Live Text Război în Iran. Trump spune că războiul din Iran ar fi "finalizat în mare parte". Prețul petrolului a scăzut

Iranul confirmă că Rusia oferă ajutor în război: Nu este un secret

Ministrul de externe al Iranului a confirmat că Rusia oferă sprijin Teheranului în conflictul cu Statele Unite și Israel. Declarația vine la scurt timp după informațiile potrivit cărora Moscova ar fi transmis Iranului date despre pozițiile forțelor americane din Orientul Mijlociu. Rusia a ajutat Iranul "în multe direcții diferite" în războiul său cu Statele Unite și Israel, a confirmat ministrul de externe al Iranului, la doar câteva zile după ce au apărut informații potrivit cărora Moscova ar fi furnizat date despre pozițiile forțelor americane din Orientul Mijlociu.

"Cooperarea militară dintre Iran și Rusia nu este ceva nou. Nu este un secret", a declarat duminică Abbas Araghchi, ministrul iranian de externe, într-un interviu acordat emisiunii "Meet the Press" de la NBC. "A existat și în trecut, există și acum și va continua și în viitor", a adăugat oficialul iranian, care a descris relația dintre Moscova și Teheran drept "un parteneriat foarte bun".

Ţările G7 nu au accesat rezervele strategice de petrol, dar sunt pregătite să o facă

Miniştrii de Finanţe din Grupul statelor puternic industrializate (G7) au discutat luni despre o posibilă utilizare a rezervelor strategice de petrol pentru a ajuta la stabilizarea pieţei, în contextul în care cotaţiile ţiţeiului au crescut vertiginos din cauza războiului din Orientul Mijlociu, dar nu au luat deocamdată nicio decizie, transmite AFP. "Vom urmări îndeaproape situaţia, suntem pregătiţi să luăm toate măsurile necesare, inclusiv accesarea rezervelor strategice de petrol, pentru a stabiliza piaţa, dar nu am ajuns încă acolo", a declarat ministrul francez al Finanţelor, Roland Lescure, la finalul reuniunii.

O astfel de măsură, dacă se va dovedi necesară, poate fi eficientă doar dacă este implementată într-un mod coordonat, a explicat Roland Lescure de la Bruxelles, unde participă la o reuniune a Eurogrupului.

Ursula von der Leyen și Antonio Costa, discuții de urgență cu liderii din Orientul Mijlociu

Președinta Comisiei Europene și președintele Consiliului European au discutat cu lideri din mai multe state din Orientul Mijlociu despre evoluția războiului din Iran, impactul asupra securității energetice și măsurile pentru protejarea civililor și stabilitatea regională. Astăzi, Ursula von der Leyen și António Costa au avut un schimb de opinii cu liderii din Iordania, Egipt, Bahrain, Liban, Siria, Turcia, Armenia, Irak, Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Oman privind cele mai recente evoluții legate de războiul din Iran, inclusiv atacurile inacceptabile împotriva țărilor din regiune și impactul asupra securității energetice, potrivit unui comunicat.

Videoconferința a reprezentat o continuare a solidarității și a demersurilor diplomatice inițiate de Uniunea Europeană de la începutul crizei. Discuțiile au avut loc pe baza contactelor menținute de cei doi lideri europeni și a eforturilor diplomatice realizate anterior de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.

Miting uriaş în Piața Revoluției din Teheran pentru noul ayatollah

Mii de oameni s-au adunat în Piața Revoluției din Teheran pentru a-l susţine pe ayatollahul Mojtaba Khamenei, după numirea sa în funcția de lider suprem al Iranului. Mulțimea s-a strâns în centrul capitalei, cu steaguri iraniene și purtând portrete ale noului lider, într-o manifestație menită să arate loialitatea față de conducerea Republicii Islamice.

Marco Rubio acuză Iranul că a luat lumea "ostatică"

Şeful diplomaţiei americane, Marco Rubio, a acuzat luni Iranul că prin atacurile sale asupra ţărilor din Golf şi prin blocarea strâmtorii Ormuz vrea să ia lumea ostatică. "Cred că vedem cu toţii în prezent ameninţarea pe care acest regim clerical o reprezintă pentru regiune şi pentru lume. Ei încearcă să ia lumea ostatică", a declarat Rubio în cadrul unei ceremonii la Departamentul de Stat.

Regimul iranian "atacă ţările vecine, infrastructura lor energetică, populaţia lor civilă", a afirmat Marco Rubio. "Obiectivul actualei misiuni este de a le distruge capacitatea de a continua să o facă şi suntem pe cale să realizăm aceasta", a adăugat secretarul de stat american.

.@SecRubio on the Iranian regime: "This is a terroristic regime and we are seeing them conduct terrorism using nation-state elements, using weapons like missiles and one-way attack drones, and the objective of this mission is to destroy their ability to continue to do that — and… pic.twitter.com/1KMR9Po93u

— Rapid Response 47 (@RapidResponse47) March 9, 2026

Lovirea uzinelor de desalinizare amenință milioane de oameni

Atacurile asupra apei sunt rare în timp de război, cu toate astea ele au apărut în conflictul din Orientul Mijlociu. În weekend au fost lansate lovituri asupra unor uzine de desalinizare a apei marine.  Aproximativ 100 de milioane de locuitori din statele din Golf depind de 450 de uzine de desalinizare, iar majoritatea nu au alternative. (DETALII AICI)

Qatar a interceptat 17 rachete balistice și șase drone lansate de Iran

Ministerul Apărării din Qatar a anunțat luni că țara a fost atacată cu 17 rachete balistice și șase drone lansate din Iran. Autoritățile spun că forțele armate au interceptat cu succes toate atacurile. Nu au fost raportate victime, relatează Reuters. 

Explozii la Isfahan. Iranienii strigă "Allahu Akbar" în timpul loviturilor

Iranieni din Isfahan filmaţi cum strigă "Allahu Akbar" în timp ce oraşul este lovit cu rachete de SUA şi Israel şi se aud explozii. 

WATCH: Iranians in Isfahan shouting “Allahu Akbar” as explosions were heard during U.S./Israeli strikes on the city. pic.twitter.com/9TVXVJWp7c

— Clash Report (@clashreport) March 9, 2026

Zelenski: Unsprezece ţări au cerut ajutor Kievului împotriva dronelor iraniene

Unsprezece ţări, între care SUA şi state europene, au cerut ajutor Ucrainei pentru a lupta împotriva dronelor iraniene care atacă ţări din Orientul Mijlociu, a declarat luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de AFP. "Pentru moment, am primit 11 cereri din partea unor ţări vecine Iranului, a unor state europene şi SUA", a indicat preşedintele ucrainean pe contul său de Facebook, fără a oferi mai multe detalii, precizând că Kievul a răspuns deja la unele dintre aceste cereri "cu decizii concrete şi sprijin specific".

Există "un interes clar" privind experienţa Ucrainei în materie de drone-interceptoare, sisteme de bruiaj electronic şi antrenament pentru doborârea aparatelor iraniene de tip Shahed cu rază lungă de acţiune, a afirmat Zelenski. Kievul a anunţat săptămâna trecută trimiterea de experţi militari ucraineni în Orientul Mijlociu pentru a ajuta ţările din Golf să respingă atacurile cu drone iraniene, un domeniu pe care armata ucraineană îl cunoaşte bine.

