Donald Trump exclude orice posibilitate de încheiere a unui acord diplomatic cu Iranul: "Nu va exista niciun acord cu Iranul, cu excepția capitulării sale necondiționate!". Între timp, prețul petrolului european Brent a trecut azi de 90 de dolari pe baril. Iar ministrul Energiei din Qatar a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu riscă să prăbușească economiile lumii. "Dacă acest război continuă câteva săptămâni, creșterea PIB-ului la nivel global va fi afectată. Prețul energiei pentru toată lumea va crește". Tot azi armata israeliană a anunțat că a distrus buncărul fostului ayatollah Ali Khamenei, folosit în continuare de regim pentru a coordona războiul, iar India a reluat achizițiile de petrol rusesc.
O rachetă balistică lansată de Iran ar fi lovit baza aeriană Prince Sultan din Arabia Saudită, potrivit Clash Report.
WATCH: Iranian ballistic missile strikes Prince Sultan Air Base in Saudi Arabia. pic.twitter.com/oGM23nikIu
— Clash Report (@clashreport) March 6, 2026
Rusia ar furniza Iranului informații de intelligence despre pozițiile forțelor americane din Orientul Mijlociu, inclusiv locațiile unor nave de război și aeronave, potrivit unor oficiali citați de The Washington Post. Informațiile ar fi folosite pentru a ataca ținte americane, ceea ce ar indica implicarea indirectă a unui alt adversar major al SUA în conflict.
"Pare a fi un efort destul de amplu", a spus una dintre surse. Contactat de The Washington Post vineri, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a refuzat să comenteze informațiile. Moscova a cerut încetarea războiului, pe care l-a numit un "act neprovocat de agresiune armată".
Nu este pe deplin clar în ce măsură Rusia a ajutat Iranul cu informații de țintire. Capacitatea armatei iraniene de a localiza forțele americane a fost afectată în mai puțin de o săptămână de lupte, au spus oficialii. Șase militari americani au fost uciși și alți câțiva răniți într-un atac cu dronă iraniană, duminică, în Kuweit. Iranul a lansat mii de drone kamikaze și sute de rachete asupra pozițiilor militare americane, ambasadelor și civililor, în timp ce campania militară comună americano-israeliană a lovit peste 2.000 de ținte iraniene, inclusiv situri de rachete balistice, active navale și conducerea țării.
Marina militară a SUA va escorta navele comerciale care tranzitează Strâmtoarea Ormuz „de îndată ce va fi posibil”, a anunţat vineri secretarul american al energiei, Chris Wright. Declaraţia vine în contextul în care această rută maritimă esenţială pentru comerţul energetic mondial este, în prezent, practic blocată din cauza războiului declanşat de SUA şi Israel împotriva Iranului, relatează AFP, citat de Agerpres.
"De îndată ce va fi rezonabil, vom escorta navele prin strâmtoare şi ne vom asigura că energia va putea fi livrată din nou", a declarat Chris Wright într-un interviu acordat postului Fox News, după ce preşedintele american Donald Trump susţinuse marţi că Marina SUA ar putea "cât mai curând posibil" să escorteze nave prin această cale navigabilă strategică.
Traficul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut cu 90% într-o săptămână, potrivit societăţii de analiză Kpler, în timp ce compania JPMorgan afirmă că traficul maritim prin această strâmtoare este "practic inexistent" la ora actuală.
Iranul a negat că ar fi închis Strâmtoarea Ormuz, iar ministrul său de externe, Abbas Araghci, a asigurat joi că nici nu intenţionează să o închidă, deşi nu a exclus această posibilitate dacă SUA şi Israelul continuă războiul.
Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz este de facto blocat nu doar din cauza temerilor operatorilor navelor că acestea pot fi atacate, ci şi din cauza costurilor devenite prohibitive pentru poliţele de asigurare ale acestor nave aflate într-o zonă de război.
Armata israeliană a anunțat vineri că a distrus buncărul fostului lider iranian Ali Khamenei din Teheran, în cadrul unui atac aerian masiv, relatează The Times of Israel. Aproximativ 50 de avioane de vânătoare au lansat în jur de 100 de bombe asupra buncărului. Se afla sub un complex al guvernului de la Teheran, întins pe mai multe străzi, și care cuprindea "mai multe intrări și camere pentru adunări ale membrilor de rang înalt ai regimului terorist iranian", potrivit IDF.
