Tradiții și obiceiuri de Sf. Nicolae. Ce cadouri să evităm și de ce nu se oferă lucruri negre

Cu frunţile plecate şi lumânări în mâini, sute de preoţi şi credincioşi alături de arhiepiscopul Dunării de Jos au purtat în pelerinaj racla cu moaştele Sfântului Nicolae. Cu toţii au ignorat frigul şi s-au rugat la sfântul considerat ocrotitorul spiritual al Brăilei. "Sfântul Niculae ne protejează. Dacă vine cu puţină credinţă ne e bine".

Pentru cei prezenţi, drumul către biserică nu a fost doar o deplasare, ci o mărturisire a credinţei şi a recunoştinţei. Şi, ca în fiecare an, credincioşii au venit cu crenguţe de vâsc, pentru noroc şi prosperitate. "Să ne ajute Dumnezeu la tot şi să avem pace, linişte în casă, copii sănătoşi, toată lumea să fie sănătoasă. Pace în ţară şi în sufletele noastre".

Moaştele, aduse din Galaţi, sunt aşezate spre închinare la biserica din Brăila până sâmbătă, când acesta este sărbătorit. Sfântul Nicolae este, totodată, şi deschizătorul sărbătorilor de iarnă.

Cine a fost Sf. Nicolae

Sâmbătă, 6 decembrie, Biserica îl pomeneşte pe Sfântul Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, cinstit de toată creştinătatea, pentru că este sfântul iubirii. A fost un om de o foarte mare cultură teologică, o autoritate în domeniu şi un om cu un profil moral model. Din acest motiv, adesea este pus alături de apostoli.

Personalitatea sa cumulează trei elemente principale: ascetismul sirian, nobleţea romană şi inteligenţa greacă. Pentru multa sa bunătate a fost ales arhiereu, pentru dreapta credinţă a fost prins şi întemniţat împreună cu alţi creştini, primind de la Dumnezeu darul facerii de minuni. Tradiţia Bisericii consemnează faptul că Sfântul Nicolae s-a născut într-o familie bogată, în localitatea Patara, în provincia Lichia, din partea asiatică a Turciei de astăzi.

Încă din copilărie s-a remarcat prin purtare aleasă, post şi viaţă duhovnicească intensă. A studiat la cele mai bune şcoli, iar în bisericile în care intra uimea pe toţi prin blândeţe şi nobleţe sufletească. Întrucât unchiul său era episcop la Patara, Nicolae a stat o vreme la Mănăstirea Patara, unde a devenit preot.

După moartea părinţilor săi, Nicolae a renunţat la toată averea pe care aceştia i-au lăsat-o, împărţind-o săracilor şi plecând în pelerinaj în Ţara Sfântă. Când s-a întors de la Locurile Sfinte, a mers la Mănăstirea Sionului, întemeiată de unchiul său. Apoi s-a reîntors în cetatea Mira, pentru a trăi între oameni.

După moartea arhiepiscopului Mirei Lichiei - astăzi un mic sătuc sub un alt nume, în Turcia - Sfântul Nicolae a fost ales în fruntea acestei eparhii, în urma unei minuni. Nu se ştie cu exactitate anul în care Sfântul Nicolae a plecat la Hristos, unele surse indicând anul 340, altele 350. Se ştie doar data, respectiv cea la care astăzi îl cinstim pe Sfântul Nicolae, 6 decembrie.

În anul 1087, de frica expansiunii musulmane, moaştele sale, care rămăseseră în Mira Lichiei, au fost transferate la Bari, în Italia, unde sunt îngropate într-o criptă. Din acest mormânt, săpat la aproximativ doi metri sub pământ, pentru că au vrut să fie protejat de eventualele invazii sau profanări, se spune că izvorăşte un lichid incolor (un fel de aghiasmă, un mir mai fluid), care se numeşte Mana sau Santa Mana.