Cotația țițeiului european a mai scăzut după creșterea din această dimineață

Țițeiul Brent era cotat în jurul orei 15.00, ora României, la 101-102 dolari/baril, adică cu peste 10% față de săptămâna trecută, după ce în primele ore ale dimineții ajunsese la 119 dolari, cel mai ridicat nivel din iulie 2022. Ţițeiul american WTI era cotat la 99-100 de dolari pe baril.

Imagini cu cea de-a doua rachetă iraniană doborâtă de Turcia, în 5 zile

Au apărut primele imagini cu cea de-a doua rachetă balistică iraniană doborâtă de Turcia. Este al doilea incident de acest gen în decurs de 5 zile.

İran'dan ateşlenen ve imha edilen füzenin Gaziantep'e parçalarının düştüğü bölge. https://t.co/GMcRkvlbXp pic.twitter.com/GioeRGmp37

— Haberler.com (@Haberler) March 9, 2026

Suedia, pregătiri pentru război

Guvernul Suediei a decis să creeze stocuri de produse esențiale, precum combustibil, alimente și generatoare, și să investească aproximativ 150 de milioane de dolari în pregătirea comunităților locale, relatează Bloomberg. O parte din bani va fi folosită pentru echipamente de apărare civilă, o altă parte pentru rezerve de produse de bază, iar restul pentru infrastructură care să permită autorităților să coordoneze mai bine intervențiile în situații de urgență. Măsura vine după avertismentele tot mai frecvente ale liderilor militari suedezi, care spun că țara trebuie să fie pregătită din timp pentru eventuale crize, în contextul războiului din Ucraina și al celui din Orientul Mijlociu.

Franța pregătește o misiune pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz

Emmanuel Macron spune că pregătește o viitoare misiune "pur defensivă" pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Franța va desfășura opt fregate, o mobilizare pe care Emmanuel Macron o descrie drept fără precedent. "Prezența franceză, care va fi desfășurată din estul Mediteranei până la Marea Roșie și (...) în largul coastei Ormuzului, va implica opt fregate, două portavioane amfibii și portavionul nostru", a declarat Emmanuel Macron.

Rezumatul zilei 10 de război în Iran

Israelul, acuzat că a folosit fosfor alb în atacuri asupra Libanului

Organizaţia Human Rights Watch (HRW), care monitorizează respectarea drepturilor omului la nivel internaţional, a acuzat Israelul de utilizarea ilegală a fosforului alb într-un atac asupra unei zone rezidenţiale din sudul Libanului săptămâna trecută. Armata israeliană a utilizat ilegal muniţii cu fosfor alb lansate din artilerie peste locuinţe pe 3 martie 2026, în oraşul Yohmor din sudul Libanului, scrie organizaţia într-un raport publicat luni pe site-ul său.

Human Rights Watch a verificat şi a localizat geografic şapte imagini care arată desfăşurarea muniţiilor cu fosfor alb în explozie aeriană peste o zonă rezidenţială a oraşului şi intervenţia lucrătorilor de protecţie civilă pentru stingerea incendiilor în cel puţin două case şi o maşină din acea zonă.

Proprietăţile incendiare ale fosforului alb pot fi fatale sau pot provoca răni grave cu simptome pe termen lung. "Utilizarea ilegală a fosforului alb de către armata israeliană asupra zonelor rezidenţiale este extrem de îngrijorătoare şi va avea consecinţe grave pentru civili", a declarat Ramzi Kaiss, cercetător pentru Liban la HRW.

Armata israeliană nu a comentat acuzaţia deocamdată. Fosforul alb se aprinde la contactul cu oxigenul din aer şi continuă să ardă până când nu mai rămâne nimic sau până când alimentarea cu oxigen este întreruptă. Un protocol adiţional la Convenţiile de la Geneva privind dreptul internaţional umanitar interzice utilizarea armelor cu fosfor dacă există riscul ca acestea să afecteze în primul rând civilii.

Human Rights Watch a documentat anterior utilizarea pe scară largă a fosforului alb de către armata israeliană între octombrie 2023 şi mai 2024 în satele de frontieră din sudul Libanului, ceea ce a pus civilii în pericol grav şi a contribuit la strămutarea acestora

UE are suficient petrol și gaz, dar prețurile sunt un motiv de îngrijorare

Statele membre UE au suficiente stocuri de petrol și gaze, în pofida perturbării lanțurilor de aprovizionare în urma războiului din Orientul Mijlociu, a anunțat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. "Suntem mult mai puțin preocupați de securitatea aprovizionării decât suntem de prețurile ridicate la energie". 

Oficialul a adăugat că statele membre UE dețin stocuri de petrol sau echivalenți care să acopere 90 de zile de consum și nu există semne ale unei situații de urgență.

Itkonen a confirmat că la reuniunea de luni a Grupului statelor puternic industrializate (G7) se va discuta scoaterea de petrol din rezervele de urgență.

SUA își evacuează personalul din sudul Turciei și suspendă serviciile consulare

SUA şi-au suspendat serviciile consulare în sudul Turciei şi au ordonat personalului diplomatic neesenţial să părăsească regiunea "din cauza riscurilor de securitate", a anunţat luni Departamentul de Stat american într-un comunicat, citat de AFP.

"La 9 martie 2026, Departamentul de Stat a ordonat angajaţilor guvernului american neesenţiali şi membrilor familiilor lor să părăsească consulatul general din Adana din cauza riscurilor de securitate. Consulatul american din Adana şi-a suspendat toate serviciile consulare", a transmis Departamentul de Stat, în a zecea zi a războiului între Iran, Israel şi SUA.

Croația plafonează prețul combustibilului

Guvernul Croației a plafonat prețul combustibilului. Măsura va fi aplicată de mâine și va rămâne în vigoare timp de cel puțin două săptămâni. Prim-ministrul Andrej Plenkovic declară că prețul benzinei va fi plafonat la 1,50 euro pe litru, iar cel al motorinei la 1,55 euro.

Iranul a lansat o nouă rachetă balistică spre Turcia

Ministerul turc al Apărării a anunţat că o rachetă balistică lansată din Iran a intrat în spațiul aerian al Turciei și a fost interceptată de sistemele de apărare aeriană ale NATO.

Fragmentele rachetei au căzut în apropiere de Gaziantep, însă nu au fost raportate victime.

BREAKING: Iran fired another ballistic missile on Türkiye.

Turkish MoD says a ballistic missile fired from Iran entered Turkish airspace and was intercepted by NATO air defense systems.

Debris fell near Gaziantep with no casualties reported. pic.twitter.com/TCLOSeyw1s

— Clash Report (@clashreport) March 9, 2026

Ministerul turc al Apărării a avertizat Iranul privind următoarele lucruri, potrivit comunicatului oficial postat pe X: "Turcia acordă o mare importanță relațiilor de bună vecinătate și stabilității regionale. Cu toate acestea, reiterăm că orice amenințare îndreptată împotriva teritoriului sau spațiului nostru aerian va fi întâmpinată cu toate măsurile necesare, luate în mod decisiv și fără ezitare. Le reamintim tuturor părților că respectarea avertismentelor Turciei este în interesul tuturor".

Aviația israeliană a lansat atacuri asupra a trei zone din Iran

Forțele Aeriene ale Israelului au anunţat că au declanșat un nou val de lovituri aeriene, vizând Teheranul, Isfahanul și sudul Iranului în același timp.