După ce Khamenei a fost ucis în atacul de sâmbătă, complexul a continuat să fie folosit de membri de rang înalt ai regimului iranian pentru coordonarea războiului, motiv pentru care a fost atacat din nou, potrivit armatei israeliene. Serviciile de informații israeliene, în special celebrele unități 8200 și 9900, au spionat ani de zile complexul, permițând atacul "precis" de astăzi.
Prețul țițeiului european Brent a crescut vineri cu peste 5%, trecând de pragul de 90 de dolari pe baril.
"Nu va exista nicio înţelegere cu Iranul în afară de CAPITULARE NECONDIȚIONATĂ", a declarat președintele SUA, Donald Trump.
"După aceea, și după alegerea unui lider (sau a unor lideri) GROZAV și ACCEPTABIL, noi, împreună cu mulți dintre minunații și foarte curajoșii noștri aliați și parteneri, vom lucra neobosit pentru a readuce Iranul de pe marginea distrugerii, făcându-l mai mare, mai bun și mai puternic din punct de vedere economic decât oricând.
IRANUL VA AVEA UN VIITOR MĂREȚ.
MAKE IRAN GREAT AGAIN (MIGA!)" a scris preşedintele Statelor Unite pe platforma Truth Social.
Grecia deplasează un sistem Patriot şi avioane F16 pentru a ajuta la apărarea antiaeriană a Bulgariei în faţa ameninţărilor venite dinspre Iran. Sistemul va fi deplasat în zona de nord a Greciei şi va putea astfel acoperi o mare parte din teritoriul bulgari. Doi specialişti militari greci vor fi trimişi în Bulgaria pentru a fi acolo în caz de nevoie.
Compania aeriană Emirates a anunţat că a transportat aproximativ 30.000 de pasageri din Dubai joi. Compania a adăugat că, până sâmbătă, va opera 106 zboruri zilnice dus-întors către 83 de destinaţii, relatează BBC.
Atacul aerian de sâmbătă asupra unei școli din Minab, în sudul Iranului, în prima zi a campaniei de bombardamente lansate de Statele Unite și Israel, ar fi putut fi rezultatul unei lovituri americane care a vizat o bază navală a Gardienilor Revoluției din apropiere, potrivit unei anchete a New York Times, relatează AFP. Nici Statele Unite, nici Israelul nu au confirmat atacul, iar secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat miercuri că Pentagonul desfășoară o anchetă și a dat asigurări că forțele americane "nu vizează niciodată civilii".
Pe baza imaginilor din satelit, a postărilor de pe rețelele sociale și a unor înregistrări video verificate, New York Times a relatat joi că școala a fost grav avariată într-un atac care a avut loc simultan cu lovituri asupra unei baze navale a Corpului Gardienilor Revoluției din Iran.
Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, prin care trece aproximativ 20% din petrolul și gazele transportate la nivel global, este afectată de conflictul din Orientul Mijlociu. Tensiunile militare încep să perturbe transportul maritim și lanțurile globale de aprovizionare. Escaladarea războiului din Iran a început să se reflecte în transportul maritim global. Compania daneză Maersk, unul dintre cei mai mari operatori de transport maritim din lume și un indicator al comerțului mondial, a anunțat vineri suspendarea temporară a două servicii importante care leagă Orientul Mijlociu de Asia și Europa.
Potrivit companiei, citată de CNBC, este vorba despre două rute maritime: una care leagă Asia de Orientul Mijlociu și alta între Orientul Mijlociu și Europa. Decizia este o măsură de precauție pentru a asigura siguranța personalului și a navelor. "Siguranța echipajelor, a navelor și a mărfurilor clienților rămâne prioritatea noastră principală", a transmis compania într-un comunicat.
