Video Un medic mărturiseşte că a încălcat protocolul pentru a-şi salva pacienţii. "Trebuie să faci improvizaţii"
Revoluţie în spitalele de urgenţă. Autorităţile pregătesc măsuri radicale după ce secţiile de terapie intensivă şi Unităţile de Primiri Urgenţe din toată ţara au devenit neîncăpătoare. Observator a vorbit cu medicii care se tem că nu mai pot trata pacienţii în stare critică. În fiecare cameră de gardă sunt oameni care ar avea nevoie de terapie intensivă, dar nu există paturi pentru ei. Mărturii în premieră şi soluţii de viitor, într-un nou episod "Sănătatea, cu garda jos".
Situaţia devine dramatică în cazul pacienţilor care au nevoie de suportul aparatelor pentru a respira. "Primim acelaşi răspuns: toate ATI-urile sunt 0", a declarat Fiorela Mitoiu, medic şef UPU - Spitalul Pantelimon. Terapia intensivă se face acum şi în Unităţile de Primiri Urgenţe. În fiecare spital sunt pacienţi intubaţi, în stare critică, în Urgenţe. "Avem şi până la 2-3 săptămâni de pacienţi staţionari în UPU", a declarat Fiorela Mitoiu, medic şef UPU - Spitalul Pantelimon.
Cele 3.000 de locuri din secţiile ATI sunt total insuficiente
În momentul filmării erau 6 pacienţi intubaţi într-o încăpere din camera de gardă. Dar au fost zile când erau 14. "Am coborât paturi de ATI, dar aceşti pacienţi în UPU nu rămân întotdeauna pe aceste paturi de ATI, pacienţii rămân pe brancarde de UPU şi un brancard de UPU nu se compară cu un pat de ATI. Am avut ...pacienţi critici care au rămas şi au primit îngrijirile pe targa SMURD timp de 40 de minute până să poată fi eliberat un brancard ca să-l putem muta şi să putem avea acces şi la un ventilator pentru că şi aparatele de ventilaţie au fost...insuficiente", a declarat Fiorela Mitoiu, medic şef UPU - Spitalul Pantelimon.
Nici măcar la cel mai mare spital de urgenţă din ţară nu poate fi respectat dreptul constituţional la ocrotirea sănătăţii. "De foarte multe ori un pacient care are reale şanse pentru a putea fi salvat într-o secţie de terapie intensivă, din păcate se află blocat între secţiile spitalului fără a putea beneficia cu adevărat de acele servicii medicale de care ar avea nevoie", a declarat Radu Ţincu, şef secţie ATI- Toxicologie, Spitalul Floreasca. Situaţia este la fel în mai toate spitalele din ţară. Un medic specialist ATI din zona Moldovei ne-a mărturisit, sub protecţia anonimatului, că este nevoit să încalce protocoalele medicale pentru a salva viaţa pacienţilor. "Trebuie să faci improvizaţii, în sensul că pui pacienţii pe paturi supranumerare, pe tărgi, asta în cel mai rău caz. În mod clar tu ca medic nu poţi decide cine primeşte loc în terapie şi cine nu şi atunci trebuie să-i primeşti pe toţi, că ai paturi sau că nu", spune un medic sub protecţia anonimatului.
Iar aceste măsuri disperate pot face uneori mai mult rău decât bine, pentru că accesul medicului la pacienţi riscă să fie întârziat de lipsa spaţiului. "Vorbim de terapie intensivă, aici lupta este contracronometru peste o zi s-ar putea să fie prea târziu", a declarat Radu Ţincu, şef secţie ATI- Toxicologie, Spitalul Floreasca. Realitatea crudă din spitalele româneşti este cunoscută şi dincolo de graniţe. Cele 3.000 de locuri din secţiile ATI sunt total insuficiente. "E o discuţie întreagă la nivel şi european şi NATO, stăm foarte, foarte prost cu capacitatea de admitere în spitale pe terapie intensivă şi pe anumite situaţii foarte critice", a declarat Raed Arafat, şeful DSU. Prima soluţie gândită de autorităţi este ca fiecare secţie din spitalele mari să aibă paturi de terapie intensivă.
În acest moment, potrivit legii, toţi pacienţii în stadiu critic, indiferent de specialitatea de care aparţine boala lor, sunt trataţi în secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă. Dacă o parte dintre medicii din celelalte secţii ar avea competenţă în terapie intensivă, atunci mulţi din bolnavii din ATI ar putea fi cu uşurinţă mutaţi în secţiile unde poate fi tratată afecţiunea lor. Astfel, în ATI ar rămâne doar pacienţii care cu adevărat au nevoie de îngrijire ce poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte. În plus, ar putea fi păstrate locuri libere pentru cazurile care apar în Urgenţe. Însă efectele se vor vedea abia peste câţiva ani, pentru că este nevoie de aparatură şi instruirea medicilor.
"Fac competenţa de doi ani de terapie intensivă, suplimentar peste specialitatea lor. Pot să facă 80%, 90% din acţiunile de terapie intensivă pe secţie şi atunci îţi creşte capacitatea", a declarat Raed Arafat, şeful DSU. O altă soluţie este suplimentarea numărului de paturi pentru paliaţie. Câte spitale din ţară au astfel de secţii vedeţi săptămâna viitoare într-un nou episod "Sănătatea cu garda jos". "Trebuie să privim spre respectul şi demnitatea umană în momentul morţii", a declarat Radu Ţincu, şef secţie ATI- Toxicologie, Spitalul Floreasca.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