Von der Leyen cere UE "să treacă la ofensivă" în fața crizelor globale

"Cetățenii noștri sunt blocați. Partenerii noștri sunt atacați", a declarat Ursula von der Leyen în fața ambasadorilor UE, înainte de un apel telefonic prevăzut după-amiază cu liderii din Orientul Mijlociu.

Prețul barilului de petrol a crescut luni și a ajuns pentru scurt timp la 120 de dolari din cauza prelungirii conflictului și a blocajului persistent din strâmtoarea Ormuz, potrivit Agerpres. Prețul gazului european a crescut cu circa 30% luni, dar rămâne în continuare foarte departe de nivelul atins în 2022 după invazia rusă din Ucraina.

Însă, a subliniat Ursula von der Leyen, poporul iranian "merită libertatea" chiar "dacă știm că aceasta va fi plină de pericole și instabilitate în timpul războiului și după acesta".

Iar impactul pe termen mai lung ridică deja "întrebări existențiale". "Ideea că putem pur și simplu să ne retragem și să ne ascundem de această lume haotică este pur și simplu o greșeală", a avertizat ea, făcând apel la UE "să treacă la ofensivă" și "să-și protejeze interesele'.

Acest lucru este valabil și pentru Ucraina, în cazul căreia prioritatea este pentru UE să-i permită să se finanțeze în acest an și în 2027 datorită unui împrumut de 90 de miliarde de euro, a cărui plată este în prezent blocată de un veto al Ungariei.

Dar "pot să vă asigur că ne respectăm angajamentele pentru că ceea ce este în joc este credibilitatea noastră și, chiar mai important, securitatea noastră", a spus președinta CE.

Ea a subliniat necesitatea integrării cât mai rapid posibil a Ucrainei și a altor țări candidate în Uniunea Europeană, fără a aștepta în mod necesar ca ele să devină state membre cu normă întreagă.

"Este de cea mai mare importanță să fim pregătiți, făcând în așa fel încât țările din Balcanii occidentali, Moldova și Ucraina să se apropie de Uniunea noastră încă din prezent", a subliniat ea.

Franța închiriază șapte zboruri pentru a-și repatria cetățenii din Orientul Mijlociu

Franța va închiria "în următoarele zile" șapte zboruri suplimentare pentru a-și repatria cetățenii din Orientul Mijlociu, a anunțat luni ministrul francez al afacerilor externe, precizând că 15.000 de persoane au ajuns deja în Franța, dintre care 900 cu zboruri închiriate de guvern, relatează AFP.

De zece zile, SUA și Israelul sunt în război împotriva Iranului. Un alt front este deschis de pe 2 martie între mișcarea șiită pro-iraniană Hezbollah și Israel în Liban. Mii de francezi, în special turiști, s-au pomenit blocați în regiune, scrie Agerpres.

"Există zborurile comerciale, pentru că anumite spații aeriene rămân deschise în regiune, care au permis Franței să repatrieze circa 15.000 de persoane, din care o mare parte francezi", a declarat Jean-Noel Barrot pe postul France Inter.

"Am înregistrat circa 7.500 de cereri de asistență pentru repatriere", a adăugat el.

"Deci acestor cetățeni francezi le aducem soluții, fie când sunt vulnerabili permițându-le să beneficieze de zboruri închiriate, fie încurajând companiile aeriene din regiune și dincolo de ea să-și înmulțească zborurile cu destinația Franța", a mai explicat ministrul francez de externe.

Pe lângă cetățenii săi, Franța contribuie de obicei și la repatrierea unor persoane în special din Uniunea Europeană, notează AFP

Serbia interzice exportul de petrol și derivate până pe 19 martie

Guvernul Serbiei a interzis luni exportul de petrol și produse derivate până pe 19 martie, când va reevalua situația, relatează agenția EFE.

Într-un comunicat citat de Agerpres, Executivul de la Belgrad precizează că interdicția se aplică exportului de motorină, benzină și petrol brut și vizează toate modalitățile de transport.

Scopul acestei măsuri este protejarea pieței interne de penurie și de creșterile prețurilor cauzate de perturbările pe piața mondială, ca urmare a războiului din Iran, a explicat ministra Mineritului și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic.

Țara balcanică a importat, în 2025, 80% din petrolul pe care îl utilizează, pe care îl procesează la rafinăria din Pancevo, în timp ce exportă în special derivate în țările vecine, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Macedonia de Nord.

Putin l-a felicitat pe fiul lui Ali Khamenei pentru alegerea sa în funcția de lider suprem al Iranului

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a trimis un mesaj de felicitare lui Mojtaba Khamenei, după ce a fost anunţat oficial că este nou lider suprem al Iranului, a transmis Kremlinul.

"În momentul în care Iranul se confruntă cu o agresiune armată, activitatea dumneavoastră în această funcție înaltă va necesita, fără îndoială, mult curaj și devotament. Sunt convins că veți continua cu demnitate munca tatălui dumneavoastră și veți uni poporul iranian în fața unor încercări dificile", se arată în mesaj.

"Din partea noastră, aș dori să confirm sprijinul nostru constant pentru Teheran și solidaritatea cu prietenii iranieni. Rusia a fost și va rămâne un partener de încredere al Republicii Islamice. Vă doresc succes în rezolvarea sarcinilor dificile care vă stau în față, precum și multă sănătate și tărie de spirit", a adăugat Vladimir Putin.

Câţi români au fost scoşi până acum din Orientul Mijlociu

Amintim că peste 1.500 de conaţionali au fost aduși până acum acasă cu ajutorul autorităților. Alţi aproximativ o mie au reușit să plece pe cont propriu, cu zboruri comerciale. Peste 12.000 de cetățeni români rămân în continuare în Orient. Mulţi aşteaptă sprijinul consulatelor pentru a reveni în țară.

Scumpirea petrolului ar putea umple din nou vistieria Kremlinului

Creşterea preţului petrolului ar putea ajuta Rusia să-şi refacă finanţele publice şi să-şi menţină economia de război pe linia de plutire, spun diplomaţii cu care a stat de vorbă BBC.

În ultimii ani, Rusia a fost afectată de sancțiunile energetice internaționale impuse după invazia la scară largă din Ucraina, de prețurile globale scăzute ale petrolului și de plafonul de preț stabilit de UE și Marea Britanie, în prezent de 44 de dolari pe baril.

Presiunea financiară a fost atât de mare încât Moscova a fost nevoită să vândă rezerve de aur și să majoreze taxele pentru consumatori, mai menţionează sursa citată. Însă creșterea prețului petrolului ar putea acum să aducă mai mulți bani la bugetul Kremlinului.

Blocarea livrărilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz ar putea determina unele state să fie mai dispuse să cumpere petrol rusesc, care este mai ușor accesibil. Situația vine la doar câteva zile după ce Statele Unite au relaxat temporar sancțiunile pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc aflat deja pe mare.

De asemenea, Kievul ar putea resimți presiuni suplimentare din partea Uniunii Europene pentru a redeschide o conductă, avariată de loviturile rusești, care transportă în mod normal petrol rusesc către Ungaria.

Războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului nu doar că ar putea distrage atenția globală de la Ucraina, dar ar putea ajunge să îi ajute și adversarul.

