Râzboi în Iran, ziua 22. Iranul a anunţat că vor avea loc noi atacuri asupra Israelului pe timpul nopţii, care vor "uimi" SUA şi Israelul. Preşedintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că "încetarea imediată a agresiunii" SUA şi a Israelului împotriva Iranului, precum şi garanţii că astfel de atacuri nu se vor repeta în viitor reprezintă condiţiile pentru a se pune capăt războiului în Orientul Mijlociu. Iranul ar fi lansat fără succes rachete spre baza militară comună SUA-Marea Britanie din Diego Garcia, pe o distanţă de 4.000 de kilometri, potrivit presei internaţionale. Atacul are loc în contextul în care Statele Unite au transmis că iau în calcul "reducerea treptată" a operațiunilor militare, dar exclud un armistițiu. Administrația Trump a mai decis și relaxarea temporară a sancțiunilor asupra petrolului iranian, pentru a limita impactul conflictului asupra prețurilor la energie
Comandantul Forței Aerospațiale a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a anunțat că Iranul va lansa noi rachete către Israel în cursul nopții.
"Din acest moment, declar superioritatea rachetelor fiilor Iranului asupra cerului teritoriilor ocupate", a scris Seyed Majid Mousavi pe platforma X.
Acesta a adăugat că "noile tactici și sisteme de lansare" îi vor lăsa "uimiți" pe Statele Unite și Israel.
Premierul britanic Keir Starmer i-a transmis președintelui Ciprului, Nikos Christodoulides, că baza aeriană RAF Akrotiri "nu va fi implicată" în operațiunile SUA împotriva Iranului, a declarat un purtător de cuvânt al Downing Street, citat de BBC.
La începutul conflictului, Starmer a fost de acord să permită forțelor americane să utilizeze unele baze britanice, RAF Fairford și Diego Garcia, pentru operațiuni defensive, menite să împiedice Iranul să lanseze rachete care ar putea pune în pericol interesele sau viețile britanice. Ulterior, el a acceptat ca SUA să folosească baze britanice pentru lansarea de atacuri asupra unor obiective iraniene care vizează Strâmtoarea Hormuz.
În cadrul unei convorbiri cu Christodoulides, premierul "a reiterat că RAF Akrotiri nu va fi implicată în continuarea acordului dintre Marea Britanie și SUA privind utilizarea bazelor britanice pentru autoapărarea colectivă a regiunii, inclusiv pentru reducerea capacităților de rachete ale Iranului".
Iranul a lansat un atac cu rachete asupra orașului Dimona, din sudul Israelului, rănind cel puțin 47 de persoane. Ținta pare să fi fost o instalație nucleară aflată la aproximativ 13 kilometri distanță.
Potrivit serviciilor de urgență israeliene, zeci de oameni au fost răniți, inclusiv din cauza schijelor sau în timp ce încercau să ajungă în adăposturi.
More footage showing the impact of an Israeli ballistic missile in the southern Israeli city of Dimona. Israeli emergency services have said that ~20 people were lightly injured following the strike. Israel’s Home Front Command has said that they have dispatched search and rescue… pic.twitter.com/8UVBNXlpC5
— OSINTdefender (@sentdefender) March 21, 2026
Dimona se află în apropierea unuia dintre cele mai sensibile obiective nucleare ale Israelului, iar atacul marchează o escaladare majoră a conflictului dintre Iran și Israel.
Preşedintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat, sâmbătă, că "încetarea imediată a agresiunii" SUA şi a Israelului împotriva Iranului, precum şi garanţii că astfel de atacuri nu se vor repeta în viitor reprezintă condiţiile pentru a se pune capăt războiului în Orientul Mijlociu.
"Condiţia pentru încetarea războiului şi a conflictului în regiune este încetarea imediată a agresiunii din partea Statelor Unite şi a regimului sionist, precum şi garanţia că aceasta nu se va repeta în viitor", a declarat Pezeshkian într-o convorbire telefonică cu premierul indian Narendra Modi, potrivit agenţiei de presă locale Irna.