O dată pe an, episcopul locului face o slujbă şi extrage cu o seringă această Santa Mana, pe care o amestecă cu apă, o binecuvântează şi apoi o împarte credincioşilor. Se spune că Sfântul Nicolae a vindecat mulţi bolnavi şi demonizaţi. El a salvat Mira Lichiei de foamete, arătându-se în vis unui negustor italian pe care l-a îndemnat să vină să-şi vândă grâul în cetatea Mirei.

Cea mai cunoscută este minunea cu acel bărbat care avea trei fete şi care fusese, probabil, bogat, dar care a ajuns într-o situaţie economică delicată. Soluţia ieşirii din această situaţie era să-şi ofere fetele spre desfrânare. Se spune că seara, ori de câte ori gândul acesta îi revenea omului respectiv, Sfântul Nicolae, episcopul locului, arunca, în taină, o pungă cu galbeni în curtea lui, astfel încât să aibă cu ce să trăiască şi să nu dea fetele spre pierzare.

De asemenea, o altă minune consemnează faptul că în vremea împăratului Constantin, trei tineri, cărora li se spune voievozi (guvernatori locali) au fost acuzaţi pe nedrept de complot împotriva împăratului. Au fost închişi şi urmau să fie decapitaţi. Dar seara, Sfântul Nicolae i-a apărut în vis împăratului, spunându-i că sunt nevinovaţi.

Înspăimântat de această viziune, împăratul i-a eliberat. Aproape în toate aceste intervenţii ale Sfântului Nicolae se vede că cei ajutaţi sunt persoane tinere şi probabil din acest motiv Sfântul Nicolae a fost tratat şi cinstit ca un mare ajutător al tinerilor.

Tradiţii şi obiceiuri de Sf. Nicolae

În popor se crede că de Sfântul Nicolae începe iarna, cu adevărat. În această zi, Moşul îşi scutură barba sură şi începe să ningă. Iar dacă nu ninge, înseamnă că Sfântul Nicolae a întinerit.

În fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii ştiu că trebuie să-şi lustruiască ghetuţele sau cizmuliţele deoarece Mos Nicolae va veni pe la ei să le aducă daruri. Copiii mai neascultători primesc lângă dar şi o nuieluşă să le aducă aminte că trebuie să asculte de părinţii şi bunicii lor.

Conform tradiţiilor populare, Moş Nicolae apare pe un cal alb, făcând astfel trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii, ajută pe toţi cei nevoiaşi, orfanii şi văduvele, este stăpânul apelor şi salvează corăbierii de la înec, protejează soldaţii pe timp de război.

Tot în popor se spune că, în nopţile sfinţite de sărbători, când cerurile se deschid şi pentru noi, preţ de o clipă Sfântul Nicolae poate fi văzut stând în dreapta Domnului. În Europa, în preajma secolului al XII-lea, ziua de Sfântul Nicolae a devenit atât ziua darurilor, cât şi a activităţilor caritabile.

În ziua de Sfântul Nicolae, multe gospodării au obiceiul de a așeza în apă, în casă, ramuri tinere de pomi fructiferi, de obicei lângă icoane. Se spune că, dacă până la trecerea în noul an crenguțele înfloresc, anul care vine va fi unul bogat și roditor. În satele tradiționale, ziua este marcată și de formarea cetelor de feciori, care își aleg o gazdă unde se întâlnesc pentru a repeta colindele de Crăciun și Anul Nou, păstrând astfel vie legătura comunitară și tradițiile strămoșești.

Tot tradiția spune că, pe 6 decembrie, ar fi bine să fie evitate cadourile precum obiecte ascuțite, lucruri de culoare neagră, cravate, produse cosmetice sau bijuterii, deoarece se crede că ar putea aduce ghinion. Cei care poartă numele Nicolae sau derivate ale acestuia sunt felicitați cu urări și mesaje de „La mulți ani!”, sărbătorindu-și onomastica în această zi.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