Compania petrolieră de stat din Bahrain a declarat stare de forță majoră

Compania petrolieră de stat din Bahrain a declarat stare de "forță majoră" după ce singura şi cea mai mare rafinărie a țării a fost cuprinsă de flăcări în urma unui atac iranian, relatează Associated Press.

The BAPCO refinery, the largest oil refinery in Bahrain, was hit by Iranian strikes earlier this morning. pic.twitter.com/8UbejjmynR

— Clash Report (@clashreport) March 9, 2026

Starea de "forță majoră" înseamnă că o companie nu își mai poate respecta obligațiile contractuale, adică nu mai poate livra petrol sau produse rafinate conform contractelor din cauza unui eveniment excepțional.

Bursele europene se prăbuşesc la deschidere

La ora 10:00, ora României, Parisul înregistra pierderi de 2,29%, Frankfurt de 2,50%, iar Londra de 1,26%, relatează AFP. Şi bursa de la București a deschis pe roșu ședința de tranzacționare de luni.

Cu aproximativ 40 de minute înainte de deschiderea burselor europene, contractele futures ale principalilor indici, care reflectă tranzacţiile efectuate înainte de deschidere, înregistrau scăderi semnificative: bursa din Paris pierdea 2,71%, bursa din Frankfurt se prăbuşea cu 2,60%, Londra cu 0,97%, iar Milano cu 1,99%.

"Pieţele europene vor deschide în scădere puternică în această dimineaţă, în urma căderii observate vineri pe Wall Street şi pe fondul intensificării creşterii preţului petrolului", a comentat John Plassard, analist la Cité Gestion Private Bank.

Măcel pe pieţe şi şoc energetic global. Reuters: Astfel de creșteri sunt de obicei asociate cu recesiuni

Se conturează tot mai clar un șoc energetic global, asemănător celui din anii ’70, explică Reuters. De această dată însă este unul aparte, pentru că pare să fie rezultatul unei decizii deliberate a unui singur om.

Petrolul Brent a depășit 100 de dolari barilul chiar la deschiderea pieței și a continuat să urce, atingând nivelul de 119,50 de dolari barilul. După zvonurile privind o intervenție coordonată pe piață a celor mai mari economii ale lumii, cotația țițeiului european a mai scăzut ușor, dar rămâne aproape de 110 dolari barilul. 

În prezent, prețul petrolului este cu 25% mai mare, iar dacă trendul se menține ar reprezenta cea mai mare creștere zilnică din istorie. Din momentul în care președintele Donald Trump a ordonat atacul asupra Iranului, petrolul s-a scumpit cu aproximativ 60%. Astfel de creșteri sunt de obicei asociate cu recesiuni globale. Deși economia mondială este astăzi mai puțin dependentă de petrol și există și alte surse de aprovizionare, analiștii spun că ele nu sunt suficiente pentru a face față unui conflict de durată.

Iar conflictul dă semne că ar putea continua. După ce Donald Trump a cerut Teheranului "capitularea necondiționată", Iranul l-a numit ayatollah pe fiul fostului lider suprem. Ambele tabere nu dau semne că dau înapoi. Între timp, datele platformelor de monitorizare a transportului maritim arată că petrolierele evită Strâmtoarea Hormuz.

Pentru că petrolul nu mai circulă normal, unele state din Golf au început să rămână fără spațiu de stocare și sunt obligate să reducă producția. Dacă producția este redusă sau oprită, reluarea ei nu se poate realiza peste noapte, fiind un proces complex care durează.

Impactul se vede deja în prețul combustibililor. Aproximativ jumătate din combustibilul pentru avioane folosit în Europa trece prin această strâmtoare, iar prețurile au ajuns la niveluri record, echivalente cu circa 190 de dolari barilul.

Acțiunile companiilor aeriene din Asia au fost puternic afectate luni. Bursele s-au înroşit puternic. Indicele Nikkei din Japonia a căzut cu aproximativ 7%, bursa din Coreea de Sud a pierdut 8%, iar cea din Taiwan a scăzut cu 5%. Contractele futures pentru bursele europene indică scăderi între 1% și 3%, iar cele pentru Wall Street de aproximativ 2%.

În același timp, randamentele obligațiunilor cresc la nivel global, deoarece investitorii se tem de riscul unei inflații accelerate care ar putea împiedica băncile centrale să reducă dobânzile, chiar dacă economia încetinește. Creșterea prețurilor la gaz natural lichefiat, combustibil pentru avioane și îngrășăminte va face mai scumpă încălzirea locuințelor, călătoriile și alimentele.

Pentru consumatorii din Statele Unite, cel mai sensibil punct rămâne prețul benzinei. Dacă prețurile la pompă vor crește cu 10%, 20% sau chiar mai mult, reacția publicului ar putea pune presiune pe Casa Albă să încheie războiul.

Piețele ar putea fi influențate luni şi de reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro și a oficialilor BCE la Bruxelles, dar și de datele despre încrederea investitorilor (Sentix) și producția industrială din Germania, indicatori importanți pentru starea economiei europene.

Preţul gazului european a crescut cu 30%

Preţul gazului european a crescut cu aproximativ 30% luni, în urma creşterii preţurilor petrolului, pe o piaţă agitată de prelungirea războiului din Orientul Mijlociu, blocarea strâmtorii Ormuz şi daunele aduse infrastructurii energetice, relatează AFP.

La scurt timp după începerea tranzacţionărilor, la ora 07:00 GMT (9:00, ora României) , contractul futures al TTF olandez, considerat referinţa europeană, înregistra o creştere de peste 23,63%, ajungând la 66 de euro pe megawatt-oră, după ce a deschis cu o creştere de aproximativ 30%, potrivit News.ro.

Acesta rămâne totuşi încă foarte departe de nivelurile atinse în 2022 la începutul războiului din Ucraina, când a depăşit 300 de euro.

WSJ: Petrolul ar putea ajunge la 215 dolari barilul, ajustat la inflație

Dacă problemele din Strâmtoarea Hormuz continuă, prețul petrolului ar putea urca spre un nivel record, ajustat la inflație, de aproximativ 215 dolari pe baril, relatează WSJ. 

Haos pe piețele financiare

Scumpirea bruscă a petrolului, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, a speriat investitorii. Ei se tem că prețurile vor crește și mai mult, iar dobânzile ar putea rămâne ridicate, așa că au început să vândă obligațiuni, ceea ce a dus la scăderea lor pe piețele financiare. Obligațiunile din zona euro s-au ieftinit pentru că investitorii se tem că scumpirea petrolului va duce din nou la inflație.

Randamentul obligațiunilor guvernamentale germane pe 10 ani, un reper pentru zona euro, a crescut cu 5,9 puncte de bază, până la 2,922%, cel mai ridicat nivel din ultimul an. Iar randamentul obligațiunilor pe doi ani, sensibile la evoluția dobânzilor, a urcat cu 15,1 puncte de bază, până la 2,459%, nivel atins ultima dată în august 2024.

Randamentele obligațiunilor de stat au crescut atât în Australia, unde au atins cele mai ridicate niveluri din ultimii ani, cât și în Japonia, unde scumpirea petrolului a pus presiune atât pe piața obligațiunilor, cât și pe moneda națională, yenul, explică Reuters. 

"Acest haos de pe piețele financiare are legătură în totalitate cu Strâmtoarea Hormuz. Acest șoc petrolier nu se va încheia până când navele nu vor putea naviga liber prin strâmtoare. Până atunci, piețele financiare vor deveni tot mai îngrijorate de un scenariu de stagflație similar cu cel din anii 70", a declarat Ed Yardeni, analist la Yardeni Research.