Peste 20 de țări, inclusiv Marea Britanie, Germania, Franța, Japonia, Coreea de Sud şi România au declarat că ar contribui la eforturile de asigurare a trecerii sigure a navelor prin strâmtoarea Hormuz, condamnând închiderea acestei rute maritime vitale de către Iran.
Cele 22 de țări, în mare parte europene, dar incluzând și Emiratele Arabe Unite și Bahrain, au transmis:
"Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturi adecvate pentru a asigura trecerea în siguranță prin strâmtoare. Salutăm angajamentul statelor care sunt implicate în planificări pregătitoare"
"Condamnăm în cei mai duri termeni atacurile recente ale Iranului asupra navelor comerciale neînarmate din Golf, atacurile asupra infrastructurii civile, inclusiv instalații de petrol și gaze, precum și închiderea de facto a strâmtorii Hormuz de către forțele iraniene."
Armata SUA susține că abilitatea Iranului de a amenința Strâmtoarea Hormuz a fost "degradată", după ce Statele Unite au bombardat în această săptămână o instalație subterană în care Iranul depozita rachete de croazieră și alte arme, scrie BBC.
"Nu doar că am distrus instalația, dar am eliminat și site-uri de sprijin pentru informații și relee radar pentru rachete, care erau folosite pentru a monitoriza mișcările navelor", a declarat amiralul Brad Cooper, comandantul Comandamentului Central al SUA (Centcom), într-un mesaj video postat pe X.
Update from CENTCOM Commander on Operation Epic Fury: pic.twitter.com/8yTLrVy4jk
— U.S. Central Command (@CENTCOM) March 21, 2026
"Capacitatea Iranului de a amenința libertatea de navigație în și în jurul Strâmtorii Hormuz este degradată ca urmare a acestor acțiuni și nu vom înceta să vizăm aceste obiective", a adăugat acesta.
În același clip, el a mai spus că peste 8.000 de ținte militare iraniene au fost lovite de SUA, inclusiv 130 de nave iraniene.
Iranul susține că Statele Unite și Israelul au lovit, sâmbătă, instalația de îmbogățire a uraniului de la Natanz, potrivit agenției de presă iraniană Tasnim, scrie CNN.
Conform aceleiași surse, nu au fost înregistrate scurgeri radioactive, iar populația din apropierea sitului nu a fost pusă în pericol.
Armata israeliană (IDF) a declarat că nu are cunoștință despre un astfel de atac asupra instalației.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a transmis că analizează informațiile apărute, precizând că "nu s-a înregistrat nicio creștere a nivelului radiațiilor în afara amplasamentului".
Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a reiterat apelul la "reținere militară pentru a evita orice risc de accident nuclear".
Este a doua oară când instalația de la Natanz este vizată de atacuri de la începutul conflictului dintre SUA, Israel și Iran. La începutul acestei luni, AIEA anunța că intrarea în uzină a fost avariată în urma unui atac, însă fără "consecințe radiologice".
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a transmis conducerii Iranului că Moscova rămâne "un prieten loial și un partener de încredere în această perioadă dificilă".
Într-un mesaj adresat cu ocazia Nowruz, Anul Nou persan, Putin le-a urat iranienilor "puterea de a depăși aceste încercări severe cu demnitate", potrivit Kremlinului, citează CNN. Mesajul a fost transmis liderului suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei, și președintelui Masoud Pezeshkian.
Anterior, CNN a relatat că Rusia oferă Iranului sprijin în domeniul tacticilor avansate cu drone, folosite pentru a lovi ținte americane și ale statelor din Golf în Orientul Mijlociu, citând un oficial din serviciile occidentale de informații. Dacă până acum cooperarea viza în general sprijin pentru identificarea țintelor, noile informații indică un nivel mai avansat, care include consiliere tactică specifică.
Tot CNN a mai precizat că Rusia furnizează Iranului informații despre locațiile și deplasările trupelor, navelor și aeronavelor americane, potrivit mai multor surse familiarizate cu rapoarte ale serviciilor de informații americane. O mare parte din aceste date ar proveni din imaginile colectate de sateliții ruși.
