Live Text Război în Iran, ziua 11. IRGC: Noi decidem când se va termina războiul. Trump: moarte, foc și furie asupra lor

Hezbollah nu are "altă opțiune" decât să se apere de Israel

Un oficial al Hezbollah a declarat că gruparea va continua să se apere în fața Israelului "indiferent de costuri", potrivit BBC.

Într-un discurs televizat, relatat de agenția AFP și de presa locală, Mohamed Raad, liderul blocului parlamentar al Hezbollah, a afirmat că organizația "nu are altă opțiune" decât "rezistența".

Declarațiile vin după ce președintele Libanului, Joseph Aoun, a cerut "o încetare completă a focului, care să includă oprirea tuturor atacurilor israeliene terestre, aeriene și maritime asupra Libanului".

Trump amenință Iranul cu forță "de 20 de ori mai mare" dacă blochează Strâmtoarea Ormuz

Preşedintele SUA Donald Trump a ameninţat luni că va lovi Iranul "de douăzeci de ori mai puternic" dacă acesta va încerca să oprească fluxul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, conform CNN.

"Dacă Iranul face orice care să oprească fluxul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, va fi lovit de Statele Unite ale Americii de douăzeci de ori mai puternic decât a fost lovit până acum", a scris preşedintele pe Truth Social.

El a spus că SUA "vor elimina ţinte uşor de distrus care vor face practic imposibil ca Iranul să se mai reconstruiască vreodată" şi că asupra lor vor domni "moarte, foc şi furie".

"Dar sper şi mă rog să nu se întâmple", a adăugat el.

Strâmtoarea Ormuz este unul dintre cele mai importante puncte strategice energetice din lume, prin care trec aproximativ o cincime din transporturile globale de petrol.

Trump a numit avertismentul său „un cadou din partea Statelor Unite ale Americii pentru China şi toate acele naţiuni care folosesc intens Strâmtoarea Ormuz.”

China şi alte economii asiatice depind de petrolul şi gazul natural transportate pe această rută maritimă, care a fost aproape închisă de la începutul războiului.

Anterior, Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran a declarat că orice ţară arabă sau europeană care expulzează ambasadorii israelieni şi americani de pe teritoriul său va primi, începând de marţi, drept de trecere nerestricţionat prin Strâmtoarea Ormuz.

 Forţele armate iraniene "aşteaptă flota navală americană în Strâmtoarea Ormuz", iar sfârşitul războiului „este în mâinile Iranului”, a declarat marţi dimineaţă purtătorul de cuvânt al Gărzii Revoluţionare Islamice Iraniene (IRGC), generalul-maior Ali Mohammad Naeini. El a avertizat că, dacă atacurile SUA-Israel vor continua, Iranul "nu va permite exportul niciunui litru de petrol din regiune".

Preşedintele Coreei de Sud afirmă că ţara sa nu poate împiedica SUA să îşi mute sistemele de apărare

Preşedintele Coreei de Sud, Lee Jae Myung, a declarat că ţara sa nu poate împiedica Statele Unite să transfere o parte din armamentul său în afara ţării, dar a afirmat că o astfel de măsură nu ar avea impact asupra capacităţii de descurajare împotriva Coreei de Nord. Coreea de Sud găzduieşte cea mai mare bază militară americană din străinătate şi găzduieşte baterii Patriot şi un sistem Terminal High Altitude Area Defense (THAAD), relatează CNN.

Declaraţiile sale vin după ce mass-media locală a sugerat că forţele americane mută sistemele de rachete Patriot la baza aeriană americană Osan, lângă Pyeongtaek, pentru a le transporta eventual în Orientul Mijlociu.

„Se pare că există o controversă recentă cu privire la transportul de către forţele americane din Coreea (USFK) a unor baterii sau arme de apărare aeriană în afara ţării”, a declarat Lee marţi, în cadrul şedinţei de cabinet, fără a confirma transporturile raportate.

„Ne exprimăm opoziţia faţă de transportul de către USFK a unor arme de apărare aeriană în funcţie de nevoile militare, pe măsură ce situaţia evoluează, dar este, de asemenea, o realitate clară că nu putem să ne impunem pe deplin opinia”, a adăugat Lee.

