Dmitri Medvedev a prezentat o aşa-numită formulă de pace a Rusiei. Ce pretenţii are Kremlinul pentru a opri războiul

Fostul preşedinte şi premier al Rusei, Dmitri Medvedev, a prezentat pe Telegram detaliile unei așa-numite formule de pace, în condiţiile Rusiei, relatează publicaţia ucraineană Ukrainska Pravda.

În schimbul încheierii războiului, ruşii cer "capitularea" Ucrainei, plata unor compensații şi despăgubiri datorate Rusiei și adoptarea unui act de recunoaştere "a reunificării fostele teritorii ale Ucrainei cu Federația Rusă".

Medvedev a declarat că pentru a obține un așa-numit "consens cu comunitatea internațională", Ucraina trebuie să declare "predarea totală și necondiționată", "să se demilitarizeze", "să demită toate autoritățile prevăzute de constituție" și "să organizeze imediat alegeri pentru un parlament provizoriu".

În plus, el susţine că deoarece țările occidentale recunosc "junta nazistă care este regimul politic de la Kiev " este nevoie de un "program de denazificare forțată pentru toate autoritățile" sub supravegherea Națiunilor Unite.

În plus, oficialul rus consideră că Ucraina trebuie să plătească despăgubiri Rusiei, inclusiv către rudele soldaților ruși, și "să recunoască oficial că întregul teritoriu al Ucrainei aparține Federației Ruse".

"Aceasta poate fi formula de pace moale a Rusiei. La urma urmei, este o poziție de compromis, nu? Cred că pe această bază putem să căutăm un consens binevoitor cu comunitatea internațională, inclusiv cu lumea anglo-saxonă, și să organizăm summituri productive, mizând pe înțelegerea reciprocă a prietenilor noștri apropiați – partenerii noștri occidentali." a scrie Medvedev.

WSJ: Condițiile de pace ale Rusiei, Ucraina în afara NATO şi o armată mai mică

Publicaţia americană The Wall Street Journal a publicat pe 1 martie 2024 detaliile unei propuneri de plan de pace elaborate în timpul negocierilor ruso-ucrainene din 2022 după ce a ajuns în posesia unui draft al documentului. 

Potrivit documentului de 17 pagini, datat 15 aprilie 2022, Rusia era de acord ca Ucraina să adere la UE, dar nu şi să intre în NATO sau în orice altă alianţă militară. Potrivit documentului, Ucraina trebuia să devină "un stat permanent neutru care nu participă la blocuri militare".

Kievul nu-şi putea reconstrui armata cu sprijin occidental iar Crimeea rămânea sub controlul ruşilor. Soarta regiunilor Doneţk şi Lugansk nu era inclusă în document. Era lăsată la discreţia lui Vladimir Putin și Volodimir Zelenski care ar fi urmat să finalizeze discuțiile față în față, o întâlnire care nu a mai avut loc niciodată. În cele din urmă pe 29 septembrie 2022, Putin a anexat regiunile ucrainene Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie, fără ca acestea să fi fost pe deplin cucerite de ruşi. 

Potrivit documentului, ruşii doreau ca forțele ucrainenesă fie limitate la 85.000 de soldați, 342 de tancuri și 519 piese de artilerie, în timp ce negociatorii ucraineni doreau 250.000 de soldați, 800 de tancuri și 1.900 de piese de artilerie. De asemenea, Rusia a vrut să limiteze raza de acțiune a rachetelor ucrainene la 40 de kilometri. Moscova a insistat ca limba rusă să fie folosită la egalitate cu cea ucraineană în guvernul și tribunalele Ucrainei, o condiție cu care negociatorii ucraineni nu au fost de acord, potrivit WSJ.

În cele din urmă negocierile respective au eșuat, în timp ce Ucraina a ţinut piept ofensivei ruseşti iar sprijinul occidental a ajuns la Kiev. Propaganda Kremlinului susţine că ucrainenii erau gata să accepte condiţiile de pace ale ruşilor, dar Volodimir Zelenski a fost convins să se răzgândească după o vizită neanunţată a premierului britanic de atunci Boris Johnson. Acesta a vizitat pentru prima dată Kievul de la începutul invaziei ruse, pe 9 aprilie 2022. 

Viitorul tratatul urma să fie garantat de puteri străine: SUA, Marea Britanie, China, Franța și Rusia. Acelor țări le reveanea responsabilitatea de a apăra neutralitatea Ucrainei dacă tratatul ar fi fost încălcat. Prima rundă de discuții de pace a început la câteva zile după invazia din februarie 2022. Negociatorii ruși și ucraineni s-au întâlnit inițial în Belarus, apoi s-au mutat în Turcia și au continuat discuțiile până în aprilie. Negocierile au continuat, chiar și pe zoom, dar în cele din urmă s-au oprit complet în iunie 2022.

În urma analizării documentului, jurnaliştii americani au ajuns la concluzia că Ucraina trebuia să accepte concesii "dure","pedepsitoare" care ar fi transformat-o într-o ţară "sterilă". De atunci, planurile Moscovei au rămas în mare parte aceleași, potrivit Wall Street Journal.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