Rusia și Iranul au un parteneriat strategic. Teheranul a furnizat armatei ruse drone Shahed în primele etape ale războiului din Ucraina, iar Moscova a sprijinit Iranul și în dezvoltarea programului său nuclear civil.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat pentru publicația japoneză Kyodo că Iranul salută "orice inițiativă care poate duce la încheierea completă a acestui război", adăugând că conflictul "a fost impus" țării sale, citează BBC.
Araghchi a afirmat că Iranul este "pregătit să asculte și să ia în considerare astfel de propuneri", în contextul în care mai multe state încearcă să găsească o soluție pentru conflictul din Orientul Mijlociu.
Cu toate acestea, oficialul iranian a subliniat că "nu pare că Statele Unite sunt pregătite să își oprească agresiunea".
Ministrul a precizat că Iranul nu urmărește un simplu armistițiu, ci "un sfârșit complet, cuprinzător și durabil al războiului".
IDF a anunțat că a avut confruntări cu Hezbollah în sudul Libanului, în urma cărora patru persoane au fost ucise.
Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene pentru presa arabă, Avichai Adraee, a declarat că trupele au observat mai mulți membri Hezbollah, iar unul dintre aceștia a fost ucis vineri noaptea, citează BBC. Ulterior, un avion al Forțelor Aeriene israeliene a vizat alți combatanți Hezbollah care au deschis focul asupra trupelor.
Alte trei persoane au fost ucise în urma atacurilor, a precizat Adraee, subliniind că nu au existat victime în rândul forțelor israeliene. De asemenea, Forțele Aeriene israeliene au lansat atacuri asupra unor sedii Hezbollah din capitala Libanului, Beirut.
Într-un mesaj separat publicat pe Telegram, IDF a anunțat că echipele de intervenție se îndreaptă către mai multe "zone-ţintă" din centrul Israelului, după ce au fost lansate rachete din Iran.
Publicații importante din SUA susțin că rachetele au fost lansate vineri dimineață, însă niciuna nu și-a atins ținta, baza militară aflată în Oceanul Indian.
WSJ, citând mai multe surse, scrie că niciuna dintre rachete nu a lovit baza Diego Garcia. La rândul său, CNN a citat un oficial american, care afirmă că atacurile au fost lansate vineri dimineață, ora locală.
Distanța dintre Iran și Diego Garcia este de aproximativ 3.800 de kilometri. În trecut, fostul lider suprem al Iranului stabilise că raza maximă a rachetelor iraniene nu ar trebui să depășească 2.000 de kilometri.
Coreea de Sud a transmis că este dispusă să participe la eforturile internaționale pentru asigurarea unui tranzit sigur și liber prin Strâmtoarea Ormuz, a anunțat Ministerul de Externe de la Seul, scrie CNN.
Ministerul de Externe a precizat că perturbările din strâmtoare lovesc direct economia Coreei de Sud, determinând autoritățile să plafoneze prețurile la combustibili și să se orienteze către cărbune și energie nucleară.
"Participarea la declarația comună este importantă pentru a confirma disponibilitatea noastră de a contribui la eforturile comunității internaționale de a asigura un tranzit sigur și liber prin Strâmtoarea Ormuz", a transmis ministerul sâmbătă, într-un comunicat.
Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Olanda și Japonia au emis o declarație comună în care condamnă atacurile Iranului asupra navelor comerciale din Golf și blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz.
Țările semnatare au precizat că sunt pregătite să contribuie la "eforturi adecvate pentru a asigura trecerea în siguranță prin strâmtoare".
Bahrain și Canada și-au exprimat, la rândul lor, disponibilitatea de a se alătura acestor demersuri internaționale.
Un incendiu de proporții a izbucnit la o instalație diplomatică a Statelor Unite din Bagdad, după o serie de atacuri, potrivit unor surse din capitala Irakului, citate de BBC.
