Momentul în care Iranul amenință România: "Pată neagră în istoria dintre cele două țări". Cum răspunde MAE
Momentul în care Iranul a avertizat România că punerea bazelor sale la dispoziția SUA echivalează cu participarea la agresiune. Teheranul nu a amenințat însă țara noastră din punct de vedere militar, ci a vorbit despre posibile "consecințe politice și juridice". Un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe a transmis astăzi, într-o conferință de presă, că acțiunea României "ar atrage responsabilitatea internațională a statului român dacă ar fi pusă în practică". Ţara noastră a aprobat pe 11 martie amplasarea de trupe și echipamente militare americane neofensive, precum avioane de alimentare în aer, echipamente de supraveghere și de comunicații.
Iranul a avertizat luni România că ar putea răspunde politic şi legal după ce a permis Statelor Unite să folosească baze de pe teritoriul său pentru operaţiuni împotriva Iranului. Teheranul îndeamnă toate ţările să nu se implice în război, a declarat luni în cadrul unei conferințe de presă purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, citat de televiziunea Iran International, cu sediul în Londra.
Iranul avertizează România
Dacă România își pune bazele la dispoziția Statelor Unite, vom avea o reacție corespunzătoare din punct de vedere juridic și politic, a transmis el. El a adăugat că o astfel de mişcare ar fi inacceptabilă conform dreptului internaţional şi ar implica pentru România responsabilitatea internaţională.
"Avertizăm toate statele să nu devină parte la actul de agresiune criminală împotriva Iranului și a poporului iranian. Există presiuni puternice din partea Statelor Unite asupra țărilor europene, dar rămâne de văzut în ce măsură Europa consideră că poate juca un rol constructiv în evoluțiile internaționale. În mod cert, dacă România face acest lucru, va fi considerat o participare la agresiunea militară împotriva Iranului. O astfel de acțiune este complet inacceptabilă din punctul de vedere al dreptului internațional și ar atrage responsabilitatea internațională a statului român. De asemenea, din punct de vedere politic, acest lucru ar reprezenta o pată neagră în istoria relațiilor dintre Iran și România, deoarece poporul iranian și poporul român au avut întotdeauna relații de prietenie. Nu există niciun motiv sau pretext pentru ca vreo altă țară să se implice în această agresiune militară, iar din punctul nostru de vedere acest lucru este complet inacceptabil. Cu siguranță vom avea o reacție adecvată atât din punct de vedere juridic, cât și politic", a afirmat Baghaei la o conferinţă de presă săptămânală.
Reacţia MAE la ameninţarea Iranului
Ministerul de Externe de la Bucureşti a respins ideea că România ar participa la agresiuni împotriva Iranului. "Am luat notă de afirmațiile purtătorului de cuvânt al MAE Iran, context în care facem următoarele precizări: Acordul bilateral de acces din 2006 oferă SUA cadrul legal garantat de a utiliza baze militare din România cu titlu continuu. România găzduiește de mai bine de 10 ani capabilități de apărare antirachetă împotriva unor amenințări din afara spațiului euro-atlantic. Sistemul are caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU. România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului. În același timp, condamnăm atacurile complet nejustificate ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și mulțumim acestora din urmă pentru că i-au protejat și pe cetățenii noștri prezenți în țările lor. Solicităm Iranului să înceteze aceste atacuri, care pun în pericol vieți omenești și conduc la degradarea securității și a economiei globale", este răspunsul MAE.
Ce a aprobat CSAT: trupe și echipamente militare americane neofensive
Parlamentul a aprobat pe 11 martie scrisoarea preşedintelui Nicuşor Dan referitoare la dislocarea temporară în România a unor forţe şi echipamente militare americane neofensive după ce Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a discutat situaţia. Este vorba despre avioane de realimentare, echipamente de monitorizare şi echipamente de comunicaţii satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu, a precizat Administraţia Prezidenţială.
Dislocarea unor echipamente şi forţe militare din Statele Unite ale Americii în România ar urma să se realizeze pentru o perioadă de până la 90 de zile şi să fie dislocate la bazele de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii. Este vorba despre un număr de aproximativ 400 - 500 de militari.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