Când a fost întrebat despre aceste rapoarte, USFK a declarat vineri că „nu comentează mişcarea, relocarea sau repoziţionarea potenţială a anumitor capacităţi sau active militare”, dar a afirmat că SUA „rămân ferm angajate” în apărarea Coreei de Sud.

Ministerul Apărării din Coreea de Sud a declarat că „nu este potrivit ca guvernul nostru să comenteze utilizarea forţelor USFK”

Coreea de Sud găzduieşte cea mai mare bază militară americană din străinătate şi găzduieşte baterii Patriot şi un sistem Terminal High Altitude Area Defense (THAAD). 

Aceste sisteme ar fi esenţiale pentru apărarea împotriva oricărui atac cu rachete al Coreei de Nord asupra vecinului său.

Aurul în Dubai se tranzacţionează cu discount faţă de cel din Londra

Aurul tranzacţionat în Dubai se vinde cu discount faţă de piaţa din Londra, după ce restricţiile de zbor provocate de conflictul din Orientul Mijlociu au dus la acumularea unei cantităţi mai mari de metal preţios pe piaţa locală, în timp ce cererea rămâne scăzută, potrivit analiştilor şi traderilor citaţi de Reuters.

Fluxurile de aur fizic prin Dubai, un important centru global de tranzacţionare care aprovizionează pieţe precum Elveţia, Hong Kong şi India, au fost perturbate timp de aproximativ zece zile după ce războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a provocat anularea pe scară largă a zborurilor de pasageri în Orientul Mijlociu.

”Piaţa se tranzacţionează în continuare cu discount, dar pe fondul unui volum redus de tranzacţii variaţiile sunt mari, între aproximativ 10 şi 30 de dolari pe uncie troy”, a declarat un dealer de metale preţioase din Dubai.

Cererea este slabă atât în India, unul dintre cei mai mari consumatori de aur din lume, cât şi în Orientul Mijlociu, iar volatilitatea preţurilor îi determină pe cumpărători să amâne achiziţiile, a adăugat acesta.

Preţul spot al aurului la Londra a scăzut cu aproximativ 6% după creşterea iniţială generată de statutul metalului ca activ de refugiu la începutul conflictului, pe 28 februarie. Aurul era tranzacţionat recent la aproximativ 5.109 dolari pe uncie troy, în timp ce preţurile petrolului au crescut puternic.

Nicky Shiels, şefa strategiei pentru metale la MKS PAMP, a spus că aurul se confruntă cu o volatilitate ridicată, deoarece există încă multe incertitudini legate de durata conflictului, riscul de escaladare şi impactul asupra inflaţiei globale.

Ea a adăugat că faptul că aur fizic cu livrare în Dubai se tranzacţionează cu discount faţă de Londra aminteşte de situaţia din timpul Primăverii Arabe din 2011, când metalul preţios s-a tranzacţionat la reduceri semnificative în regiune.

Analiştii Heraeus au spus că reacţia pieţelor la conflictul din Orientul Mijlociu a fost mai puţin dramatică decât s-ar fi putut anticipa, ceea ce ar putea sugera că investitorii consideră că războiul ar putea avea o durată relativ scurtă.

Aceştia au amintit că atunci când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022 preţul aurului a crescut timp de aproximativ două săptămâni, dar ulterior a şters câştigurile, încheind anul aproape neschimbat, pe fondul revenirii la tendinţa laterală a pieţei.

Insula Kharg intră în centrul atenţiei pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu

Insula Kharg a Iranului, o mică dar extrem de importantă bucată de teritoriu din nordul Golfului Persic, pentru industria petrolului, a rămas până acum neatinsă de atacurile Statelor Unite şi Israelului, chiar dacă conflictul din Orientul Mijlociu a intrat în a doua săptămână, relatează CNBC.

Insula, situată la aproximativ 24 de kilometri de coasta Iranului, reprezintă punctul central al industriei petroliere iraniene. Aproximativ 90% din exporturile de petrol ale ţării trec prin acest terminal, înainte ca petrolierele să traverseze Strâmtoarea Ormuz. Capacitatea de încărcare a insulei este estimată la aproximativ 7 milioane de barili pe zi.