Surse locale au declarat pentru AFP că hub-ul diplomatic și logistic, care găzduiește și personal militar american, a fost vizat de cel puțin trei atacuri. Focul ar fi izbucnit după al treilea impact.
U.S. State Department’s Baghdad Diplomatic Support
— Breaking X (@BreakingXAlerts) March 20, 2026
Center (BDSC) in the Iraqi capital, located on the site of Baghdad International Airport on fire after Iran attacks pic.twitter.com/6pHgCs4to3
Petrolul Brent se tranzacționează sâmbătă dimineaţă la aproximativ 112 dolari pe baril, potrivit Trading Economics.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat pentru agenţia japoneză Kyodo News că Iranul este pregătit să permită trecerea navelor cu legături japoneze prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit BBC.
Araghchi a afirmat că discuţiile cu partea japoneză au început deja, în vederea unei ridicări temporare a blocadei, relatează publicaţia.
Un oficial guvernamental japonez a declarat pentru Kyodo că "negocierile directe cu partea iraniană sunt cea mai eficientă cale de a ridica blocada", ca răspuns la declaraţiile lui Araghchi.
Acesta a adăugat că trebuie manifestată maximă prudenţă pentru a nu provoca Statele Unite, subliniind că, chiar dacă navelor japoneze li s-ar permite trecerea prin această rută, acest lucru nu ar rezolva criza energetică în curs.
Un alt oficial din Ministerul japonez de Externe a declarat pentru Kyodo că "adevărata intenţie" din spatele declaraţiei lui Araghchi trebuie "evaluată cu atenţie".
Armata israeliană (IDF) a anunțat că desfășoară lovituri asupra unor "ținte ale regimului terorist iranian" în Teheran, capitala Iranului.
Anunțul vine după atacuri israeliene asupra Libanului. IDF a precizat că a vizat zona Beirutului și a emis, cu puțin timp înainte, un avertisment de evacuare pentru șapte cartiere din sudul orașului, înainte de declanșarea operațiunii.
Oficiali militari americani lucrează la planuri detaliate pentru posibilitatea desfășurării de trupe terestre în Iran, relatează CBS, partenerul BBC din SUA, citând mai multe surse familiarizate cu discuțiile.
Potrivit acelorași surse, oficiali de rang înalt din Pentagon au făcut solicitări concrete pentru pregătirea unui astfel de scenariu.
Planificarea include inclusiv discuții despre modul în care Statele Unite ar gestiona capturarea și detenția soldaților iranieni, în cazul în care trupe americane ar ajunge pe teritoriul Iranului, au declarat doi dintre oficiali pentru CBS.
Administraţia Trump a acordat vineri seară o licenţă temporară care permite Iranului să vândă petrolul aflat deja pe petroliere în larg, informează CNN. Este vorba despre o cantitate semnificativă: 140 de milioane de barili, suficientă pentru a acoperi cererea mondială de petrol timp de aproximativ o zi şi jumătate, potrivit Administraţiei pentru Informaţii Energetice din SUA.
Statele Unite au impus sancţiuni asupra petrolului iranian în mod intermitent timp de decenii, iar administraţia Trump a blocat vânzările de ţiţei ale ţării după ce s-a retras din acordul nuclear cu Iranul în 2018, mai scrie News.ro.
Modul în care este văzută această derogare temporară, valabilă o lună, ar putea fi problematic. Statele Unite sunt în război cu Iranul, iar licenţa permite Teheranului să vândă petrol supus sancţiunilor pentru a-şi finanţa conflictul împotriva SUA şi a aliaţilor săi.
Totuşi, Iranul îşi vindea oricum petrolul. China este cel mai mare cumpărător al său, iar Iranul permitea petrolierelor să traverseze Strâmtoarea Ormuz, în mod normal restricţionată. Între timp, preţurile globale ale petrolului au crescut pe durata conflictului până la aproximativ 110 dolari pe baril. Administraţia încearcă să folosească orice instrument disponibil pentru a ţine sub control preţurile, inclusiv prin ridicarea sancţiunilor pentru sute de milioane de barili de petrol rusesc, săptămâna trecută.
