Video Război în Iran. SUA dau undă verde petrolului iranian pentru a calma prețurile. Trump: "Nu noi folosim Ormuz"

Bursele europene, în scădere pe fondul crizei combustibililor

Acţiunile europene au încheiat în scădere şedinţa de vineri, după o revenire de scurtă durată, pe măsură ce preţurile petrolului au crescut, iar investitorii au evaluat tonul precaut al băncilor centrale, alimentând aşteptările privind noi majorări de dobânzi, transmite CNBC.

Indicele pan-european Stoxx 600 a închis în scădere cu 1,7%, ştergând câştigurile din prima parte a zilei, iar toate marile burse regionale au terminat pe minus. DAX din Germania a scăzut cu 2,01%, FTSE MIB din Italia cu 1,97%, CAC 40 din Franţa cu 1,82%, FTSE 100 din Marea Britanie cu 1,44%, iar IBEX 35 din Spania cu 1,14%.

Dimineaţa adusese o scurtă revenire, după scăderile puternice din ziua precedentă, însă escaladarea conflictului dintre Statele Unite şi Iran a reaprins temerile privind un şoc energetic şi presiuni inflaţioniste la nivel global.

Preţul petrolului Brent a atins în cursul săptămânii niveluri de până la 119 dolari pe baril, accentuând aversiunea faţă de risc şi determinând vânzări pe majoritatea claselor de active. 

Pe segmentul corporativ, acţiunile companiei britanice Smiths Group au scăzut cu 9,9%, după ce rezultatele pe primul semestru au ratat estimările de creştere a veniturilor. În acelaşi timp, compania a anunţat un nou program de răscumpărare de acţiuni şi planuri de returnare a 1,5 miliarde de lire către acţionari până în 2027.

Preţurile petrolului au continuat să crească, în pofida declaraţiilor secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, care a sugerat posibilitatea relaxării sancţiunilor asupra petrolului iranian pentru a tempera costurile energetice. Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 1,1%, la 109,81 dolari pe baril, iar petrolul american WTI a avansat cu 3,3%, la 99,30 dolari. În prezent, preţul petrolului Brent a ajuns la 112 dolari pe baril. 

Pe piaţa obligaţiunilor, randamentele titlurilor de stat britanice au continuat să crească, pe fondul temerilor privind inflaţia generată de scumpirea energiei. Randamentul obligaţiunilor pe 10 ani a atins cel mai ridicat nivel din 2008, apropiindu-se de 5%, iar cel al obligaţiunilor pe 2 ani a urcat la aproximativ 4,58%.

Datele oficiale au arătat că împrumuturile sectorului public din Marea Britanie au ajuns la 14,3 miliarde de lire în februarie, peste aşteptări, ceea ce a amplificat presiunile asupra costurilor de finanţare.

Obiectivele militare ale SUA în războiul cu Iranul

În cadrul zborului cu Air Force One, pe ruta Washington - West Palm Beach, jurnaliștii aflați la bord au primit copii tipărite ale celui mai recent mesaj publicat de Donald Trump pe Truth Social, în care vorbește despre "reducerea treptată" a operațiunilor militare americane din Iran, relatează BBC.

Este un tip de abordare pe care președintele îl folosește atunci când vrea să dea mai multă greutate unor mesaje din social media.

Un gest similar a avut loc și în octombrie anul trecut, în timpul zborului de întoarcere în Statele Unite, după întâlnirea din Coreea de Sud cu liderul chinez Xi Jinping.

Mesajul despre Iran pare atent construit și include o listă numerotată a obiectivelor militare ale SUA în acest conflict. Președintele, care a călătorit în Florida alături de secretarul de stat Marco Rubio, și-a ales cuvintele cu grijă, într-un registru diplomatic.

Totuși, afirmația că Statele Unite nu vor prelua conducerea în asigurarea securității Strâmtorii Ormuz ar putea să nu fie pe placul aliaților americani.

Trump avertizează aliaţii că Strâmtoarea Ormuz "nu e problema SUA"

"Ne apropiem foarte mult de atingerea obiectivelor noastre, în timp ce analizăm reducerea treptată a marilor noastre eforturi militare din Orientul Mijlociu", a declarat Donald Trump.

Noua poziţie adoptată de Statele Unite a fost anunţată de Donald Trump pe reţeaua sa socială. Liderul american a declarat că nu mai are mult până îşi atinge obiectivele şi chiar ar putea să mai reducă din intensitatea atacurilor.

"Cred că am câştigat. Am distrus totul. Ne deplasăm liber. Din punct de vedere militar, tot ce fac ei este să blocheze Strâmtoarea. Dar, din punct de vedere militar, sunt înfrânţi", a mai precizat preşedintele american.

În aceeaşi postare, Trump a părut ca lasă în grija altor state blocada din Strâmtoarea Ormuz.

"Ştiţi, noi nu folosim Strâmtoarea. Noi nu - Statele Unite. Nu avem nevoie de ea. Europa are nevoie de ea", a mai spus el.

Iranul se îndoieşte de noile afirmaţii venite de la Washington şi e de părere că totul este mai degrabă o strategie menită să stingă criza petrolului. De la Teheran continuă să curgă noi ameninţări care vizează mai nou obiectivele turistice de pretutindeni.

"Staţiunile, zonele de agrement şi centrele turistice din întreaga lume nu vor mai fi sigure pentru dumneavoastră", a spus o prezentatoare TV a postului de stat, citând un militar.

Noile informaţii contradictorii despre evoluţia războiului vin şi în contextul în care Statele Unite au trimis în regiune elicoptere de luptă şi avioane proiectate pentru misiuni de luptă la joasă altitudine, dar şi un grup de elită format din 2.200 de puşcaşi marini. Jurnaliştii din presa internaţională vorbesc în continuare despre pregătirea unei invazii terestre.

În cadrul unei ofensive, administraţia Trump ia în calcul ocuparea insulei Kharg, aflată la 24 de kilometri de Iran. Pe teritoriul de opt kilometri lungime trece conducta de gaz prin care republica islamică exportă 90% din petrol.

"Poate am un plan sau poate nu, dar cum aş putea să spun asta unui reporter? Nu pot să vă spun asta. Este, desigur, un loc despre care se vorbeşte (n.r. - insula Kharg), dar nu pot spune acum", a adăugat Trump.

O nouă poziţie în conflict pare să aibă şi Marea Britanie. După ce a spus nu, Keir Starmer a dat undă verde armatei americane să-i folosească bazele militare pentru pentru a lovi bazele de rachete iraniene care atacă navele din Strâmtoarea Ormuz. Donald Trump însă susţine că reacţia este una întârziată.

"Am decis să ne alăturăm declarației Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Olandei și Japoniei privind asigurarea în Strâmtoarea Ormuz a libertății de navigație, principiu fundamental al dreptului internațional".

Un mesaj a venit şi de la Cotroceni. Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că România se alătură ţărilor care militează pentru deblocarea Strâmtorii. Vorbim de Marea Britanii, Franţa, Germania, Italia, Olanda şi Japonia.

În acest timp, luptele au continuat în regiune. Un proiectil a căzut în Oraşul Vechi din Ierusalim, în apropierea locurilor sfinte. Fragmentele au lovit la doar câteva sute de metri de Zidul Plângerii şi de Bazilica Sfântului Mormânt. Nu au fost înregistrate victime.

De atacurile iraniene ar fi fost vizată şi baza militară Diego Garcia din Oceanul Indian pe care o împart Statele Unite şi Marea Britanie. Instalaţia nu a fost însă atinsă.