Video Dependenţii de droguri, plimbaţi în cerc la nesfârşit. La 25 de ani, a ajuns de 10 ori la Obregia
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Dependenţa nu se vindecă în două săptămâni, cu un pumn de pastile. Ştiu şi medicii asta, s-au convins şi pacienţii. Care ies din spital doar pentru a se droga din nou. Însă, în România, atât se poate. Atât prevede legea. O lege care n-a mai fost schimbată de 14 ani. Timp în care România a devenit din ţară de tranzit, producătoare de droguri, iar în jur de 3 milioane de români declară că au consumat măcar o dată în viaţă substanţe interzise. Urmează un nou episod dureros din campania România pierdută în droguri.
"25 de ani. Consum de 8 ani. E a 10 oară când sunt aici", spune un tânăr dependent.
Şi, cu siguranţă, nu e nici ultima. Va primi tratament ca să treacă peste supradoză, dar în câteva zile, mai mult ca sigur, se va întoarce. E plin spitalul de psihiatrie Obregia cu astfel de pacienţi.
Lungul drum pentru a scăpa de dependenţă
"Noi prioritar internăm cazurile urgente care vin la camera de garda , nu, nu e niciodata un loc gol. 1.50.58 si exista lista de asteptare la programari", spune un medic.
Aici începe lungul şi complicatul drum al celor care vor să scape de dependenţă.
Unii vin, alţii pleacă. Şi primul lucru pe care îl fac atunci cand ies pe poarta spitalului, e să consume iar droguri.
"Dacă îl ţii acolo 11 zile cum m-au ţinut pe mine, eu pentru ca am vrut să fiu ajutată, m-a ajutat, şi nu am mai consumat. Dar restul, care nu vroiau să fie ajutaţi, s-au dus înapoi la droguri", povesteşte Ioana.
E un cerc din care dependenţii reuşesc să iasă foarte greu sau niciodată. Nici nu ar avea cum, o spun si specialistii.
"Dependenţa nu se tratează nici cu o pastilă, nici cu o internare", a declarat mangerul Voila.
Doar că în spitalele de stat din România, atât de poate. Internare 2 saptamani pentru cura de dezintoxicare care inseamna terapie şi tratament. Aşa e protocolul prevazut in Legea sanatatii mintale aprobata acum 14 de ani. Doar că în 14 de ani România a devenit din ţară de tranzit, consumatoare şi chiar producătoare de droguri. Si in jur de 3 milioane de romani au consumat macar o data in viata substante interzise.
"Cele două săptămâni de detox sunt undeva la limită. Sevrajul la canabis poate dura până la undeva o lună sau chiar mai mult. Deci ţii pacientul 2 săptămâni şi el este încă în mijlocul sevrajului aceluia psihic", a declarat dr Stelian.
Cu alte cuvinte, şi dacă stă în spital 2 săptămâni, cât e maximul prevăzut de lege, dependentul pleacă acasă exact atunci când organismul îi va cere cel mai mult să consume droguri. O spune un medic român care şi-a făcut specializarea în tratarea adicţiilor în Elveţia. Unde, ne spune el, lucrurile se întâmplă total diferit.
"Diferența e că tratamentul acut în Elveția poate dura până la 4,5 sau 6 săptămâni. [...] De asemenea, avem multe centre de tip postcură, unde pacienții pot sta mai multe luni pentru a stabiliza tratamentele de bază”, spune medicul.
În România, statul are doar 3 centre unde se poate face postcură. Două pentru adulți și unul singur pentru minori. La Voila. Unde perioada maximă de internare e de 4 săptămâni.
"Acolo este centrul creativ unde ei fac terapia de grup", explică doctorița.
Centrul unde se face terapia de grup a fost creat de un ONG, nu de către stat, acum 2 ani și ceva. Până atunci, copiii care ieșeau de la dezintoxicare, după 2 săptămâni de tratament, plecau acasă. Fără nicio șansă de vindecare. Mulți au pierit în urma unei supradoze.