Războiul din Orientul Mijlociu a dat peste cap piața petrolului. Ca să nu rămână fără țiței, rafinăriile din India au început să cumpere rapid petrol rusesc care era deja pe nave pe mare, aproape 20 de milioane de barili. Din cauza crizei, Donald Trump a ridicat interdicțiile privind țițeiul Moscovei și le-a dat indienilor permisiune temporară de 30 de zile ca să facă achiziții. Marea surpriză este că petrolul rusesc a ajuns să se vândă acum cu 4-5 dolari mai scump decât petrolul european, de referință, Brent, deși, de obicei, petrolul rusesc se vinde mai ieftin. (DETALII AICI)
Franţa "nu se va implica în acest război" împotriva Iranului în Orientul Mijlociu, a dat asigurări preşedintele francez Emmanuel Macron joi seara, într-o sesiune de întrebări şi răspunsuri cu internauţi pe Instagram, informează vineri EFE. În această discuţie, şeful statului francez a încercat să îşi liniştească interlocutorii în legătură cu îngrijorarea provocată de escaladarea militară cauzată de ofensiva Statelor Unite şi a Israelului în Iran, care s-a extins în regiune.
"Vă înţeleg perfect şi vă înţeleg îngrijorarea, dar aş vrea să fiu foarte clar: Franţa nu face parte din acest război. Nu suntem în luptă şi nu ne vom implica în ea", a subliniat preşedintele Macron, răspunzându-i unui tânăr internaut. El a subliniat că "Franţa nu poartă un război în această regiune", dar "apără cetăţenii francezi, pe aliaţii săi şi sprijină Libanul".
SUA au cheltuit cel puţin 3,7 miliarde de dolari în primele 100 de ore ale războiului împotriva Iranului, ceea ce înseamnă aproape 900 milioane de dolari pe zi, potrivit unei analize realizate de Centrul independent pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS), citată vineri de EFE. Este cea mai completă estimare publicată până în prezent în Statele Unite cu privire la costul războiului declanşat sâmbătă de preşedintele Donald Trump şi de premierul israelian Benjamin Netanyahu, care s-a extins în întreaga regiune, notează agenţia de presă citată.
Universităţile de pe tot teritoriul Iranului au fost închise până la noi ordine din cauza războiului, a relatat vineri presa iraniană, potrivit DPA. Toate activităţile academice au fost suspendate, a anunţat portalul online de orientare reformistă Eslahat News, citând Ministerul pentru Ştiinţă. Potrivit articolului, au fost suspendate atât cursurile cu prezenţă fizică, cât şi cele online.
Mai multe clădiri au fost avariate în urma atacurilor lansate de Iran în Bahrain vineri dimineaţă, a anunţat Ministerul de Interne al statului din Golf, relatează dpa. Două clădiri rezidenţiale şi un hotel din capitala Manama au fost afectate ca urmare a "agresiunii iraniene", potrivit ministerului.
Un incendiu izbucnit într-un apartament în una dintre clădiri a fost stins, au declarat autorităţile, adăugând că atacurile nu s-au soldat cu victime. Iranul ripostează la acţiunile militare comune americano-israeliene împotriva sa, lansând atacuri în regiunea Golfului.
Patru bărbați au fost arestați în Marea Britanie, în baza Legii Securității Naționale sub suspiciunea că au spionat comunitatea evreiască din Londra în favoarea Iranului, anunță Poliția Metropolitană. Poliția Metropolitană a anunțat că în noaptea de joi spre vineri, patru bărbați, dintre care un cetățean iranian și trei bărbați cu dublă cetățenie britanică și iraniană, au fost arestați.
Autoritățile au precizat că doi dintre suspecți, în vârstă de 40 și 55 de ani, au fost arestați la adrese din zona Barnet, un bărbat de 52 de ani a fost reținut în Watford, iar un tânăr de 22 de ani a fost arestat în Harrow. Arestările au avut loc în urma unei anchete privind spionajul asupra comunității evreiești prin supravegherea unor persoane și locații din Londra.
O echipă a CNN a intrat în Iran, iar jurnaliştii au fost surprinşi să vadă că viaţa decurge normal în ciuda războiului. Potrivit jurnaliştilor americani, nu sunt semne de haos, magazinele sunt deschise şi bine alimentate, iar benzinăriile funcţionează în regim normal.
A CNN team reporting from inside Iran says the current situation does not appear chaotic.
