Cererile Rusiei rămân neschimbate, înainte de summitul Trump-Putin. Moscova râde de consultările europenilor
Rusia a anunţat din nou miercuri că cererile sale rămân neschimbate, înainte de summitul din Alaska. Deşi administrația Trump a temperat așteptările privind întâlnirea de vineri, subliniind că va fi mai degrabă "un exercițiu de tatonare" și că nu se așteaptă la un acord decisiv, Moscova transmite că Trump şi Putin vor aborda chestiunile "acumulate" în relaţiile bilaterale, consultările europenilor fiind catalogate "nesemnificative".
Vladimir Putin şi Donald Trump vor discuta la întâlnirea din Alaska "toate chestiunile acumulate" în relaţiile bilaterale ruso-americane, a transmis miercuri Ministerul rus de Externe. Moscova consideră "nesemnificative" consultările liderilor europeni cu Trump pentru a încerca să-l determine pe acesta să apere interesele Ucrainei la summitul cu Putin, relatează AFP şi EFE.
Rusia afirmă că cererile sale rămân neschimbate, înainte de summitul din Alaska
Totodată Rusia a declarat miercuri că poziția sa privind încheierea războiului din Ucraina nu s-a schimbat de când președintele Vladimir Putin și-a prezentat condițiile în 2024: retragerea completă a armatei ucrainene din regiunile anexate și renunțarea la ambițiile de aderare la NATO.
După ce unele publicații internaţionale au relatat că Washingtonul ar fi înțeles că Putin este pregătit să facă compromisuri privind revendicările sale teritoriale, un adjunct din Ministerul rus de Externe, Alexei Fadeiev, a fost întrebat de jurnaliști dacă poziția Rusiei s-a schimbat. "Poziția Rusiei rămâne neschimbată și a fost exprimată chiar în această sală acum mai bine de un an, pe 14 iunie 2024", a spus Fadeiev, referindu-se la un discurs susținut atunci de Putin la Ministerul de Externe.
Moscova: Trump şi Putin vor aborda chestiunile "acumulate" în relaţiile bilaterale
Potrivit acestuia, summitul Putin-Trump "trebuie să le permită liderilor să se concentreze pe abordarea tuturor problemelor acumulate, începând cu criza ucraineană şi terminând cu obstacolele care împiedică desfăşurarea normală a dialogului bilateral".
"Considerăm acţiunile cerute de europeni drept acţiuni politice şi practic nesemnificative. La nivel verbal, europenii susţin eforturile diplomatice ale Washingtonului şi Moscovei pentru soluţionarea crizei ucrainene, dar în realitate Uniunea Europeană le sabotează", a mai spus Fadeiev.
Pe de altă parte, reprezentantul MAE rus a susţinut că Moscova nu a primit din partea Kievului niciun răspuns oficial referitor la o propunere prezentată de Rusia la Istanbul de creare a trei grupuri de lucru (politic, militar şi umanitar) pentru impulsionarea negocierilor de pace. Liderii europeni şi-au intensificat contactele şi reacţiile în sprijinul Ucrainei, încercând să-l apropie de poziţiile europene pe preşedintele american Donald Trump, înaintea summitului pe care acesta îl va avea vineri cu preşedintele rus Vladimir Putin.
Cancelarul german Friedrich Merz a organizat pentru miercuri după-amiază o videoconferinţă la care vor lua parte şefii de stat sau de guvern din Franţa, Regatul Unit, Italia, Polonia şi Finlanda, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Aceştia vor participa apoi în aceeaşi zi şi în acelaşi format la o videoconferinţă cu Donald Trump. Tot miercuri are loc şi o reuniune prin videoconferinţă a liderilor ţărilor din aşa-numita "coaliţie a voluntarilor", un grup de ţări care susţin Ucraina în războiul cu Rusia.
Rusia a cerut până în prezent Ucrainei să-i cedeze oficial cele patru regiuni controlate parţial de armata rusă (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson), precum şi peninsula Crimeea anexată în 2014, să renunţe la aspiraţia de aderare la NATO şi să-şi diminueze capacităţile militare. În prezent, Rusia controlează 19% din Ucraina, adică toată Crimeea, întreaga regiune Lugansk, şi peste 70% din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson, precum și porțiuni reduse din regiunile Harkov, Sumî, Nikolaev și Dnipropetrovsk, potrivit Reuters.
Aceste condiţii au fost descrise de Ucraina ca fiind inacceptabile şi a cerut retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său, precum şi garanţii de securitate occidentale, inclusiv continuarea livrărilor de arme şi, ca substitut în lipsa aderării la NATO, desfăşurarea unui contingent militar european pe teritoriul ucrainean de către ţări din "coaliţia celor dispuşi", desfăşurare faţă de care Rusia se opune categoric.
Înaintea reuniunii prin videoconferinţă desfăşurată miercuri la iniţiativa cancelarului german, statele Uniunii Europene, cu excepţia Ungariei, au emis o declaraţie prin care au cerut ca orice negocieri "semnificative" privind Ucraina să se desfăşoare numai după ce Rusia, care a reuşit în ultimele zile o înaintare notabilă pe frontul din estul Ucrainei, va accepta o "încetare a focului sau o diminuare a ostilităţilor".
În aceeaşi declaraţie a statelor UE se solicită implicarea directă a Ucrainei în negocieri şi se subliniază că frontierele "nu pot fi schimbate prin forţă", după ce Trump a sugerat ideea unui schimb de teritorii pentru un acord de pace ruso-ucrainean.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