Analiză: "Este o mare umilință pentru Statele Unite"

Conducerea clericală a Iranului a ales confruntarea în locul compromisului, numindu-l pe Mojtaba Khamenei ca succesor al tatălui său, Ali Khamenei, o mişcare pe care oficialii regionali o consideră un afront direct la adresa preşedintelui american Donald Trump, care declarase că fiul este "inacceptabil", comentează Reuters.

Numirea lui Mojtaba ca succesor al tatălui său de către Adunarea Experţilor asigură controlul ferm al liniei dure la Teheran - o miză care ar putea remodela războiul Iranului cu SUA şi Israelul şi ar putea avea repercusiuni cu mult dincolo de Orientul Mijlociu.

"Numirea lui Mojtaba este aceeaşi strategie", a declarat Alex Vatanka, cercetător principal la Institutul pentru Orientul Mijlociu. "Este o mare umilinţă pentru Statele Unite să desfăşoare o operaţiune de această amploare, să rişte atât de mult şi să ajungă să ucidă un bărbat de 86 de ani, doar pentru ca acesta să fie înlocuit de fiul său radical", adaugă expertul.

Analiştii spun că alegerea lui Mojtaba, un cleric extrem de radical, a cărui soţie, mamă şi alţi membri ai familiei au fost, de asemenea, ucişi în atacurile americane şi israeliene, transmite un mesaj fără echivoc: conducerea Iranului a respins orice perspectivă de compromis pentru a păstra sistemul şi nu vede altă cale de urmat decât confruntarea, răzbunarea şi rezistenţa.

Potrivit unor surse interne, Mojtaba se va confrunta cu o presiune internă şi externă imensă din partea unei populaţii nemulţumite şi a unui conflict în escaladare, dar este de aşteptat să acţioneze rapid pentru a-şi consolida puterea. Acest lucru va însemna probabil extinderea autorităţii Gărzii Revoluţionare Islamice, controale interne mai severe şi represiuni radicale pentru a zdrobi disidenţa.

"Lumea va regreta era tatălui său", a declarat pentru Reuters un oficial regional apropiat de Teheran. "Mojtaba nu va avea de ales decât să arate o mână de fier, chiar dacă războiul se va termina, vor exista represiuni interne severe", a spus oficialul.

Prețul petrolului a explodat. Cât a ajuns să coste un baril

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut luni cu 24%, depășind pragul de 115 dolari pe baril, după ce anterior urcaseră chiar și cu 28%, pe fondul unei serii de reduceri ale producției din partea unor mari producători din Orientul Mijlociu, în urma perturbărilor din Strâmtoarea Hormuz, potrivit Trading Economics.

Creșterea reprezintă cea mai mare majorare într-o singură zi din aprilie 2020 și cel mai ridicat nivel al prețului din iunie 2022, extinzând saltul de 27% înregistrat săptămâna trecută.

În Irak, producția din cele trei principale câmpuri petroliere din sud a scăzut cu 70%, până la 1,3 milioane de barili pe zi, de la 4,3 milioane de barili pe zi înainte de conflict, potrivit unor surse din industrie.

G7 ar putea elibera rezervele de petrol pentru a tempera creșterea prețurilor

Miniștrii de finanțe din statele G7 vor discuta luni despre o posibilă eliberare coordonată a rezervelor strategice de petrol, în încercarea de a tempera creșterea accentuată a prețurilor, potrivit unui articol publicat de Financial Times, citat de BBC.

Decizia vine după ce prețul de referință al petrolului a depășit pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2022, înainte de a coborî ușor sub acest nivel.

Rezervele strategice de petrol sunt coordonate de Agenția Internațională pentru Energie (IEA), iar cele 32 de state membre ale organizației dețin astfel de stocuri în cadrul unui sistem colectiv de urgență, conceput pentru a interveni în perioade de criză pe piața petrolului.

Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, citate de Financial Times, cel puțin trei state din G7, inclusiv Statele Unite, și-au exprimat deja sprijinul pentru o posibilă eliberare comună a rezervelor.

Prima reacţie a lui Donald Trump după alegerea noului lider al Iranului

Donald Trump s-a declarat "nemulțumit" de numirea lui Mojtaba Khamenei în funcția de lider suprem al Iranului, potrivit unui anunț făcut la Fox News.

Prezentatorul Brian Kilmeade a spus în timpul unei emisiuni că a vorbit cu președintele american imediat după anunțul făcut la Teheran. Potrivit acestuia, Trump i-ar fi transmis simplu: "Nu sunt fericit".

Moderatorul nu a oferit însă alte detalii despre conversație, iar Donald Trump nu a făcut până acum nicio declarație publică oficială pe acest subiect.

Noul lider suprem al Iranului, anunţat la TV

De la război şi doliu, la muzică, urale şi ropote de aplauze. Aşa a fost primită la Teheran alegerea lui Mojtaba Khamenei în funcţia de lider suprem al ţării. În plină stradă, oamenii au imortalizat momentul cu telefoanele mobile şi au fluturat steaguri iraniene.

Mojtaba Khamenei a fost ales de Adunarea Experților, formată din 88 de clerici șiiți de rang înalt şi a devenit, astfel, al treilea lider suprem al Iranului. Spre deosebire de tatăl său, a ales să păstreze discreţia tot timpul. Cleric, profesor de teologie şi un apropiat al Corpului Gărzilor Revoluţionare, acesta a coordonat totul din biroul tatălui său. Nu a deţinut niciodată vreo funcţie în guvern, şi nici nu a susţinut discursuri sau interviuri. În schimb, a avut o mare putere de influenţă în culisele regimului de la Teheran. Acum, preia conducerea nu doar ca noua autoritate religioasă și politică a Iranului, ci și ca noul comandant suprem al forțelor armate. Numirea sa marchează şi o premieră - e pentru prima dată când frâiele puterii trec de la tată la fiu.

Desemnarea lui ca lider suprem al Iranului a fost anunţată public la televiziunea de stat, dar şi în faţa mulţumii din Teheran. 

This is the moment Iran's state TV announced that Mojtaba Khamenei, the 56-year-old second son of Ayatollah Ali Khamenei, had been selected as the third supreme leader of the Islamic Republic by the clerical body known as the Assembly of Experts. pic.twitter.com/tEm9w8WYQo

— Shayan Sardarizadeh (@Shayan86) March 8, 2026

Trump spune că încheierea războiului va fi o decizie comună cu Netanyahu

Donald Trump a declarat că decizia privind momentul încheierii războiului cu Iranul va fi una „comună”, pe care o va lua împreună cu prim-ministrul Benjamin Netanyahu, relatează The Times of Israel.

În cadrul unui scurt interviu telefonic, președintele SUA a afirmat, de asemenea, că Republica Islamică ar fi distrus Israelul dacă el și Netanyahu nu ar fi existat.

El a declarat: „Iranul urma să distrugă Israelul și tot ce se afla în jurul său... Am lucrat împreună. Am distrus o țară care voia să distrugă Israelul”.

Președintele SUA a fost întrebat dacă el singur va decide când se va încheia războiul cu Iranul sau dacă Netanyahu va avea și el un cuvânt de spus.