Vânzarea petrolului iranian ar fi avut loc probabil oricum - iar în acest mod se pot deschide vânzările şi către ţările occidentale, nu doar către China. În plus, din cauza sancţiunilor financiare existente, Iranul ar putea avea dificultăţi în a accesa veniturile obţinute, a declarat vineri secretarul Trezoreriei, Scott Bessent.
"Iranul va avea dificultăţi în accesarea oricăror venituri generate, iar Statele Unite vor continua să menţină presiunea maximă asupra Iranului şi asupra capacităţii sale de a accesa sistemul financiar internaţional", a spus Scott Bessent.
Decizia a fost lăudată de David Malpass, fost preşedinte al Băncii Mondiale şi oficial al Trezoreriei în primul mandat al lui Trump, care a numit-o "un pas economic puternic".
Acţiunile europene au încheiat în scădere şedinţa de vineri, după o revenire de scurtă durată, pe măsură ce preţurile petrolului au crescut, iar investitorii au evaluat tonul precaut al băncilor centrale, alimentând aşteptările privind noi majorări de dobânzi, transmite CNBC.
Indicele pan-european Stoxx 600 a închis în scădere cu 1,7%, ştergând câştigurile din prima parte a zilei, iar toate marile burse regionale au terminat pe minus. DAX din Germania a scăzut cu 2,01%, FTSE MIB din Italia cu 1,97%, CAC 40 din Franţa cu 1,82%, FTSE 100 din Marea Britanie cu 1,44%, iar IBEX 35 din Spania cu 1,14%.
Dimineaţa adusese o scurtă revenire, după scăderile puternice din ziua precedentă, însă escaladarea conflictului dintre Statele Unite şi Iran a reaprins temerile privind un şoc energetic şi presiuni inflaţioniste la nivel global.
Preţul petrolului Brent a atins în cursul săptămânii niveluri de până la 119 dolari pe baril, accentuând aversiunea faţă de risc şi determinând vânzări pe majoritatea claselor de active.
Pe segmentul corporativ, acţiunile companiei britanice Smiths Group au scăzut cu 9,9%, după ce rezultatele pe primul semestru au ratat estimările de creştere a veniturilor. În acelaşi timp, compania a anunţat un nou program de răscumpărare de acţiuni şi planuri de returnare a 1,5 miliarde de lire către acţionari până în 2027.
Preţurile petrolului au continuat să crească, în pofida declaraţiilor secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, care a sugerat posibilitatea relaxării sancţiunilor asupra petrolului iranian pentru a tempera costurile energetice. Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 1,1%, la 109,81 dolari pe baril, iar petrolul american WTI a avansat cu 3,3%, la 99,30 dolari. În prezent, preţul petrolului Brent a ajuns la 112 dolari pe baril.
Pe piaţa obligaţiunilor, randamentele titlurilor de stat britanice au continuat să crească, pe fondul temerilor privind inflaţia generată de scumpirea energiei. Randamentul obligaţiunilor pe 10 ani a atins cel mai ridicat nivel din 2008, apropiindu-se de 5%, iar cel al obligaţiunilor pe 2 ani a urcat la aproximativ 4,58%.
Datele oficiale au arătat că împrumuturile sectorului public din Marea Britanie au ajuns la 14,3 miliarde de lire în februarie, peste aşteptări, ceea ce a amplificat presiunile asupra costurilor de finanţare.
În cadrul zborului cu Air Force One, pe ruta Washington - West Palm Beach, jurnaliștii aflați la bord au primit copii tipărite ale celui mai recent mesaj publicat de Donald Trump pe Truth Social, în care vorbește despre "reducerea treptată" a operațiunilor militare americane din Iran, relatează BBC.
Este un tip de abordare pe care președintele îl folosește atunci când vrea să dea mai multă greutate unor mesaje din social media.
Un gest similar a avut loc și în octombrie anul trecut, în timpul zborului de întoarcere în Statele Unite, după întâlnirea din Coreea de Sud cu liderul chinez Xi Jinping.
