Video Două pasaje intens circulate din Bucureşti se pot prăbuşi oricând. Cele două soluţii date de experţi. "Clasa 5 de risc. Poate fi catastrofal"

Cel mai periculos pasaj din Bucureşti este Lujerului, care subtraversează bulevardul Iuliu Maniu. Construit în 1987, tunelul a fost încadrat în clasa maximă de risc. "Mi se pare periculos", spune un şofer. "Ce vă mai surprinde, că e Bucureşti? Toate sunt în starea asta", comentează un altul.

Pasaje declarate pericol public

"Clasa 5 de risc înseamnă că, în anumite condiţii, poate să fie distrus, efectiv. Să fie o cedare a structurii respective, catastrofală. Pot să cadă grinzile, să se crape placa de suprabetonare", a explicat Ionuţ Ciurea, asociaţia Pro Infrastructura.

Vezi și

"Ultima expertiză tehnică a pasajului a fost făcută în urmă cu 19 ani, atunci când specialiştii au decis că are nevoie de reparaţii. În 2009 au început lucrările de reabilitare şi consolidare a structurii de rezistenţă, iar şantierul a fost închis un an mai târziu", transmite Andreea Milea, reporter Observator. 

Vatmanii spun că din pasaj cad zilnic bucăţi. "Nu e sigur deloc. Cad panourile. Din cauza trepidaţiilor mai cad panourile", spune un vatman. Întrebat dacă îi e teamă să treacă pe sub pasaj, acesta răspunde: "Da, da. Îmi e teamă". "Dacă structura de rezistenţă este distrusă, nici aspectul pasajului nu e mai bun. Peste 30 de astfel de plăci au căzut deja aici, la intrarea în pasaj", arată Andreea Milea, reporter Observator.

Cele două soluţii date de experţi

Experţii spun că sunt doar două soluţii. "Unu: pui restricţii. Nu laşi tramvaie să treacă pe el sau pe sub el, nu laşi autobuzele, camioanele. Al doilea lucru: să-l închizi. Dar asta înseamnă, mai ales în oraş, o redirecţionare a traficului, ceea ce deranjează foarte, foarte mult. Şi atunci se merge pe burtă, se mai cârpeşte pe aici, pe acolo, ca să mai ţină un pic", consideră Ionuţ Ciurea, asociaţia Pro Infrastructura. 

Pasajul Lujerului este principala ieşire din cartierul Militari aşa că este aglomerat mereu. "Pasajul Lujerului are o lungime de 800 de metri şi este pe jumătate acoperit, la fel ca pasajul Unirii. Pe aici trec zilnic zeci de mii de maşini şi tramvaie", spune Andreea Milea, reporter Observator. 

Şi Podul Băneasa are nevoie urgentă de reparaţii capitale. "De-a lungul anilor, la podul Băneasa s-au făcut lucrări minime, nu a fost niciodată reabilitat sau expertizat tehnic. La prima analiză de acest fel podul a fost încadrat în clasa 5 din 5 de risc. Asta înseamnă că este în pericol de colaps", adaugă Andreea Milea, reporter Observator. 

"Praf, praf. Oricând se poate prăbuşi peste noi, călătorii care trecem pe aici. Mi-e frică, uitaţi cum e pielea pe mine. Pe cuvântul meu!", spune un trecător. "Sunt zile în care nu poţi să treci că se inundă. Îl repară, imediat se degradează", zice altcineva.

Poduri precum Eroilor, Timpuri Noi, Vitan, Ciurel, Cotroceni sau pasajul Fundeni sunt în clasa 4 de risc. Nu sunt în pericol de prăbuşire, dar trebuie intervenit în următorii ani pentru consolidare. Doar două proiecte de infrastructură stau ceva mai bine: pasajul Pipera şi podul Lacul Tei.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