— Clash Report (@clashreport) March 6, 2026
According to their observations, shops are open and well stocked, gas stations are operating normally, and there are no long lines or signs of panic in the areas they traveled through. pic.twitter.com/vGObmAc5Ix
Explozii puternice au fost auzite în Tel Aviv și în alte părți ale Israelului, relatează Reuters. Sistemele de apărare israeliene au încercat să intercepteze un val de rachete lansate de Iran vineri dimineață. Armata israeliană a anunțat că a identificat rachete lansate din Iran către Israel și că sistemele de apărare antiaeriană sunt în funcțiune pentru a intercepta amenințarea.
Gardienii Revoluției Islamice au anunțat că au lansat vineri rachete Kheibar spre Tel Aviv, în cadrul celui de-al 21-lea val al operațiunii "True Promise 4". Într-un comunicat, ei au precizat că noul val de atacuri a început cu un atac combinat cu rachete și drone, care vizează obiective din centrul Tel Avivului.
Armata iraniană a anunţat o extindere a atacurilor de represalii la aproape o săptămână de la începutul războiului. În zilele următoare, inamicul se va confrunta cu lovituri mai intense şi de mai mare anvergură, a afirmat vineri televiziunea de stat, citând Cartierul General Khatam al-Anbiya, care deţine comanda operaţională a forţelor armate iraniene în timpul războiului. Conducerea militară iraniană a raportat, de asemenea, atacuri cu drone kamikaze asupra bazei aeriene Ramat David şi a unei staţii radar din Israel, precum şi asupra unor baze americane din Kuweit şi din Erbil, în Irak.
Ministrul de externe iranian, Abbas Araghchi, a declarat vineri într-un interviu pentru postul de televiziune american NBC că Rusia şi China "sprijină politic şi în alte moduri" Republica islamică, fără să precizeze în ce fel anume. Cooperarea militară între Moscova şi Teheran "nu a fost niciodată un secret", a spus el, potrivit EFE. Când a fost întrebat dacă Teheranul a primit ajutor militar din partea Moscovei şi a Beijingului de la începutul atacurilor americane şi israeliene acum aproape o săptămână, Araghchi a spus doar că acesta "a fost întotdeauna furnizat", dar a refuzat să ofere orice fel de detalii despre cooperarea cu alte ţări "în plin război".
Kremlinul a afirmat joi că războiul pornit de SUA şi Israel împotriva Iranului nu este războiul său şi că Rusia ar trebui să-şi urmărească propriile interese, "oricât de cinic ar putea părea", consemnează agenţia EFE. "Războiul în desfăşurare nu este războiul nostru. Şi ne-am exprimat de la bun început poziţia că orice război poate conduce la destabilizarea regiunii", a declarat presei locale purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. "Suntem capabili să oprim acest război? Nu, nu suntem. Doar aceia care l-au început îl pot opri, lucru care, în opinia noastră, este ceea ce ar trebui să facă", a adăugat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin. (DETALII AICI)
Armata Statelor Unite a scufundat peste 30 de nave iraniene de la începutul ofensivei lansate sâmbătă a anunțat amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM. Oficialul militar a anunțat că atacurile asupra marinei iraniene s-au intensificat, iar lansările de rachete balistice din Iran s-au redus.
Anunțul a fost făcut de Brad Cooper în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de secretarul Apărării, Pete Hegseth. "Atacurile noastre împotriva marinei iraniene s-au intensificat. Suntem acum la peste 30 de nave scufundate, iar în ultimele ore am lovit un portavion de drone, o navă de dimensiunea unui portavion din al Doilea Război Mondial. Acesta arde chiar în acest moment", a declarat Cooper, citat de AFP.
În plus, comandantul a mai anunțat reducerea semnificativă a capabilităților ofensive ale Teheranului, precizând că iranienii și-au redus semnificativ atâta atacurile cu rachete balistice, cât și cele cu drone. "În ultimele 24 de ore, atacurile cu rachete balistice au scăzut cu 90% față de prima zi, iar atacurile cu drone cu 83%", anunță amiralul. Cooper a mai spus că de la începutul războiului, "peste 500 de rachete balistice și peste 2.000 de drone în întreaga regiune". (DETALII AICI)
Armata israeliană a anunţat că atacurile sale din timpul nopţii au vizat ceea ce a numit "infrastructura regimului" din Teheran. De asemenea, a spus că a atacat "infrastructura Hezbollah" din bastioanele grupării armate din Beirut, relatează BBC. Armata israeliană subliniază ceea ce numeşte "acţiunea sincronizată" şi "cooperarea cu adevărat istorică" cu forţele americane în Iran. Şeful Statului Major al IDF, Eyal Zamir, a declarat că faza iniţială a "loviturii surpriză" a implicat stabilirea "superiorităţii aeriene" şi atacarea unor situri de rachete balistice. El a adăugat că în faza următoare vor exista "surprize suplimentare" pentru a "afecta şi mai mult regimul".
