Video Lecţiile pe care România le poate învăţa de la Ucraina după atacul din Galaţi. Scutaru: Rusia va escalada

Teodora Tompea, prezentatoare: Domnule Scutaru, o dronă rusească lovește acest bloc de locuințe din România. Haideți să înțelegem ce s-a întâmplat și cum catalogați ce s-a întâmplat și prin prisma conflictului din Ucraina, lipsa sau întârzierea de reacție de la noi din țară, mă refer în momentul incidentului, și să punctăm poate și semnalul de alarmă major pentru Securitatea Națională. Cum sunt toate acestea? 

George Scutaru, fost consilier pentru Securitatea Naţională şi CEO New Strategy Center: Nu este primul incident, într-adevăr este cel mai grav, dar de peste 40 de ori noi am găsit drone în diverse locuri pe granița României, în proximitate cu Ucraina, dar este cel mai grav incident, fiindcă de data asta vorbim de o încărcătură cu exploziv, care a şi afectat doi cetățeni români. Practic, dacă este să ne referim la incidentul anterior din Polonia, când au murit doi cetățeni polonezi, este al doilea cel mai grav incident de pe flancul estic al NATO. Asta arată că Rusia va escalada în continuare, deci ar trebui să ne așteptăm ca asemenea incidente s-ar putea să se mai întâmple. De altfel, doar soarta a făcut să nu avem un asemenea incident mai devreme.

Asta arată, un al doilea lucru, că avem deficiență în ceea ce înseamnă sistemul nostru de apărare antiaeriană. S-a încercat îmbunătățirea sa prin aducerea diverselor capabilități. Probabil că nu am atins densitatea necesară.

Este vorba și câte asemenea capabilități ai. Cred că mai trebuie să facem mult mai mult în ceea ce privește cooperarea cu Ucraina, mai ales în ceea ce înseamnă să învățăm de la ucraineni, fiindcă în momentul unui raid de mare intensitate, ucrainenii doboară cam între 80 și 95% din țintele-drone cu care se confruntă ei. La valuri de 500-600 de drone au o rată de succes foarte mare. Poate ar trebui să absorbim aceste lecții învățate mult mai bine. Vă dau un exemplu. Din 2024, din februarie, există un centru făcut de NATO în Polonia pentru învățarea lecțiilor de pe frontul din Ucraina. România nu are un reprezentant acolo. Noi nu discutăm despre faptul că există vizite la nivel mai înalt sau mai puțin înalt, la nivel militar sau politic, ci este vorba despre trimiterea unor oameni care să transmită în mod permanent dinamica acestor lecții învățate pe frontul din Ucraina, fiindcă este o dinamică foarte mare. Fiecare se adaptează. Război electronic, drone, contradrone. Și ultimul lucru aș vrea să vă spun, referitor la reacția statului. S-a convocat CSAT-ul, dar mă așteptam să fie anunțat faptul că vom cere consultări la nivelul NATO în baza articolului 4. De ce vă spun lucrul acesta? Noi am cerut public, prin Ministerul de Externe, prin instituțiile noastre, din partea aliaților să vină cu niște capabilități. Trebuie să înțelegem că toate țările, mă refer la statele baltice, Polonia, iată și România, au nevoie de asemenea capabilități.

Fiecare își dorește să cumpere, dar vorbeam despre SAFE. Aceste capabilități, aceste tipuri de armamente vor veni în 2, 3, 4 ani. Nu avem nevoie mâine sau ieri, ca să mă exprim așa.

Teodora Tompea, prezentatoare: Și după această ședință CSAT, totuși, să înțelegem ce se schimbă concret pentru apărarea spațiului aerian al țării noastre, pentru că oamenii se întreabă firesc. Dacă o situație similară se repetă mâine, practic, ce se va schimba sau cum se va acționa? Se va reacționa mai bine, mai rapid și în contextul celor spuse de dumneavoastră? 

George Scutaru: Bun, deci noi cerem niște capabilități. Părerea mea că noi ar trebui să cerem consultări la nivelul NATO, fiindcă asta îți dă posibilitatea să explici foarte bine situația și să ceri cu voce tare capabilități de susținere. Nu sunt foarte, să nu vă închipuiți că ele stau pe rafturi, sunt puse la dispoziție imediat și statele au capabilități atât de multe în surplus. Fiindcă NATO apelează la țările membre care pot să ofere capabilități unui stat aliat aflat în nevoie, cum este și România. Mă refer, spre exemplu, la poliția aeriană. Sunt diverse state, Marea Britanie, Germania, care au venit cu avioane pentru poliția aeriană. Eu nu cred că F-16 poate fi, sau alte avioane de tip Eurofighter, cum am avut în cadrul misiunii de poliție aeriană germane, care sunt eficiente în cazul dronelor Geran-2, care zboară la joasă altitudine. Trebuie să înțelegem pattern-ul, modul de operare a dronelor rusești.

Zboară deasupra cursului Dunării, care este un curs sinuos, la o înălțime foarte mică. Este greu să angajezi o asemenea țintă, fiindcă și posibilitatea unui erori este foarte mare. Deci cred că ar fi nevoie să spunem, ucrainienii cum doboară asemenea drone? Au echipe mobile, practic camionete care sunt dotate cu mitraliere, că au aceste aruncătoare care sunt folosite, trag cu rachete de pe umăr împotriva țintelor aeriene la joasă înălțime, manpad-uri, și în acest fel reușesc să doboare cu succes. Și au diverse, în afară de radare, au sisteme de identificare a sunetului, folosesc foarte mult inteligența artificială pentru a identifica și a triangula acest proces de identificare, a folosi triangulația pentru a identifica mai bine țintele.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage