Video Mărturia unui minor care se droghează de la 9 ani. "Cu gaşca. Unii pe la puşcărie, alţii au murit"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Milioane de români consumă droguri, dar nu ştim câţi. Nimeni din ţara asta nu ştie. Ocupate cu strategiile şi reorganizarea, autorităţile nu au mai fost atente la ce se întâmplă în jurul lor. Se consumă droguri şi în marile oraşe, dar şi la sate. Chiar de la vârste de 9,10 ani. Rata deceselor ca urmare a consumului de stupefiante s-a dublat. Cifrele nu reflectă, însă, realitatea, avertizează specialiştii. Realitatea este mult mai gravă. Iar legile antidrog trebuie să fie schimbate urgent. Urmează un nou episod "România pierdută în droguri".
Ianuarie, 2026. O crimă oribilă şochează România. Un copil de 15 ani din Cenei, Timiş e ucis şi îngropat de către alţi copii de-o vârstă cu el.
Şocul cel mai mare vine însă la câteva zile după crimă. Unul dintre copiii agresori, de 13 ani, ar fi consumat droguri. Nu o singură dată. Şi nu singur.
Unul dintre copiii agresori ar fi consumat droguri la 13 ani
"Aici de la 12,13 ani, se vând drogurile mai ceva ca ţigările normale. Doamne ferește! Se droghează pe la brutărie, pe la colţuri", explică mama criminalului.
Pe ascuns, puţinii oameni care au stat de vorbă cu noi, ne-au ajutat să conturăm o realitate cum n-am crezut vreodată că ar exista într-un sat de oriunde, din România.
Persoană: Sâmbătă au găsit un copil leşinat de drogat în parc.
Reporter: Unde?
Persoană: În parc.
Reporter: Aici?
Persoană: Da, pe leagăn.
Reporter: Cum? Era drogat?
Persoană: Da.
Mama criminalului: Nu ştiu cum să zic.
Reporter: Cine a adus drogurile aici?
Mama criminalului: Tatăl băiatului ăla mort. El a dat la toți copiii i-a drogat.
Reporter: Serios?
Mama criminalului: El a adus drogurile în Cenei.
Mesaros Emeric, localnic: Acum nu e nimic de ascuns, că şi tată-su aproviziona, că de aia a şi intrat unde a intrat.
Reporter: Aproviziona aici cu droguri, în Cenei?
Mesaros Emeric, localnic: Pai, sigur. Pai, cum? Deci tot satul știe.
Satul ştie. Dar nimeni n-a făcut nimic să oprească asta. Pe acelaşi principiu, nu e treaba mea. Sau mie nu mi se poate întâmpla. Autorităţile au închis ochii. La fel şi părinţii.
"Nu am fost acolo unde trebuia să fiu. Mă gândesc că se droga, că i-am găsit şi în buzunar. Şi a zis că nu e al lui", menţionează mama criminalului.
"Nu părinţii sunt întotdeauna de vină, toată conducerea asta e de vină. De multe ori jandarmii şi poliţia trec pe lângă ei nepăsători", spune Mesaros Emeric, localnic.
Tineri, suspecţi că ar fi furnizat droguri unuia dintre criminali
În ziua în care Mario Berinde a fost înmormântat poliția a reținut, în Cenei, 2 tineri suspecți că ar fi furnizat droguri unuia dintre copiii ucigasi. Şi nu doar lui.
Matei, consumator: Dacă îl iei de pe sate, îl iei cu 30 de lei gramul, şi dacă îl iei de pe oraș, e 150.
Reporter: Stai, stai. cine vinde la sat?
Matei, consumator: Tot așa, adolescenți. Acum, nu pot sa dau nume.
Reporter: La sat?
Matei, consumator: Da, sate din județul Timiş.
La Cenei, ancheta e în derulare. Dincolo de vinovaţi şi verdicte, rămân nişte întrebări. Cum ajung nişte copii, dintr-un sat al României, să consume droguri? Explicaţia e halucinantă. Şi ne arată dimensiunea fenomenului.
"Mulţi cetăţeni ai României părăsesc teritoriul României şi merg la muncă în alte ţări precum Spania, Germania, Olanda, şi ţări vestice", explică un polițist sub acoperire.
Peste 1 milion de români trăiesc în aceste ţări. Iar atunci când mai vin în România, vin şi cu obiceiurile de consum din ţările lor de adopţie.
"Din păcate multora li se pare o normalitate", spune polițistul sub acoperire.
Consumul în România a devenit o normalitate
Şi aşa, consumul de droguri în România a devenit o periculoasă normalitate. Mai gravă decât o arată cifrele din statistici.
"România are mai puţine date oficiale decât orice altă ţară pentru că nu avem capacitatea să identificăm, şi atunci este clar că vom subdimensiona", spune Radu Ţincu, şef secţie ATI Toxicologie, Floreasca.