În cursul nopţii, avioanele de război israeliene au efectuat al paisprezecelea val de lovituri asupra Iranului de sâmbătă, fiind raportate bombardamente puternice la Teheran şi în alte oraşe. Joi, în Israel au sunat în mod repetat sirenele de avertizare pentru rachete iraniene, fiind semnalată şi o aparentă utilizare a unui focos cu submuniţii, deşi nu au fost raportate victime.
Desfăşurarea evenimentelor de pe frontul din Orientul Mijlociu, ziua a şasea, pot fi urmărite AICI.
Armata americană investighează dacă atacul asupra unei școli de fete din Minab, Iran, în urma căruia au murit zeci sau chiar peste o sută de eleve, a fost provocat de forțele SUA. Oficialii spun că există indicii în această direcție. Anchetatorii militari din Statele Unite analizează posibilitatea ca forțele americane să fi provocat atacul asupra unei școli de fete din orașul Minab, în sudul Iranului, care a dus la moartea a zeci de copii, relatează Reuters. Două surse oficiale americane au declarat pentru Reuters că evaluarea preliminară indică această variantă, însă investigația nu s-a încheiat și nu există o concluzie definitivă.
Oficialii nu au oferit mai multe detalii despre probele analizate până acum. Nu este clar ce tip de armament a lovit clădirea, cine a ordonat atacul sau din ce motiv școala ar fi putut deveni o țintă. Aceleași surse au precizat că ancheta rămâne deschisă și că noi informații ar putea apărea, iar acestea ar putea chiar să arate că altă parte a fost responsabilă pentru incident. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a confirmat miercuri că armata examinează cazul. "Investigăm acest lucru. Desigur, nu țintim niciodată ținte civile. Dar analizăm și investigăm acest lucru", a declarat Pete Hegseth.
Hezbollah a cerut locuitorilor israelieni din zonele aflate la mai puțin de 5 km de granița cu Libanul să evacueze, după ce armata Israelului a lansat lovituri asupra unor ținte din Liban. Gruparea Hezbollah a transmis vineri dimineață un avertisment către locuitorii israelieni care trăiesc aproape de frontiera cu Libanul și le-a cerut să părăsească zonele situate la mai puțin de cinci kilometri de graniță, potrivit informațiilor relatate de BBC.
Mesajul a fost trimis pe canalul de Telegram al organizației, publicat în limba ebraică. Agenția Reuters precizează că anunțul a avut rolul de a transmite o reacție la acțiunile recente ale armatei israeliene în Liban. În mesajul postat pe platforma de socializare, Hezbollah a criticat operațiunile militare ale Israelului și a făcut precizarea că acestea vor avea consecințe.
Trimiterea de trupe terestre în Iran ar fi o "pierdere de timp", a declarat preşedintele american Donald Trump pentru NBC News joi seară, considerând o astfel de opţiune inutilă, relatează AFP. "Este o pierdere de timp. Au pierdut totul. Şi-au pierdut marina. Au pierdut tot ce puteau pierde", a afirmat el pentru postul american de televiziune.
Rugat să comenteze o declaraţie a ministrului iranian de externe Abbas Araghchi, care a spus că o operaţiune terestră americană ar fi un "dezastru", Trump a respins-o ca fiind "discuţii inutile". Araghchi declarase joi la NBC că oficialii iranieni sunt "pregătiţi pentru orice eventualitate, chiar şi pentru o debarcare". "Îi aşteptăm (pe inamici - n.red.). Suntem siguri că îi putem înfrunta şi că ar fi un dezastru pentru ei", a adăugat el. (DETALII AICI)
Gardienii Revoluţiei din Iran au avertizat vineri că ţara este pregătită pentru un război îndelungat şi a asigurat că vor folosi arme strategice noi în viitoarele operaţiuni, transmite EFE. Purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluţiei, generalul de brigadă Ali Mohammad Naeini, a afirmat că ofensivele lansate până acum au folosit doar "o fracţiune" din capacităţile militare ale Iranului, conform unui comunicat preluat de televiziunea locală Press TV.