„Cred că este o decizie comună... într-o oarecare măsură. Am discutat. Voi lua o decizie la momentul potrivit, dar totul va fi luat în considerare”, a spus el.

Întrebat dacă Israelul ar putea continua războiul chiar și după ce SUA vor decide să înceteze atacurile, Trump a refuzat să speculeze, înainte de a adăuga: „Nu cred că va fi necesar”.

MAE: România a solicitat activarea Mecanismului european rescEU: 273 de români, aduşi în ţară

România, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din MAI, a solicitat activarea Mecanismului european rescEU pentru repatrierea cetăţenilor români aflaţi în Orientul Mijlociu, a anunţat luni Ministerul Afacerilor Externe.

Potrivit MAE, România este prima ţară care solicită activarea mecanismului european rescEU de la crearea acestuia în 2019, pentru repatrieri.

Două zboruri de evacuare a cetăţenilor români pe ruta Muscat (Oman) - Bucureşti au aterizat în ţară luni dimineaţă.

Costurile zborurilor rescEU sunt acoperite integral de Uniunea Europeană.

Cele două zboruri, operate de compania aeriană poloneză LOT, desemnată să asigure capacitatea de zbor a Mecanismului de Protecţie Civilă al UE, au avut la bord 273 cetăţeni români afectaţi de criza de securitate din Orientul Mijlociu, precizează MAE.

Este vorba despre cetăţeni români aflaţi în atenţia Consulatului General al României în Dubai şi a Ambasadei României de la Abu Dhabi, aparţinând categoriilor prioritare pentru evacuare (copii, cazuri medicale şi femei gravide).

La bordul celor două zboruri s-au aflat şi 83 de cetăţeni eligibili din statele membre UE şi statele terţe participante la Mecanismul de Protecţie Civilă al UE.

Transportul pe cale rutieră până la Muscat a fost asigurat de MAE pentru persoanele evacuate, iar acestea au fost în grija Consulatului României la Dubai şi a Ambasadei României la Abu Dhabi, autocarele fiind însoţite de o echipă consulară mobilă pe întregul traseu, informează MAE într-un comunicat.

Transportul rutier va fi decontat de Comisia Europeană în cuantum de până la 75%.

De asemenea, Ambasada României la Muscat a asigurat preluarea şi coordonarea cetăţenilor români până la îmbarcarea acestora în aeronave, împreună şi cu echipa consulară mobilă a Unităţii de Reacţie Rapidă a Celulei de Criză a MAE.

Ambasada României la Abu Dhabi şi Delegaţia UE la Riad acreditată şi pentru Oman au întreprins toate demersurile necesare pe lângă autorităţile din Emirate pentru trecerea la punctul de trecere a frontierei dinspre EAU către Oman.

RescEU este o rezervă strategică de capacităţi şi stocuri europene de răspuns în caz de dezastre, finanţată integral de UE.

Aceasta cuprinde o flotă de avioane şi elicoptere de stingere a incendiilor, un avion medical de evacuare şi rezerve de materiale esenţiale, cum ar fi spitale de campanie, mijloace de transport, energie şi articole de adăpostire, materiale medicale esenţiale şi echipamente necesare pentru a răspunde în caz de urgenţe de natură chimică, biologică, radiologică şi nucleară (CBRN).

În caz de dezastru, UE este pregătită să răspundă. Toate ţările pot conta pe un sprijin rapid şi coordonat. Ţara afectată activează mecanismul de protecţie civilă al UE. UE analizează situaţia şi coordonează resursele necesare.

Rezervele rescEU sunt găzduite în locaţii strategice din 22 de state membre ale Uniunii Europene şi state participante, iar capacităţile sunt finanţate integral de Uniunea Europeană, care acoperă costurile de achiziţie, operare şi întreţinere, potrivit MAE.

Resursele provenind din rezerva rescEU a UE şi ofertele din partea statelor membre sunt identificate şi mobilizate urgent. De la avioane de stingere a incendiilor şi materiale medicale la echipamente energetice şi echipe de experţi, ajutorul ajunge acolo unde este cel mai mult nevoie de el.

Preşedintele iranian afirmă că alegerea liderului suprem demonstrează unitatea naţională

Preşedintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a declarat că numirea unui nou lider suprem este manifestarea voinţei Iranului de a consolida unitatea naţională, relatează Reuters.

Această poziţie îi conferă lui Mojtaba ultimul cuvânt în toate chestiunile de stat din Republica Islamică.

Pezeshkian a publicat luni dimineaţă un comunicat pe Telegram, în care a lăudat ceea ce el a numit conducerea înţeleaptă a lui Mojtaba şi l-a descris pe tatăl său ca fiind un martir.

Garda Revoluţionară Iraniană a declarat „supunere deplină” faţă de noul lider suprem

Puternica aripă militară a Iranului, Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice, şi-a declarat „supunerea deplină” faţă de al treilea lider suprem al ţării, numit de Adunarea Experţilor, formată din 88 de membri.

Într-o declaraţie difuzată la televiziunea IRIB, afiliată statului, garda l-a descris pe ayatollahul Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al liderului suprem recent asasinat, ca „eminenţa sa” şi „juristul pe deplin calificat, tânărul gânditor şi cel mai avizat în chestiuni politice şi sociale”.

„Garda Revoluţionară Islamică, în calitate de soldat şi braţ puternic al tutelei, susţinând decizia Adunării Experţilor, îşi declară disponibilitatea pentru supunere deplină şi sacrificiu de sine în îndeplinirea poruncilor divine ale juristului tutelar al vremii, Ayatollah Seyyed Mojtaba Khamenei, şi pentru a apăra valorile Revoluţiei Islamice şi a proteja moştenirea preţioasă a celor doi lideri ai Revoluţiei, Imam Khomeini şi Imam Khamenei”, se arată în comunicat.

Garda a promis, de asemenea, să continue lupta împotriva Statelor Unite şi Israelului până când Iranul va ieşi victorios.

„Cu o participare glorioasă şi epică la apărarea tutelei”, se arată în comunicat, „sistemul şi Revoluţia Islamică, naţiunea ar trebui să continue pe calea către completarea victoriilor Iranului asupra puterilor arogante, dictaturilor, monarhiilor şi sioniştilor, până la realizarea noii civilizaţii islamice şi apariţia marelui soare al tutelei”.

Aeroportul Muscat din Oman limitează zborurile private

Aeroportul Internaţional Muscat din Oman a solicitat operatorilor de avioane private să evite utilizarea aeroportului pentru „zboruri suplimentare”, acordând prioritate zborurilor guvernamentale şi comerciale, întrucât închiderea spaţiului aerian afectează eforturile regiunii de a creşte numărul călătoriilor, potrivit unui e-mail văzut de Reuters.

„În contextul măsurilor actuale de gestionare a crizei la Aeroportul Internaţional Muscat, zborurile sunt restricţionate doar la serviciile sezoniere aprobate”, au comunicat autorităţile aeroportuare operatorilor de avioane charter.

Aeroportul a declarat că această măsură era necesară pentru a gestiona congestia şi pentru a se asigura că capacitatea aeroportului rămâne în limite acceptabile.

E-mailul, semnalat pentru prima dată de Financial Times, solicita tuturor companiilor aeriene şi operatorilor să anuleze toate sloturile care nu se încadrează în programul sezonier aprobat şi să se abţină de la trimiterea de cereri de zbor neaprobate până la noi dispoziţii.