Importanţa economică a insulei Kharg pentru Iran o face extrem de vulnerabilă în faţa unei eventuale acţiuni militare. Analiştii spun însă că orice tentativă de a o captura ar necesita o operaţiune terestră, pe care Statele Unite par reticente să o lanseze în acest moment.

Un atac asupra insulei ar putea provoca şi mai multă volatilitate pe pieţele energetice, într-un moment în care preţul petrolului a urcat aproape de 120 de dolari pe baril. Capturarea insulei ”ar tăia linia de viaţă petrolieră a Iranului”, esenţială pentru regimul de la Teheran, potrivit lui Petras Katinas, cercetător în domeniul energiei, climei şi apărării la think-tank-ul britanic RUSI.

”Desigur, în condiţiile în care transportul prin Strâmtoarea Ormuz este acum oprit, Iranul nu îşi poate vinde petrolul oricum. Dar pe termen lung, capturarea insulei ar oferi Statelor Unite o pârghie importantă în negocieri, indiferent ce regim va fi la putere după încheierea operaţiunilor militare”, a declarat Katinas pentru CNBC.

Totuşi, el a subliniat că o astfel de operaţiune ar necesita trupe la sol, iar administraţia americană pare reticentă să recurgă la o astfel de intervenţie, cel puţin pentru moment.

Contractele futures pentru petrol au urcat luni la cel mai ridicat nivel din 2022, după ce Statele Unite şi Israelul au lansat în weekend un nou val de lovituri asupra Iranului. Atacurile au vizat mai multe instalaţii de combustibil, inclusiv depozite petroliere, semnalând o nouă fază a războiului pe măsură ce criza din Orientul Mijlociu intră în a zecea zi.

Petrolul Brent, referinţa internaţională, a fost tranzacţionat luni cu aproximativ 11,5% mai sus, la 103,40 dolari pe baril, după ce anterior depăşise acest nivel. Petrolul american West Texas Intermediate urcase cu aproximativ 12%, până la 101,88 dolari pe baril.

Analiştii avertizează însă că orice tentativă de a prelua controlul asupra insulei Kharg ar fi extrem de riscantă. Tamas Varga, analist petrolier la compania de brokeraj PVM, a declarat că o astfel de acţiune ar lovi puternic regimul iranian, deoarece i-ar priva de una dintre principalele surse de venit.

El a comparat un astfel de scenariu cu intervenţia Statelor Unite în Venezuela la începutul anului, când Washingtonul a reuşit practic să blocheze exporturile de petrol ale ţării.

Totuşi, chiar dacă exporturile iraniene ar putea fi reluate sub supravegherea SUA, dacă Strâmtoarea Ormuz s-ar redeschide, insula ar rămâne vulnerabilă la atacuri cu drone lansate de pe teritoriul iranian. O eventuală ocupare americană ar complica şi mai mult situaţia deja extrem de tensionată din regiune.

În mod normal, aproximativ 20% din petrolul şi gazele transportate la nivel mondial trec prin Strâmtoarea Ormuz. Traficul maritim prin acest coridor strategic este însă aproape complet oprit de la izbucnirea războiului, la sfârşitul lunii trecute.

Unii analişti cred că preşedintele american Donald Trump ar putea fi tentat să ordone capturarea insulei Kharg pentru a obţine o poziţie de forţă în negocierile cu Iranul. Marc Gustafson, fost şef al Situation Room de la Casa Albă, care a lucrat sub administraţiile Trump, Joe Biden şi Barack Obama, a spus că o astfel de operaţiune ar putea oferi Washingtonului un avantaj strategic.

Potrivit acestuia, controlul asupra insulei ar putea oferi ”un mare câştig de imagine” pentru Trump, ar crea o barieră naturală între trupele americane şi teritoriul iranian şi ar consolida presiunea asupra regimului de la Teheran.