"Iranul este pregătit pentru un război lung pentru a pedepsi agresorul", a declarat Naeini, care a asigurat că Teheranul va desfăşura în următoarele faze ale conflictului o nouă generaţie de armament strategic, care nu a fost încă folosit pe scară largă pe câmpul de luptă, fără a oferi însă mai multe detalii. Purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluţiei a adăugat că "noi iniţiative şi arme sunt pe drum" şi a avertizat că adversarii Iranului se pot aştepta la "lovituri dureroase în fiecare val operaţional viitor".
Secretarul american al Apărării Pete Hegseth a declarat că nu există lipsă de voinţă americană şi nici de resurse materiale în ceea ce priveşte angajamentul militar al SUA împotriva regimului iranian în cadrul Operaţiunii Epic Fury. Într-o actualizare privind conflictul Hegseth, alături de comandantul Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), amiralul Brad Cooper, a spus că regimul iranian ar fi naiv să creadă că SUA nu sunt complet hotărâte să îşi îndeplinească misiunea în Iran. "Iranul speră că nu putem susţine această operaţiune, ceea ce este un calcul extrem de greşit pentru Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran", a spus Hegseth într-o conferinţă de presă la sediul CENTCOM din Tampa, Florida.
Trei militari australieni se aflau la bordul submarinului american care a scufundat o navă de război iraniană în apele internaţionale din largul statului insular Sri Lanka, a afirmat vineri prim-ministrul australian Anthony Albanese, citat de AFP. "Pot confirma că trei militari australieni se aflau la bordul acelei nave", a declarat Albanese pentru canalul australian Sky News. Aceşti australieni se aflau la bord în baza unui acord de instruire încheiat în cadrul AUKUS: "Este vorba despre acorduri de lungă durată cu ţări terţe, aflate în vigoare de mult timp", a precizat el.
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) anunţă că 28 de zboruri spre şi dinspre Tel Aviv, Dubai, Doha, Amman, Cairo, Beirut şi Sharm el Sheikh au fost anulate vineri din cauza evenimentelor din Orientul Mijlociu. Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti au fost anulate 28 de zboruri, spre/dinspre 7 destinaţii: 13 plecări şi 15 sosiri. Cursele anulate aparţin companiilor Anima Wings, El Al, Fly Dubai, Qatar Airways, Ryanair, Sky Up, Tarom, Wizz Air. Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti subliniază că monitorizează permanent situaţia curselor afectate, în cooperare cu autorităţile în domeniu şi cu operatorii aerieni, prioritatea absolută fiind siguranţa pasagerilor şi a traficului aerian.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu este îngrijorat de creşterea preţurilor la benzină în Statele Unite ca urmare a războiului cu Iranul. "Dacă cresc, cresc", a comentat el într-un interviu acordat Reuters.
"Nu am nicio îngrijorare în privinţa asta", a spus el într-un interviu acordat Reuters. "Vor scădea foarte rapid când totul se va termina şi, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că preţurile la benzină ar putea creşte puţin”, a afirmat Trump.
Războiul cu Iranul a dus la o creştere a preţurilor la benzină cu 20 de cenţi pe galon, adică 7% în doar câteva zile.
Trump a declarat pentru Reuters că nu intenţionează să utilizeze Rezerva Strategică de Petrol a SUA, cea mai mare rezervă de urgenţă de petrol din lume, stocată într-o reţea de galerii subterane din Louisiana şi Texas.
El a mai spus că este sigur că Strâmtoarea Ormuz, un canal aflat în largul coastei sudice a Iranului, prin care trece unul din fiecare cinci barili de petrol din lume, va rămâne deschisă deoarece marina iraniană se află "pe fundul mării".
Declaraţiile lui Trump vin la mai mult de o săptămână după ce a subliniat, în discursul său despre starea naţiunii, că preţurile la benzină au scăzut.
