Mitul ambulanței negre care răpește copii și numeroasele sale episoade. Cum s-a transformat Volga în Salvare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Mitul "ambulanței negre" revine în atenție după incidentul de la Recea-Cristur, Cluj, unde un echipaj medical a fost atacat pe fondul unor zvonuri răspândite pe TikTok.
Puține legende urbane au reușit să provoace atât de multă teamă precum povestea "ambulanței negre". De-a lungul timpului, copii și părinți din România au auzit avertismentul că un vehicul misterios circulă pe străzi, caută victime și răpește copii pentru a le vinde organele pe piața neagră. Povestea nu este însă un caz real documentat, ci o legendă urbană care a căpătat forme diferite în mai multe țări europene.
De unde vine legenda ambulanței negre
Originile poveștii sunt asociate cu Europa de Est și cu perioada comunistă. În variante mai vechi, vehiculul nu era neapărat o ambulanță. În Polonia și în alte zone ale blocului estic circula legenda "Volgăi de culoare neagră", o mașină misterioasă despre care se spunea că răpește oameni.
În Cehoslovacia, povestea s-a transformat ulterior într-o legendă despre o ambulanță neagră.
În România, legenda a căpătat propria versiune. "Ambulanța neagră" ar fi apărut noaptea în apropierea școlilor, parcurilor sau cartierelor și ar fi urmărit copii rămași singuri. În unele variante, victimele erau răpite pentru organe sau sânge, iar destinația finală ar fi fost piața occidentală. Nu există însă dovezi credibile că ar fi existat o astfel de rețea organizată.
Mitul ambulanței negre care răpește copii și numeroasele sale episoade. Cum s-a transformat Volga în Salvare
ProfiMediaImages
Spaima din România
În România, povestea a circulat în special prin zvonuri, relatări din familie și, mai nou, prin rețelele sociale. Pentru mulți copii, simpla apariție a unei mașini închise la culoare era suficientă pentru a declanșa panica.
-
Filmul atacului asupra ambulanţei din Cluj. Şoferul a condus cu cioburi în ochi ca să scape de atacatori
-
Reacţia lui Arafat după ce o ambulanţă a fost atacată cu topoare şi bâte de sătenii care credeau că fură copii
-
Fakenews-ul "ambulanţei care fură copii". Şoferul echipajului atacat cu pietre şi topoare ar putea...
Un episod real care arată cât de puternic a devenit acest mit s-a petrecut în București, în 2018. Scriitoarea Doina Popescu Brăila a transformat o ambulanță veche într-o bibliotecă mobilă și într-un spațiu de lucru pentru proiectul său "Ambulance for Literature". Vehiculul avea inscripții care explicau proiectul. Totuși, în apropierea Gării de Nord, un grup numeros de oameni a crezut că este "ambulanța neagră" din legendă. Mulțimea a înconjurat mașina, iar scriitoarea a fost agresată înainte de intervenția Poliției.
Incidentul a devenit unul dintre cele mai elocvente exemple ale felului în care o legendă urbană poate produce consecințe reale. Ulterior, autoritățile române au transmis mesaje prin care îi îndemnau pe oameni să nu răspândească informații false și să păstreze calmul.
Legenda a ajuns chiar și în vest
Povești asemănătoare au circulat în Cehia, Slovacia, Polonia și Italia, dar și în alte țări europene. Detaliile se schimbă de la o regiune la alta: uneori este vorba despre o ambulanță, alteori despre o dubă sau o mașină neagră. În unele versiuni sunt vizați exclusiv copiii, iar în altele pot dispărea și adulți. Elementul comun îl reprezintă răpirea și presupusa recoltare ilegală de organe.
Și în Marea Britanie au apărut zvonuri moderne despre dube negre care ar încerca să răpească copii. În 2023, de exemplu, în zona Wishaw din Scoția au circulat pe Facebook avertismente privind presupuse tentative de răpire. Poliția a investigat cazurile și nu a identificat nicio faptă penală.
De ce supraviețuiește mitul?
"Ambulanța neagră" funcționează ca multe alte legende urbane: pornește de la o teamă reală, dar este amplificată prin zvonuri și relatări imposibil de verificat. Copiii dispăruți, traficul de persoane și prelevarea ilegală de organe sunt subiecte suficient de înfricoșătoare pentru ca povestea să pară plauzibilă.
În era rețelelor sociale, legenda poate reveni rapid în atenție prin videoclipuri, fotografii sau mesaje distribuite fără verificarea sursei. Un vehicul obișnuit poate deveni astfel, în imaginația colectivă, dovada unei conspirații.
