Video Eşecul statului în lupta cu drogurile. Dependenţii recidvează sau fac supradoză după tratament
30 de ani de strategii doar pe hârtie şi milioane de consumatori. Aşa arată tabloul dependenţei de droguri din România. Este rezultatul haosului şi al proiectelor care nu au depăşit stadiul de promisiune sau dosar cu şină. La mijloc sunt consumatorii care, şi dacă ar vrea să scape de dependenţă, nu au unde să se trateze. Spitalele de psihiatrie sunt sufocate de pacienţi care, după câteva zile de tratament, revin la camera de gardă, cu supradoză. Urmează un nou episod din campania România pierdută în droguri.
Într-un vacarm de nedescris, pe holul camerei de gardă de la spitalul de psihiatrice Obregia, asistăm la o scenă greu de privit. Şi imposibil de difuzat la televizor, aşa cum am văzut-o noi. Medicul de gardă o cunoaşte bine. Tot el i-a dat drumul acasa cu cateva ore inainte. Vine mai des la spital decat unii dintre angajati. Are în jur de 30 de ani, un copil mic acasă şi nicio idee de cum va fi viaţa ei de acum încolo. Medicii o stabilizează. După câteva zile va fi externată. Dar, mai mult ca sigur va reveni. Asta daca nu o rapune urmatoarea supradoza. Pentru toată lumea, ea e un caz pierdut. Şi imaginea eşecului. A ei dar mai ales a statului.
În România traficul şi consumul de droguri au explodat
"Prin neghiobia politicianului român am ajuns să ne confruntăm cu un fenomen de 10 ori mai grav decât fenomenul cu care ne confruntam. când am început eu să lucrez în domeniul drogurilor, principala problemă era heroina, ne am dori să avem din nou probleme pe care le aveam acum 20 de ani cu consumatorii", a declarat Eugen Hriscu, psiholog specializat in adicţii. Acum mai bine de 20 de ani, Guvernul înfiinţa pentru prima dată la noi o instituţie care să se ocupe exclusiv de problema drogurilor - ANA, Agentia Natională Antidrog. "În strategia naţională antidrog mi-am propus ca la finele anului 2012 In România să existe un sistem integrat pentru persoanele dependente de droguri", a declarat Pavel Abraham, fost preşedinte ANA.
Nici în 2012 şi nici azi, după 24 de ani, nu există aşa ceva. În schimb, în România traficul şi consumul de droguri au explodat dar am continuat sa ne spunem ca suntem doar o tara de tranzit. In 2023 ne-a lovit atat de tare ca n-a mai putut nimeni sa se prefaca. "Sebi a murit la 5 si 25 într-un accident făcut de un drogat care l-a spulberat pe sosea. A fost ceva care nu doresc nimănui, momentele acelea ...", a declarat Valentin Olariu, tatăl lui Sebi. Sebi avea 21 ani. Roberta, 20. Ambii au murit pe loc, spulberati de o maşină, în 2 Mai. Şoferul e fugit. Câteva ore mai târziu, când l-au prins poliţiştii, Vlad Pascu a ieşit pozitiv la un cocktail de 3 substanţe interzise, printre care şi cocaină. "S-a luat o amploare cu drogurile astea, la noi in tara nu cred ca se va putea face ceva in aceasta privinţă deja a trecut peste limita. Cea mai mare vină o au autorităţile, dacă poliţiştii îl opreau pe acest nemernic, Sebi era acum în viaţă, era lângă noi", a declarat Valentin Olariu, tatăl lui Sebi.
Tragedia de la 2 Mai ne-a arătat, brutal, imaginea dezastrului din toată ţara şi a faptului că tot ce se făcuse până atunci era greşit. "Statul a apăsat cât se poate de mult, unii ar zice la modul absurd pedala de acceleraţie pe tot ce înseamnă pedepse. Am ajuns ca 1 din 10 deţinuţi din România să fie închis pentru o infracţiune legată de droguri. Asta e o dublare a ratei pur şi simplu şi totuşi consumul creşte", a declarat Vlad Zaha, criminolog. Abia atunci, în 2023, după tragedia din 2 Mai, autorităţile au realizat că situaţia e scăpată de sub control, şi că trebuie urgent să facă ceva. Şi au făcut. Au desfiinţat Agenţia Naţională Antidrog. Care, doar in anul 2022 din bugetul său de 32 de milioane de lei, 26 de milioane cheltuise pe salariile personalui şi mai puţin de 20% pe programe antidrog. Intre timp, consumul de droguri afectase deja peste 12% din populaţia României.
Din 2025 responsabilităţile statului s-au împărţit clar
Din 2025 responsabilităţile statului s-au împărţit clar - Ministerul de Interne se ocupă de traficanţi, Ministerul Sănătăţii, de dependenţi, iar noua Agenţie, direct subordonată Guvernului, de strategie şi coordonare. Cat de in serios si-a luat statul propriile planuri s-a vazut din felul in care a facut numirile. Sefi peste agentie au ajuns personaje din politică, obscure, care nu au avut sprijin pentru posturi mai înalte. "Eu zic că această poziţie mi se potriveşte mănuşă. Nu cred că ar trebui dezincriminat consumul. Argumente...? Cred ca m-am blocat", a declarat Luciana Buliga, vicepreşedinte ANPCDDA. Doamna a rămas blocată şi în funcţie. E în continuare vicepreşedintă, iar preşedinte a fost numită recent Alina Bocai, cu o lungă carieră în domeniul politicilor antidrog.
"România nu a avut o viziune unitară şi cred că înainte de a aşterne pe hârtie o strategie avem nevoie de o viziune unitară. ar fi trebuit ca în România să facem lucrul acesta mai devreme poate nu am fi ajuns la o explozie a consumului de substanţe psihoactive aşa de repede şi la o degradare aşa de rapidă a stării consumatorilor, dar niciodată nu e prea târziu. Dezincriminarea este o soluţie cu condiţia ca sistemul de asistenţă medico-piho-socială să fie pus la punct astfel încât orice persoană care suferă de o adicţie să poată accesa imediat şi necondiţionat un serviciu de asistenţă", a declarat Alina Bocai, preşedinte ANPCDDA. De asta se ocupă Ministerul Sănătăţii. În 2025, cu puţin înainte să îşi încheie mandatul, fostul ministru al Sănătăţii, Alexandru Rafila făcea o declaraţie promiţătoare: "Până la finalul anului vor fi 3, 4 centre".
Un an şi doi miniştri mai târziu, nu s-a făcut nimic. "N-aș spune neapărат că nu m-am ocupat, dar într-adevăr am început să mă ocup în a doua parte a mandatului, adică în primavara acestui an", declara şi Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătăţii. "Ţin să vă reamintesc că eu am un mandat de interimat care a început pentru două săptămâni şi ţine de patru luni", a declarat Cseke Attila, actualul ministru interimar al Sănătăţii. "Cred că suntem o ţară eşuată în ceea ce priveşte centrele de reabilitare şi aceste centre post cură pe care nu le avem, trebuie cu foarte mare seriozitate şi cu urgenţă să dezvoltăm o reţea naţională pentru centrele de detox şi reabilitare. în absenţa lor orice strategie va eşua", a declarat Radu Ţincu, şef secţie ATI Toxicologie la Spitalul Floreasca. Şi, mai mult ca sigur, nu e ultima. Dependenţa nu trece cu o internare şi câteva pastile. Ce faci când ajungi aici? Sau când dependentul de droguri e chiar copilul tău?
Vedeţi săptămâna viitoare, într-un nou episod România pierdută în droguri. Toate poveştile sunt şi pe observatornews.ro.