„Singurele zboruri suplimentare care pot fi luate în considerare în această perioadă sunt zborurile de repatriere sponsorizate de ambasade, sub rezerva aprobării prealabile prin canalele diplomatice aplicabile şi cu condiţia ca niciun loc să nu fie vândut comercial în legătură cu astfel de operaţiuni”, se mai preciza în e-mail.

Izbucnirea războiului dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a dus la anularea zborurilor în Orientul Mijlociu, lăsând companiile aeriene şi guvernele să se străduiască să sprijine mii de pasageri blocaţi.

Având în vedere că mare parte din spaţiul aerian din regiune este încă închis din cauza rachetelor şi dronelor, unii oameni au apelat la avioane private, în timp ce zborurile charter şi serviciile comerciale limitate se străduiesc să evacueze zeci de mii de călători. Călătorii au plătit preţuri ridicate pentru a părăsi Orientul Mijlociu, grăbindu-se spre aeroporturi sau îndreptându-se pe uscat către hub-uri mai liniştite, avioanele de vânătoare escortând ocazional avioanele de pasageri.

Nouă salvă de drone şi rachete împotriva ţărilor din Golf

Kuweitul, Qatarul, Arabia Saudită şi Bahreinul şi Emiratele Arabe Unite s-au confruntat luni dimineaţă cu noi atacuri cu rachete şi drone, în a zecea zi a războiului dintre Iran, Israel şi Statele Unite, notează AFP.

În Bahrein, un atac cu drone iraniane a rănit 32 de civili, dintre care patru grav, luni dimineaţă devreme la Sitra, potrivit Ministerului Sănătăţii citat de Bahrein News Agency.

Răniţii "primesc îngrijiri medicale", iar "patru dintre ei sunt în stare gravă, inclusiv copii care au necesitat intervenţii chirurgicale", a scris ministerul.

O fată de 17 ani a fost grav rănită la cap şi la ochi, iar doi copii, în vârstă de 7 şi 8 ani, au suferit răni grave la membrele inferioare, a precizat aceasta, adăugând că cel mai mic dintre răniţi avea două luni.

Cu o zi înainte, pe micul arhipelag din Golf, trei persoane au fost rănite de resturi de rachetă, iar o instalaţie de desalinizare a fost lovită de "un atac cu drone" iraniene, potrivit Ministerului de Interne. Autorităţile au spus că atacul nu a afectat capacitatea reţelei.

"Apărarea antiaeriană kuweitiană se confruntă în prezent cu atacuri de rachete şi drone ostile", a anunţat Ministerul Apărării, citat de agenţia de presă kuweitiană Kuna.

Duminică, Kuweitul a mai fost vizat de şapte rachete şi cinci drone care au făcut doi morţi, potrivit autorităţilor. Proiectilele au vizat în special rezervoarele de combustibil de la aeroportul internaţional al emiratului.

La Doha, jurnalişti ai AFP au auzit explozii puternice în tot oraşul în zorii zilei de luni. Doha a fost, de asemenea, vizată în ultimele zile de drone şi rachete iraniene. Ministerul Apărării din Qatar a raportat interceptarea unei rachete.

În Arabia Saudită, Ministerul Apărării a anunţat interceptarea a patru drone care se îndreptau spre câmpul petrolier Shaybah din sud-estul ţării, care a fost deja atacat duminică.

Statele Unite au anunţat, duminică, că au ordonat personalului său diplomatic neesenţial să părăsească ţara "din cauza riscurilor pentru siguranţa lor".

Armata americană anunţase anterior moartea celui de-al şaptelea soldat al său în războiul împotriva Iranului. Era un militar care fusese grav rănit într-un atac împotriva trupelor americane din Arabia Saudită, pe 1 martie.

Unul dintre atacurile de duminică a vizat "districtul diplomatic din Riad" şi "a fost dejucat", a precizat pe X Ministerul saudit al Apărării, la cinci zile după ce ambasada americană a fost lovită de drone în această zonă sub înaltă securitate a capitalei saudite.

Autorităţile din Emiratele Arabe Unite au anunţat luni dimineaţă că au fost ţinta unui atac cu rachete.

Iranul "va fi obligat să riposteze" împotriva vecinilor săi dacă teritoriul lor este folosit pentru a-l ataca, a avertizat duminică preşedintele iranian Massoud Pezeshkian.

Atacurile aeriene iraniene asupra statelor din Golf, care găzduiesc importante instalaţii militare americane, au ucis 16 persoane, inclusiv opt civili, de la începutul războiului, potrivit unui bilanţ al AFP bazat pe rapoarte oficiale.

Armata israeliană a lovit infrastructuri ale Hezbollah la Beirut

Armata israeliană a anunţat luni dimineaţă că a atacat ţinte aparţinând grupării armate pro-iraniene Hezbollah la Beirut, notează AFP.

Forţele israeliene "au lovit infrastructuri aparţinând organizaţiei teroriste Hezbollah la Beirut", a anunţat armata într-un scurt comunicat în a zecea zi de război din Orientul Mijlociu.

Un jurnalist al AFP văzuse anterior nori groşi de fum ridicându-se din suburbiile sudice ale capitalei libaneze, un bastion al Hezbollah, după o explozie.

SUA ordonă personalului diplomatic neesenţial să părăsească Arabia Saudită

Statele Unite au anunţat, duminică, că au ordonat personalului diplomatic neesenţial să părăsească Arabia Saudită care suportă lovituri aeriene iraniene ca represalii la atacurile Washingtonului şi Israelului, notează AFP.

Departamentul de Stat a declarat într-un avertisment de călătorie că "a ordonat angajaţilor neesenţiali ai guvernului american şi membrilor familiilor acestora să părăsească Arabia Saudită din cauza riscurilor pentru securitatea lor".

Al șaptelea soldat american a murit în războiul din Orientul Mijlociu

Un militar american a murit după ce a suferit răni în timpul unui atac comis săptămâna trecută în Arabia Saudită, a anunțat duminică armata, numărul soldaților americani uciși în războiul din Iran ajungând la șapte.

„Noaptea trecută, un militar american a decedat din cauza rănilor suferite în timpul atacurilor inițiale ale regimului iranian în Orientul Mijlociu”, a declarat Comandamentul Central al SUA pe rețeaua X. „Militarul a fost grav rănit la locul unui atac asupra trupelor americane din Regatul Arabiei Saudite, pe 1 martie”, potrivit CNN.

Numele militarului nu este divulgat până la 24 de ore după ce familia sa este anunțată, așa cum este obiceiul.

Vestea despre soldatul căzut vine la o zi după ceremonia de repatriere celor șase soldați uciși săptămâna trecută în Kuweit. Președintele Donald Trump și alți oficiali de rang înalt li s-au alăturat familiilor acelor soldați la baza aeriană Dover din Delaware, în timp ce soldații au fost aduși acasă.

Atacul respectiv, care a avut loc fără avertisment , a avut loc asupra unui centru de operațiuni improvizat în portul civil Shuaiba din Kuweit, pe 1 martie. Toți cei șase soldați au fost repartizați în cadrul Comandamentului 103 de Susținere, o unitate de rezervă a Armatei din Iowa.

Trump admite că vor mai exista victime în rândul soldaților

Președintele a declarat duminică pentru ABC că întâlnirea cu familiile celor șase soldați nu l-a pus pe gânduri în privința războiului.

