Ucraina a deschis un nou front în Marea Neagră, contra flotei din umbră a Rusiei. Riscurile pentru România

Ucraina a deschis un nou front de atac împotriva Rusiei, în Marea Neagră vizând navele din așa-numita "flotă din umbră". Kievul a recunoscut pentru prima dată că a atacat petroliere folosite de Moscova pentru a ocoli sancțiunile occidentale, după ce dronele sale navale au lovit vineri două nave sancționate în apele Turciei, în Marea Neagră, arată o analiză The Wall Street Journal.

Ucraina atacă flota din umbră a Moscovei în apele internaționale

Atacurile, care se înscriu în campania împotriva rafinăriilor rusești, au un dublu rol: urmăresc reducerea veniturilor Rusiei din energie și transmit Occidentului că Ucraina are în continuare capacitate ofensivă. Este pentru prima dată în acest an când Ucraina își asumă responsabilitatea pentru astfel de explozii precum cele de vineri, 28 noiembrie, din Marea Neagră. Alte șase incidente similare s-au mai produs în cursul anului.

Putin ameninţă să atace porturile ucrainene şi navele care ajută Ucraina 

Președintele rus Vladimir Putin a reacționat amenințător la atacuri, avertizând cu intensificarea loviturilor asupra porturilor ucrainene și a navelor care le accesează. "Opțiunea cea mai radicală este să tăiem accesul Ucrainei la mare; atunci pirateria va deveni imposibilă", a amenințat Putin, marți. 

"Ce măsuri de răspuns pot fi? În primul rând, vom extinde gama atacurilor noastre asupra infrastructurii portuare și a navelor care intră în porturile ucrainene", le-a spus Putin jurnaliștilor, comentând atacurile asupra navelor din Marea Neagră. Săptămâna trecută, Kievul a lovit și un terminal petrolier important de pe coasta rusă a Mării Negre, care gestionează peste 1% din exporturile globale de petrol.

Atacurile sunt riscante şi cu rezultat neclar

Deși aceste atacuri vizează inima economiei ruse, capacitatea de a exporta petrol, succesul ucrainenilor rămâne incert. Strategia implică și riscuri diplomatice, deoarece extinde teatrul de război și afectează teritorii maritime, precum și nave sau bunuri aparținând unor țări terțe, explică WSJ.

"Războiul dintre Rusia și Ucraina a început, în mod clar, să amenințe siguranța navigației în Marea Neagră", a avertizat luni președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, adresând un apel "tuturor părților implicate", fără a oferi alte detalii.

Inclusiv România s-ar putea confrunta cu un risc de securitate sporit, cu posibile efecte asupra traficului maritim comercial.

Flota fantomă a Rusiei funcționează "pe sub radar", bazându-se pe un hățiș de înregistrări sub diverse pavilioane naționale pentru a transporta petrol sancționat, folosind nave vechi care își schimbă frecvent țara de înregistrare pentru a evita penalitățile internaționale. Atacurile sunt problematice pentru Rusia, deoarece duc la majorarea polițelor de asigurare pentru nave și, în cele din urmă, reduc veniturile care finanțează războiul lui Putin.

Loviturile asupra rafinăriilor au forțat deja Rusia să redistribuie apărarea antiaeriană de pe front și au generat penurii de combustibil în mai multe regiuni ruse, susține WSJ. "Aceasta este cea mai bună strategie pe care o are Ucraina: să lovească economia, pentru a pune presiune asupra Rusiei în negocieri", a explicat Adi Imsirovic, expert în energie la Universitatea Oxford.

Cum s-au produs atacurile din Marea Neagră

Marina Ucrainei și serviciul de securitate SBU au folosit dronele Sea Baby în atacul de vineri asupra a două petroliere sancționate pentru transport de petrol rusesc, potrivit unui oficial ucrainean. Aceste drone navale, dezvoltate de SBU, sunt echipate cu încărcături explozive. Petrolierele "Kairos" (de 274 de metri) și "Virat" (de 250 de metri), care se îndreptau spre portul rusesc Novorossiisk, au fost atacate de drone în largul coastelor Turciei, în Marea Neagră.