"Nu cred că cifrele reflectă realitatea. în primul rând pentru că majoritatea acestor cifre au fost obţinute într o perioadă în care instituţia care se ocupă de problema drogurilor era MAI", menţionează Eugen Hriscu, psihiatru specializat în adicţii.
"Cine ştie câţi consumatori de droguri sunt în România, câţi sunt? Nimeni nu ştie", spune Radu Ţincu, şef secţie ATI - Toxicologie, Floreasca.
Sunt rapoarte care spun că 1 din 10 români a încercat măcar o dată în viaţă un drog. Alte statistici dau ca sigur că România ar avea în jur de 3 milioane de dependenți.
"Sub covor ajung să dospească toate problemele cu care se confruntă, realist vorbind, între 1 şi 3 milioane de români care consumă substanţe ilegale", Vlad Zaha, expert criminolog.
Portretul unui consumator
E greu să faci un portret al consumatorului de azi, spun specialiştii din domeniu. Are mult prea multe chipuri. Se consumă droguri şi la sate, şi în marile oraşe. Şi în zone rău famate, şi la petreceri de milionari. Şi în şcoli, şi în spitale, şi acasă, şi la birou. Consumă droguri şi oameni trecuți de prima tinereţe, și copii.
Reporter: De la cât ai început să consumi, de la ce vârstă?
Matei, consumator: 9 ani.
Reporter: 9 ani?
Matei, consumator: Da. Am fost într-un anturaj destul de prost adică la noi în Timișoara se consuma destul de mult. Am fumat de câteva ori marijuana şi după aia am început cu etnobotanice.
E încă minor. Dar are privire şi griji de om mare. S-a maturizat rapid, între două sevraje şi goana după încă o doză.
Repoter: Dar chiar sunt drogurile peste tot?
Matei, consumator: La noi în Timişoara, da. Adică eu, dacă vreau, ies de la scara de la mine, și la 5 minute dau de un baiat care are de exemplu.
Reporter: Păi şi cum ştii că are?
Matei, consumator: Că se droghează pe stradă. Mai ales în Parcul Botanic, acolo e plin, dorm pe bănci.
Reporter: Ziceai că ai început la 9 ani cu gaşca. Ce s-a întâmplat cu gaşca?
Matei, consumator: Unii au ajuns pe la puşcărie, alţii au murit.
Ei sunt noua generaţie de consumatori ai României. Generaţia pierdută. Generaţia pe care nu şi-a bătut nimeni capul să o salveze. S-au făcut mari într-o ţară care s-a prefăcut ani la rând că nu îi vede. Iar ceea ce nu vezi, nu există, nu-i aşa?
"Am 27 împliniţi, ani. Eu de la 10 ani până acum sunt pe stradă. O viaţă de om. Ştii ce liceu am terminat? Profil mecanică auto. Când am plecat de acasă, nu vreau să vorbesc despre casă, despre familie, eu am plecat din cauza de la un anumit subiect, nu de la droguri, din cauza lor (n.r. - a familiei ) am ajuns să fiu în droguri", spune un băiat.
Le-a încercat pe toate, dar cu măsură.
"Creează o dependență mai mult ca ţigara, de la primul fum, e plăcere, de la creier vine, mai vrei, mai vrei, mai vrei, vine vocea aia mica, mai vrei, mai vrei. Dar aici trebuie să intervină şi motoraşul din creier care pune frână. Băi, revenirea, la trezire! Mori", spune băiatul.
Copiii trebuie ţinuţi departe de anumite anturaje
Înainte ca drogurile să îl ducă din nou, în lumea lui, băiatul fără nume, fără chip şi fără adresă în buletin, ne dă un sfat. Să ţinem copiii departe de anturaje proaste.
"Influența asta pleacă de la unul care are bani. Şi vrea să facă bani. Şi tu eşti curios aşa de fire, hai să văd! Îți place o dată, îi zici şi la următorul, haide, încearca şi tu! Şi, uite aşa pleacă şirul, şirul, și la un moment dat, de ce? unde? Că nici eu nu înţeleg câteodată de ce o trag", explică băiatul.
Cum am ajuns aici? De ani de zile statul face ce ştie mai bine, cheltuie bani degeaba. Pe strategii, sedii de agenții, pliante, centre care n-au funcționat niciodată.
"Avem nevoie de o nouă lege a drogurilor în România", spune Eugen Hriscu, psihiatru specializat în adicţii.
"Avem nevoie de strategie naţională antidrog care să fie bazată pe dovezi științifice, care să răspundă realităţilor", explică Radu Ţincu, şef secţie ATI, Toxicologie, spital Floreasca.
Ce face statul, vedeți săptămâna viitoare, la România pierdută în droguri.