„Părinții s-ar supăra dacă aș face asta”, a spus el. „Părinții mi-au spus, fiecare dintre ei: Vă rog, domnule, câștigați asta pentru băiatul meu, iar într-un caz, o tânără, după cum știți, Vă rog, câștigați asta pentru copilul meu.”

Președintele a declarat anterior că probabil vor exista mai multe victime americane în războiul din Iran. Întrebat sâmbătă dacă crede că va trebui să participe la transferuri mai demne, Trump a răspuns: „Sunt sigur. Urăsc să... dar face parte din război”.

Un membru al Gărzii Naționale a murit într-un incident medical în Kuweit

CENTCOM a anunțat, de asemenea, duminică, într-o postare separată pe rețelele de socializare, că un soldat al Gărzii Naționale americane a murit într-un „incident medical în Kuweit, pe 6 martie, în timpul unei urgențe medicale”.

Maiorul Sorffly Davius, în vârstă de 46 de ani, din Queens, New York, a murit la Camp Buehring, a anunțat Pentagonul. Incidentul este în curs de investigare. Davius ​​era ofițer de poliție în New York City din 2014, a precizat departamentul.

Producţia de petrol a Irakului se prăbuşeşte, după blocarea Strâmtorii Ormuz

Producţia de petrol a Irakului în principalele câmpuri petroliere din sudul ţării a scăzut cu aproximativ 70%, ajungând la doar 1,3 milioane de barili pe zi, deoarece exporturile prin Strâmtoarea Ormuz au fost afectate de războiul cu Iranul, au declarat duminică trei surse din industrie, citate de Reuters.

Înainte de conflict, producţia din aceste câmpuri era de aproximativ 4,3 milioane de barili pe zi.

Un oficial al companiei de stat Basra Oil Company, care gestionează producţia şi exporturile din câmpurile petroliere din sudul ţării, a declarat că depozitele de ţiţei au ajuns la capacitate maximă, iar producţia rămasă după reducerea majoră va fi folosită pentru alimentarea rafinăriilor interne.

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel global, prin care tranzitează aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol şi gaze naturale lichefiate.

Exporturile Irakului au scăzut puternic, ajungând duminică la aproximativ 800.000 de barili pe zi, deoarece doar două petroliere au putut încărca petrol, navele neputând circula liber prin strâmtoare către terminalele din sudul ţării, potrivit unei surse din industrie.

Două surse din sectorul petrolier au declarat că, în lipsa unor petroliere noi care să ajungă la terminalele sudice ale Irakului, exporturile urmau să fie oprite complet.

Potrivit unui document al Ministerului Petrolului, exporturile de petrol ale Irakului din câmpurile sudice au fost în februarie de aproximativ 3,334 milioane de barili pe zi.

Scăderea producţiei şi a exporturilor de petrol riscă să pună o presiune severă asupra finanţelor deja fragile ale Irakului, deoarece statul depinde de vânzarea ţiţeiului pentru aproape toate cheltuielile publice şi pentru peste 90% din veniturile sale.

”Aceasta este cea mai gravă ameninţare operaţională cu care s-a confruntat Irakul în ultimii peste 20 de ani”, a declarat un oficial de rang înalt din Ministerul Petrolului.

Iranul lansează prima salvă de rachete spre Israel după alegerea noului lider suprem

Iranul a lansat duminică prima salvă de rachete asupra Israelului, după alegerea noului său ghid suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a anunţat postul naţional de radio-televiziune IRIB, citat de AFP.

"Rachetele de apărare iraniene răspund celui de-al treilea ghid al Republicii Islamice", a anunţat IRIB pe contul său de Telegram, arătând fuselajul unui proiectil purtând inscripţia "sub comanda ta, Seyyed Mojtaba", o referinţă religioasă şiită. 

Lupte în estul ţării după aterizarea forţelor israeliene

Lupte intense au făcut ravagii în cursul nopţii de duminică spre luni în estul Libanului, în apropierea frontierei cu Siria, unde trupe israeliene au aterizat cu elicoptere, potrivit Agenţiei naţionale de presă libaneze (ANI), citată de AFP.

Potrivit ANI, luptele au avut loc în apropierea satului Nabi Chit, deja vizat în noaptea de vineri spre sâmbătă de un comando israelian care a încercat fără succes să recupereze corpul unui aviator israelian capturat în 1986.

O sursă din Hezbollah declarase anterior pentru AFP că mişcarea şiită libaneză a doborât un elicopter israelian în zonă. 

Sloganuri anti-Khamenei într-un cartier din Teheran după alegerea liderului suprem

Sloganuri ostile lui Mojtaba Khamenei au fost scandate la Teheran după alegerea sa ca lider suprem al Iranului, potrivit unui videoclip postat duminică pe reţelele sociale, notează AFP.

În clipul de 17 secunde, filmat noaptea de la fereastra unei clădiri, se pot auzi voci de femei strigând "Moarte lui Mojtaba" ("Marg bar Mojtaba", în farsi), în timp ce în depărtare se aud cântece religioase.

AFP nu a putut stabili exact unde a fost filmată înregistrarea şi dacă au fost auzite cântece similare şi în altă parte a oraşului.

Adunarea Experţilor, organismul religios însărcinat cu alegerea liderului suprem, a anunţat duminică seară că Mojtaba Khamenei a fost desemnat succesor al tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, ucis pe 28 februarie de atacuri israeliano-americane asupra Teheranului. 

Trump, despre creșterea prețului petrolului: "Foarte mic pentru pacea şi securitatea SUA"

Creşterea preţului petrolului este un "foarte mic preţ de plătit pentru pacea şi securitatea Statelor Unite şi a lumii", a scris preşedintele american Donald Trump duminică pe reţeaua sa Truth Social, la doar câteva minute după ce preţul barilului de petrol a depăşit 100 de dolari, notează AFP.

"Doar proştii cred altfel!", a adăugat preşedintele american, în a noua zi a războiului din Orientul Mijlociu, asigurând că preţul ţiţeiului va "scădea rapid atunci când distrugerea ameninţării nucleare iraniene va fi încheiată".

Civili răniţi în urma unui atac cu drone iraniene

Mai mulţi civili au fost răniţi şi câteva clădiri au fost avariate pe insula Sitra din Bahrein în cursul unui atac cu drone iraniene duminică seară, a anunţat Ministerul de Interne de la Manama, în timp ce jurnaliştii ai AFP au raportat două explozii puternice.

"În urma agresiunii iraniene flagrante, au fost raportaţi răniţi în rândul civililor, dintre care unul se afla în stare gravă, iar mai multe clădiri rezidenţiale din Sitra au fost avariate în urma unui atac cu drone", a indicat ministerul.

Iranul ripostează la acţiunile militare comune americano-israeliene împotriva sa, lansând atacuri în regiunea Golfului. 

Gardienii Revoluţiei îşi declară credinţa faţă de Mojtaba Khamenei

Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice Iran, şi-a declarat în cursul nopţii de duminică spre luni credinţa faţă de Mojtaba Khamenei, ales lider suprem pentru a-i succeda tatălui său, notează AFP.

Corpul Gardienilor "susţine alegerea onorabilei Adunări a Experţilor şi este pregătit pentru ascultare totală şi sacrificiu de sine pentru a îndeplini poruncile divine" ale lui Mojtaba Khamenei, au precizat ei într-un comunicat.