Mesajul despre Iran pare atent construit și include o listă numerotată a obiectivelor militare ale SUA în acest conflict. Președintele, care a călătorit în Florida alături de secretarul de stat Marco Rubio, și-a ales cuvintele cu grijă, într-un registru diplomatic.
Totuși, afirmația că Statele Unite nu vor prelua conducerea în asigurarea securității Strâmtorii Ormuz ar putea să nu fie pe placul aliaților americani.
"Ne apropiem foarte mult de atingerea obiectivelor noastre, în timp ce analizăm reducerea treptată a marilor noastre eforturi militare din Orientul Mijlociu", a declarat Donald Trump.
Noua poziţie adoptată de Statele Unite a fost anunţată de Donald Trump pe reţeaua sa socială. Liderul american a declarat că nu mai are mult până îşi atinge obiectivele şi chiar ar putea să mai reducă din intensitatea atacurilor.
"Cred că am câştigat. Am distrus totul. Ne deplasăm liber. Din punct de vedere militar, tot ce fac ei este să blocheze Strâmtoarea. Dar, din punct de vedere militar, sunt înfrânţi", a mai precizat preşedintele american.
În aceeaşi postare, Trump a părut ca lasă în grija altor state blocada din Strâmtoarea Ormuz.
"Ştiţi, noi nu folosim Strâmtoarea. Noi nu - Statele Unite. Nu avem nevoie de ea. Europa are nevoie de ea", a mai spus el.
Iranul se îndoieşte de noile afirmaţii venite de la Washington şi e de părere că totul este mai degrabă o strategie menită să stingă criza petrolului. De la Teheran continuă să curgă noi ameninţări care vizează mai nou obiectivele turistice de pretutindeni.
"Staţiunile, zonele de agrement şi centrele turistice din întreaga lume nu vor mai fi sigure pentru dumneavoastră", a spus o prezentatoare TV a postului de stat, citând un militar.
Noile informaţii contradictorii despre evoluţia războiului vin şi în contextul în care Statele Unite au trimis în regiune elicoptere de luptă şi avioane proiectate pentru misiuni de luptă la joasă altitudine, dar şi un grup de elită format din 2.200 de puşcaşi marini. Jurnaliştii din presa internaţională vorbesc în continuare despre pregătirea unei invazii terestre.
În cadrul unei ofensive, administraţia Trump ia în calcul ocuparea insulei Kharg, aflată la 24 de kilometri de Iran. Pe teritoriul de opt kilometri lungime trece conducta de gaz prin care republica islamică exportă 90% din petrol.
"Poate am un plan sau poate nu, dar cum aş putea să spun asta unui reporter? Nu pot să vă spun asta. Este, desigur, un loc despre care se vorbeşte (n.r. - insula Kharg), dar nu pot spune acum", a adăugat Trump.
O nouă poziţie în conflict pare să aibă şi Marea Britanie. După ce a spus nu, Keir Starmer a dat undă verde armatei americane să-i folosească bazele militare pentru pentru a lovi bazele de rachete iraniene care atacă navele din Strâmtoarea Ormuz. Donald Trump însă susţine că reacţia este una întârziată.
"Am decis să ne alăturăm declarației Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Olandei și Japoniei privind asigurarea în Strâmtoarea Ormuz a libertății de navigație, principiu fundamental al dreptului internațional".
Un mesaj a venit şi de la Cotroceni. Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că România se alătură ţărilor care militează pentru deblocarea Strâmtorii. Vorbim de Marea Britanii, Franţa, Germania, Italia, Olanda şi Japonia.
În acest timp, luptele au continuat în regiune. Un proiectil a căzut în Oraşul Vechi din Ierusalim, în apropierea locurilor sfinte. Fragmentele au lovit la doar câteva sute de metri de Zidul Plângerii şi de Bazilica Sfântului Mormânt. Nu au fost înregistrate victime.
De atacurile iraniene ar fi fost vizată şi baza militară Diego Garcia din Oceanul Indian pe care o împart Statele Unite şi Marea Britanie. Instalaţia nu a fost însă atinsă.
