Planul secret al lui Donald Trump de a pune capăt războiului dintre Ucraina și Rusia - WP

Planul lui Donald Trump de a pune capăt războiului, dacă va ajunge din nou la Casa Albă, este de a constrânge Ucraina să renunțe la teritoriu, a dezvăluit The Washington Post pe 7 aprilie, citând surse din anturajul fostului lider american într-un articol intitulat "Planul secret al lui Donald Trump de a pune capăt războiului dintre Ucraina și Rusia". 

Trump s-a lăudat în mai multe rânduri că, în cazul în care ar fi ales iar președinte, va pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina în 24 de ore, dar nu a oferit şi detalii. Potrivit unor consilieri şi persoane care au discutat despre acest plan cu Trump, propunerea fostului lider de la Casa Alba ar consta în forţarea Ucrainei să cedeze Crimeea și Donbas. Trump ar fi spus în conversații private că atât Rusia, cât și Ucraina "vor să iasă cu faţa curată, o cale de ieşire" din război şi că oameni din anumite părți ale Ucrainei sunt acord să facă parte din Rusia. 

Nu este clar ce ar urma să obţină Ucraina la schimb şi dacă, pe lângă Crimeea şi Donbas, ar urma să fie cedate şi părţile cucerite de ruşi din Herson şi Zaporojie. 

Publicaţia americană comentează că un astfel de plan nu ar face decât să extindă controlul lui Putin şi să-l recompenseze pe liderul de la Kremlin după cel mai mare război terestru din Europa de la Al Doilea Război Mondial iar unii dintre susținătorii lui Trump au încercat să-l convingă că nu este un rezultat bun. În plus, planul ar inversa dramatic politica președintelui Joe Biden, bazată pe a reduce agresiunea rusă și a acorda ajutor militar Ucrainei.

La Repubblica: NATO discută scenariul aderării Ucrainei în schimbul cedării de teritorii Rusiei

Dezvăluirile vin după ce pe 5 aprilie, cotidianul italian La Repubblica a publicat un articol intitulat "Kievul în NATO după capitulare: scenariul de care se teme Europa dacă Trump câștigă alegerile". Ucraina ar urma să renunțe  la toate regiunile ocupate de ruși, obţinând în schimb garanția că va adera imediat la NATO.

Jurnaliştii italieni scriu despre o "tranzacție pentru a pune capăt războiului: teritorii în schimbul securității". Potrivit sursei citate, oficial, nimeni nu vorbește despre acest scenariu, dar ideea "unei înţelegeri susținute de SUA, în cazul înfrângerii lui Biden, este cunoscută de toată lumea". 

Mai exact, Rusia va putea să păstreze Crimeea și toate teritoriile din Ucraina care au fost cucerite în ultimii doi ani. Apoi se vor stabili noile granițe iar Ucraina va fi acceptată în NATO. Acest scenariu, potrivit jurnaliștilor italieni, amintește de situația de după cel de-Al Doilea Război Mondial, când Germania a fost împărțită în două: Est și Vest.

Articolul mai indică faptul că un astfel de scenariu ar grăbi aprobarea de ajutor pentru Ucraina, asistenţa de 60 de miliarde de dolari fiind în prezent blocată în Congres, în așteptarea posibilei reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă.

WSJ: Care erau condițiile de pace ale Rusiei în primăvara lui 2022

Publicaţia americană The Wall Street Journal a publicat pe 1 martie 2024 detaliile unei propuneri de pace elaborate în timpul negocierilor ruso-ucrainene din 2022 după ce a ajuns în posesia unui draft al documentului.  Potrivit documentului de 17 pagini, datat 15 aprilie 2022, Rusia era de acord ca Ucraina să adere la UE, dar nu şi să intre în NATO sau în orice altă alianţă militară. Potrivit documentului, Ucraina trebuia să devină "un stat permanent neutru care nu participă la blocuri militare".

Kievul nu-şi putea reconstrui armata cu sprijin occidental iar Crimeea rămânea sub controlul ruşilor. Soarta regiunilor Doneţk şi Lugansk nu era inclusă în document. Era lăsată la discreţia lui Vladimir Putin și Volodimir Zelenski care ar fi urmat să finalizeze discuțiile față în față, o întâlnire care nu a mai avut loc niciodată. În cele din urmă pe 29 septembrie 2022, Putin a anexat regiunile ucrainene Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie, fără ca acestea să fi fost pe deplin cucerite de ruşi. 

Potrivit documentului, ruşii doreau ca forțele ucrainene să fie limitate la 85.000 de soldați, 342 de tancuri și 519 piese de artilerie, în timp ce negociatorii ucraineni doreau 250.000 de soldați, 800 de tancuri și 1.900 de piese de artilerie. De asemenea, Rusia a vrut să limiteze raza de acțiune a rachetelor ucrainene la 40 de kilometri. Moscova a insistat ca limba rusă să fie folosită la egalitate cu cea ucraineană în guvernul și tribunalele Ucrainei, o condiție cu care negociatorii ucraineni nu au fost de acord, potrivit WSJ.

În cele din urmă negocierile respective au eșuat, în timp ce Ucraina a ţinut piept ofensivei ruseşti iar sprijinul occidental a ajuns la Kiev. Propaganda Kremlinului susţine că ucrainenii erau gata să accepte condiţiile de pace ale ruşilor, dar Volodimir Zelenski a fost convins să se răzgândească după o vizită neanunţată a premierului britanic de atunci Boris Johnson. Acesta a vizitat pe 9 aprilie 2022 pentru prima dată Kievul de la începutul invaziei ruse. 

Viitorul tratatul urma să fie garantat de puteri străine: SUA, Marea Britanie, China, Franța și Rusia. Acelor țări le revenea responsabilitatea de a apăra neutralitatea Ucrainei dacă tratatul ar fi fost încălcat. Prima rundă de discuții de pace a început la câteva zile după invazia din februarie 2022. Negociatorii ruși și ucraineni s-au întâlnit inițial în Belarus, apoi s-au mutat în Turcia și au continuat discuțiile până în aprilie. Negocierile au continuat, chiar și pe zoom, dar în cele din urmă s-au oprit complet în iunie 2022.

În urma analizării documentului, jurnaliştii americani au ajuns la concluzia că Ucraina trebuia să accepte concesii "dure","pedepsitoare" care ar fi transformat-o într-o ţară "sterilă". De atunci, planurile Moscovei au rămas în mare parte aceleași, potrivit The Wall Street Journal.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