Ambele nave, cu o capacitate totală de transport de petrol estimată la 70 de milioane de dolari, erau goale la momentul atacului. Ele navigau sub pavilionul Gambiei. "Kairos" este vizată de sancțiuni impuse de Uniunea Europeană și Regatul Unit, iar "Virat" este pe lista neagră a SUA și UE.

Potrivit experților în domeniu, anul acesta au avut loc cel puțin alte șase explozii pe nave asociate cu Rusia, cu semne clare că în spatele lor sunt operațiuni ucrainene. Kievul nu a comentat incidentele, care nu au fost soldate cu victime până acum. Într-un incident separat, un petrolier a suferit "patru explozii externe" în largul coastelor Senegalului, potrivit companiei turce Besiktas Shipping, care administrează nava. Vasul, care nu se află sub sancțiuni, a vizitat mai multe porturi rusești anul acesta.

Tot în această săptămână, un petrolier sub pavilion rusesc, care transporta ulei de floarea-soarelui spre Georgia, a fost atacat în Marea Neagră, potrivit autorităților turce, care nu au indicat un vinovat. Nava nu a cerut ajutor, iar cei 13 membri ai echipajului nu au fost răniți. Ministerul ucrainean de Externe a declarat că Ucraina nu a fost implicată în incident. Unii experți spun că o parte dintre explozii ar putea fi cauzate și de ciocniri cu mine marine în derivă sau de acțiuni ale altor actori.

Un alt presupus atac ar fi avut loc în iulie, în portul Ust-Luga din Rusia, când s-a produs o explozie pe petrolierul "Eco Wizard", soldată cu scurgeri de amoniac. În iunie, în largul coastei Libiei, s-a produs o explozie pe petrolierul "Vilamoura", care transporta un milion de barili de țiței. Serviciile de informații militare ale Ucrainei au raportat incidentul pe site-ul lor, fără alte comentarii.

Cum vrea Kievul să distrugă "flota din umbră" a Rusiei

Ucraina a dezvoltat o flotă eficientă de drone navale și aeriene cu rază lungă de acțiune, capabile să lovească nave rusești, porturi și infrastructură adânc în Marea Neagră, compensând lipsa unei flote tradiționale puternice, explică WSJ.

Pe lângă distrugerea de nave, loviturile Kievului cresc costurile și provocările logistice pentru exporturile de petrol ale Rusiei. Dacă navigația prin Marea Neagră, principalul nod de export pentru petrolul rusesc, devine prea riscantă, Moscova va fi nevoită să redirecționeze exporturile prin Marea Baltică, ceea ce ar însemna trasee mai lungi și mai costisitoare.

"Dacă Ucraina își intensifică atacurile asupra tancurilor petroliere din flota fantomă, ar putea bloca una dintre cele mai importante rute de export pentru petrolul rusesc. Asta ar putea reduce volumele de export și ar avea un impact semnificativ asupra bugetului rus", a evaluat Janis Kluge, expert în Rusia la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și Securitate.

Deși Moscova a evitat asigurătorii occidentali, continuă să încheie polițe cu asigurători din China sau Rusia, iar atacurile recente au dus la scumpirea acestor polițe. În același timp, țițeiul rusesc se tranzacționează la un preț semnificativ mai mic decât cotațiile internaționale, din cauza sancțiunilor SUA, ceea ce afectează veniturile Kremlinului.

La câteva ore după atacurile asupra petrolierele "Kairos" și "Virat", dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au lovit direct orașul Novorossiisk, unde se află și o bază a Flotei ruse din Marea Neagră. Potrivit Ucrainei, forțele sale au vizat infrastructura petrolieră și sisteme de apărare antiaeriană rusești din zonă.

Atacul a avariat unul dintre pontoanele terminalului Consorțiului Conductei Caspice (CPC), unde acționari sunt Rusia, Kazahstan, precum și giganții americani Chevron și Exxon Mobil. Prețul petrolului Brent (de referință în Europa) a crescut cu aproximativ 1% luni, în urma atacului, din cauza îngrijorărilor legate de scăderea volumelor exportate.

Ministerul de Externe al Kazahstanului a condamnat atacurile asupra CPC, infrastructură vitală pentru exporturile sale, afirmând că acestea afectează relațiile bilaterale și a cerut Ucrainei să oprească loviturile. Kievul a declarat că acțiunile sale nu sunt îndreptate împotriva Kazahstanului, ci vizează exclusiv Rusia.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