-au mutat în cel mai mare "dormitor" al Bucureștiului. Blocuri noi și condiții ca la țară

Regulile spun că drumul trebuie să aibă minimum nouă metri lăţime pentru asta. În realitate însă, normele tehnice sunt maleabile. Pot fi aduse utilităţi pe un drum lat de cinci metri şi 20, dacă reţeaua electrică nu e îngropată. E drept, de două ori mai scump. Legea, în loc să-i ajute pe oameni, le permite edililor să nu facă nimic: normativele nu le dau voie să preia în administrare drumuri înguste. 

Paznic: Uite aici vine vidanja şi trage rahatul în fiecare zi. Pe strada asta nu e canalizare.

S-au mutat în cel mai mare "dormitor" al Bucureștiului, dar trăiesc un coșmar

Alexandru Moldovan, director general-adjunct Apa Nova: Domeniile private sunt tratate separat. Dezvoltatorii sau privatii respectivi se ocupa de ele.

Alexandru Muscalagiu, dezvoltator: Noi facem afacere, nu facem acte caritabile.

Anul 2022. Chiajna. Cel mai mare "dormitor" al capitalei europene Bucureşti. Mii de oameni stau în blocuri noi, dar cu fosă septică şi apă din puţ. Şi nici nu o să aibă prea curând canalizare sau apă curentă.

Andreea Milea, reporter Observator: Avem 3 metri până aici şi de aici nici măcar un metru. Nici 4 metri nu are acest drum.

Trei metri şi jumătate este lăţimea minimă a drumurilor private. Legal. Aparţin dezvoltatorilor imobiliari, apoi celor care cumpără de la ei. Ca să aibă şi apă curentă sau canalizare, trebuie să plătească.

Locuitor-reporter: Este drum privat, ăsta. Acolo este datoria noastră să facem.

- Cam cât v-ar costa de casă?

- Undeva în jur la 6.000 de euro.

Mulţi dezvoltatori îşi păcălesc clienţii. Le spun că primăria le va aduce utilităţile. Nimic mai fals.

Daniel Drăcea, specialist urbanism: În regulamentele locale aferente pug-urilor sau puz-urilor avem specificat clar că nu trebuie să fie drumuri mai mici de 9 metri lăţime. Primăria nu poate să primească în domeniul public niste căi de acces pe care practic nu poţi să aduci utilităţi.

Drumul, pentru a deveni public, ar trebui să aibă 2 benzi de câte 3,5 metri lăţime fiecare şi măcar un trotuar.

Alexandru Moldovan, director general-adjunct Apa Nova: O gospodărie de apă, un imobil, nu are nevoie doar de reţea de apă şi canalizare, are nevoie şi de electricitate, de gaz, de telefonie, de iluminat public, motiv pentru care dacă ar fi să respectăm toate distanţele impuse între reţele, trama stradală ar trebui să fie de minim 9 metri.

Furnizorii de utilităţi susţin că soluţii există, dar sunt mult mai scumpe.

Alexandru Moldovan, director general-adjunct Apa Nova: Reţeaua de apă poate să ajungă până la un minim de 2 metri faţă de reteaua de canalizare dacă acea retea de apă potabilă este introdusă într-o protecţie, într-o altă conductă. Motiv pentru care valoarea investiţiei s-ar dubla.

Şi în cazul conductei de gaze, CARTON distanţa minimă faţă de celelalte utilităţi poate să scadă cu 20%, cu aceeaşi condiţie: conducta trebuie să fie izolată. Dacă facem un calcul, vedem că un drum de 5-6 metri lăţime este suficient pentru toate reţelele: apă, canalizare, gaze şi electricitate. Şi astfel de străzi chiar există.

Andreea Milea, reporter Observator:  Deşi nu are 9 metri lăţime, pe acest drum au fost trase utilităţi: canalizare, apă şi gaze. Nu s-a ocupat primăria, ci dezvoltatorul, care a investit pentru a trage conductele pe acest drum privat.

Alexandru Muscalagiu, dezvoltator: Ca să pot să vând apt trebuie să-l am racordat la canalizare. Ca să pot să am canalizare ajung în situaţia în care trebuie să plătesc eu ca să fac o extindere a unei rețele publice care e în administrarea altcuiva.

O simplă modificare a legii le-ar permite şi primăriilor să le ofere condiţii decente celor care le plătesc impozite. Însă interesele unora sunt mai presus de cele ale oamenilor.

Combinaţii din care au de pierdut cei care trăiesc, în secolul 21, cu apă din pământ şi vidanja la scară. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