Gustafson avertizează însă că riscurile ar fi considerabile. O astfel de operaţiune ar necesita desfăşurarea de trupe americane la sol, iar insula ar deveni probabil o ţintă constantă pentru dronele iraniene timp de mai multe săptămâni.

El a mai spus că un astfel de scenariu ar putea împinge şi mai mult în sus preţul petrolului, iar Teheranul ar putea recurge chiar la sabotaj pentru a distruge conductele care alimentează terminalul petrolier.

Jan van Eck, directorul general al VanEck Funds, a declarat pentru CNBC că insula Kharg reprezintă unul dintre cele mai importante puncte strategice ale industriei petroliere iraniene.

”De aici pleacă aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului. Este un adevărat punct de blocaj. Dacă Trump urmează aceeaşi strategie pe care a aplicat-o în Venezuela, atunci ar putea încerca să taie exporturile de petrol ale Iranului pentru a-i reduce veniturile în valută şi pentru a obţine o pârghie puternică în negocieri”, a spus van Eck.

G7 va lua "măsurile necesare" pentru a susţine aprovizionarea cu energie

Ţările G7 au declarat că sunt pregătite să ia „măsurile necesare” pentru a susţine aprovizionarea globală cu energie, după ce războiul dintre SUA şi Israel cu Iranul a provocat o creştere a preţurilor petrolului, relatează BBC.

Cu toate acestea, reuniunea miniştrilor de finanţe din G7 şi a Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE) s-a încheiat fără un acord privind eliberarea rezervelor strategice de ţiţei.

Preţul petrolului a atins luni aproape 120 de dolari pe baril, din cauza temerilor privind o întrerupere îndelungată a aprovizionării, înainte de a scădea brusc după ce preşedintele Trump a dat speranţe că războiul se va termina în curând.

La reuniunea virtuală, opţiunea de a elibera petrol din stocuri a fost una dintre cele discutate, Fatih Birol, şeful AIE, afirmând că pieţele mondiale de petrol „s-au deteriorat în ultimele zile”.

Birol a declarat: „Pe lângă provocările legate de tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, o parte substanţială din producţia de petrol a fost redusă. Acest lucru creează riscuri semnificative şi crescânde pentru piaţă. Ţările membre ale AIE deţin în prezent peste 1,2 miliarde de barili de stocuri publice de petrol pentru situaţii de urgenţă, la care se adaugă 600 de milioane de barili de stocuri industriale deţinute în baza obligaţiilor guvernamentale.”

După reuniune, ministrul francez al finanţelor, Roland Lescure, a declarat că „nu am ajuns încă acolo” în ceea ce priveşte eliberarea stocurilor de urgenţă.

Dacă rezervele vor fi eliberate, ar fi pentru prima dată din 2022, după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Într-o declaraţie făcută după reuniune, G7 a afirmat: „Suntem pregătiţi să luăm măsurile necesare, inclusiv să sprijinim aprovizionarea globală cu energie, cum ar fi eliberarea stocurilor”.

Cancelarul Rachel Reeves a declarat luni că Marea Britanie a profitat de reuniune pentru a solicita „dezescaladarea imediată” a situaţiei din Orientul Mijlociu şi garantarea securităţii navelor din regiune.

„Sunt gata să sprijin eliberarea coordonată a rezervelor colective de petrol ale AIE”, a adăugat ea.

Perturbările majore ale aprovizionării cu energie din regiune ameninţă să crească preţurile pentru consumatori şi întreprinderi din întreaga lume. Creşterea inflaţiei ar putea duce la reducerea reducerilor ratei dobânzii de către băncile centrale.

Aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol este transportată de obicei prin Strâmtoarea Ormuz. Însă traficul prin această trecătoare îngustă s-a oprit aproape complet de la începutul războiului, acum mai bine de o săptămână.

Statele Unite şi Israelul au lansat noi valuri de atacuri aeriene asupra Iranului în weekend, lovind multiple ţinte, inclusiv depozite de petrol.

Între timp, Iranul a vizat infrastructura energetică din statele vecine din Golf. Peste noapte, Arabia Saudită a declarat că a interceptat şi distrus două valuri de drone care se îndreptau către un important câmp petrolier.