"Un părinte care și-a scos copilul după o săptămână de stat la dezintoxicare a întrebat psihiatrul: Bun, dar unde îl duc acum? Și răspunsul a fost: Aștepți să facă 18 ani, pentru că nu există centre pentru minori în România. Adică, ce fac, aștept să moară?”, povestește Melania.
Dependenţa vine cu recăderi
A decis imediat că trebuie să facă un loc special pentru terapia minorilor la Spitalul de Psihiatrie Voila.
"S-a renovat foarte repede, în 2 luni, și am început să primim primii pacienți. Ce a fost important: în primul an, Asociația Zi de Bine a plătit 2 psihologi care au făcut programul de terapie de grup cu adolescenții internați”, spune managerul spitalului.
În două luni, un ONG a făcut, cu propriii bani, ce nu făcuse statul în zeci de ani, cu bugete enorme.
"Mă simt mult mai bine de când am venit aici. Sincer să fiu, o săptămână jumătate a fost chin. Dar acum mă simt ok. Mai am poftă, vă dați seama, că nu trece din prima, mai ales la heroină", spune Flaviu.
"O lună e foarte puțin, e un început. E o perioadă în care își revin, organismul își revine, iau un tratament, află niște lucruri, dar e primul pas. Și ce se întâmplă după e esențial", explică psihologul Ana Lavinia Pisăliță.
Doar că după nu se mai întâmplă nimic. Sau se întâmplă. După o nouă recădere, pacientul se întoarce în centru și o ia de la capăt. Chiar și așa, ce s-a întâmplat la Voila a fost cel mai bun lucru petrecut în România în materie de tratare a adicțiilor. Ministrul Sănătății de atunci, Alexandru Rafila, a promis că până la sfârșitul anului se vor face în toată țara cel puțin 4 astfel de centre.
Doi ani și 2 miniștri mai târziu, statul nu a făcut nimic. Tot ONG-ul a mai renovat câteva camere la Centrul Sfântul Stelian, unde vin la terapie, tot pentru 4 săptămâni, copiii deveniți între timp adulți.
Paul are 24 de ani, din care 12 a consumat droguri. E când în spital, când acasă, sub tratament. El simte că e pe drumul cel bun. Dar medicii nu îl cred până nu văd rezultatul testului.
"A ieșit testul antidrog de urină și a ieșit POZITIV la cocaină și pentru marijuana”, spune dr. Gabriela Hendoreanu.
"Odată ce o persoană devine dependentă, ea va rămâne dependentă toată viața, din cauză că se produc modificări la nivel cerebral și inclusiv la nivel celular", explică medicul psihiatru de la Sfântul Stelian.
"Partea cea mai importantă se întâmplă după aceea, când pleacă acasă, și acolo există un mic crater între ce se întâmplă în spital și ce îi așteaptă acasă", explică medicul din Elveția.
Ioana se pregătește să plece acasă. E optimistă că de data asta va reuși să reziste tentației. Deși recunoaște...
"Când am stat în alt spital, cum am aflat de alte droguri, m-am drogat cu ele". Știe și ea, știu și medicii că ea se va întoarce aici. Cât de curând. Dar nu au cum să o țină în spital cu forța și nici mai mult decât prevede legea.
"Dependența vine cu recăderi, așa cum și diabetul are recăderi, și hipertensiunea vine cu recăderi. [...] Și să înțelegem că acele recăderi fac parte din boală și să nu ne așteptăm la minuni. Să nu ne așteptăm că vin la Sfântul Stelian și după 2 săptămâni sunt vindecați”, explică Maria Popescu, managerul Centrului Sfântul Stelian.
"Este o boală. Și este o boală cronică, cum este, spre exemplu, și diabetul, și astmul, în care trebuie să existe servicii pentru această patologie. E un întreg sistem care e destructurat”, explică managerul Spitalului Voila.
Sunt spitale de psihiatrie unde nu există psihiatri. Sunt psihiatri care știu sigur că în câteva săptămâni nu au cum să vindece o dependență gravă. Legea sănătății mintale trebuie urgent adaptată realității din România. Așa s-a întâmplat mai peste tot în lume. Săptămâna viitoare, vedeți o astfel de poveste de succes. În exclusivitate, la Observator și pe observatornews.ro.