Camera Reprezentanţilor din SUA a respins joi o rezoluţie care limita puterile preşedintelui Donald Trump în războiul cu Iranul, notează AFP.
Cu o zi înainte, Senatul a refuzat, de asemenea, să adopte o iniţiativă similară.
Aleşii au respins, cu 219 voturi contra 212, un proiect de lege introdus de republicanul Thomas Massie şi democratul Ro Khanna, care l-ar fi obligat pe preşedintele american să obţină autorizaţia Congresului înainte de a continua războiul împotriva Teheranului.
În faţa unui preşedinte care a extins controlul executivului asupra legislativului de la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie 2025, numeroşi parlamentari democraţi asigură că doresc să reafirme autoritatea Congresului, singurul organism împuternicit de Constituţia Statelor Unite să declare război.
"Republicanii au avut ocazia să facă ceva ce ar fi fost extrem de popular: să spună nu războiului lui Trump", a subliniat liderul minorităţii democrate din Senat, Chuck Schumer, într-un discurs susţinut joi în faţa Camerei Reprezentanţilor.
Deşi Congresul este singurul organism autorizat să declare război, o lege din 1973 îi permite preşedintelui să lanseze o intervenţie militară limitată ca răspuns la o situaţie de urgenţă creată de un atac împotriva Statelor Unite.
Rezoluţia Camerei Reprezentanţilor ar fi cerut preşedintelui să retragă forţele americane din "ostilităţile neautorizate" din Iran, cu excepţia cazului în care Congresul aprobă operaţiunea.
Aceasta a fost o linie pe care republicanii au refuzat să o adopte, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, numind-o o "idee teribilă, periculoasă" care "ar da putere duşmanilor noştri".
Însă colegul său Thomas Massie, care a introdus rezoluţia, a afirmat că aceasta ar permite să se reafirme rolul Congresului.
"În Constituţia noastră, puterea de a declara război aparţine exclusiv Congresului", a declarat el. "Congresul datorează armatei noastre o misiune clar definită, astfel încât să se poată întoarce acasă odată ce aceasta este îndeplinită", a adăugat alesul.
Chiar dacă ar fi fost adoptat, textul probabil nu ar fi supravieţuit unui veto prezidenţial, deoarece ulterior i-ar fi fost necesară o majoritate de două treimi în ambele camere.
Războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului începe să afecteze grav industria globală a turismului, evaluată la aproximativ 11,7 trilioane de dolari, după ce milioane de pasageri au fost prinşi în perturbările generate de conflict, transmite CNBC.
Zoey Gong, terapeut chinez specializat în nutriţie medicinală, era la câteva zile de a se îmbarca într-un zbor Emirates de la Paris la Shanghai, cu escală în Dubai, când SUA şi Israelul au atacat Iranul sâmbătă.
Planurile sale de călătorie au fost date peste cap, iar ea a declarat pentru CNBC că a fost nevoită să plătească 1.600 de dolari pentru a ajunge la Shanghai, mai mult decât dublul preţului biletului iniţial.
Ea este una dintre milioanele de persoane afectate de conflictele armate din acest an, de la Iran la Mexic, probleme care ameninţă industria globală a turismului, potrivit Consiliului Mondial pentru Călătorii şi Turism (World Travel & Tourism Council). Situaţia arată că inclusiv oamenii aflaţi departe de rachete, drone şi alte puncte fierbinţi geopolitice pot resimţi efectele acestor crize.
Atacul SUA–Israel asupra Iranului a declanşat o criză majoră în aviaţie, turism şi siguranţă.
Peste un milion de persoane au rămas blocate în întreaga lume din cauza închiderii spaţiilor aeriene, care a dus la anularea a peste 20.000 de zboruri de sâmbătă până acum, potrivit companiei de date din aviaţie Cirium. Unii pasageri au rămas blocaţi şi pe nave de croazieră.
Cererea pentru poliţe de asigurare de călătorie mai scumpe, care permit anularea din orice motiv, a crescut de 18 ori în această săptămână, a declarat Chrissy Valdez, director operaţional la Squaremouth, o platformă online de asigurări.
De sâmbătă, Iranul a lansat atacuri de represalii asupra Emiratelor Arabe Unite, unde se află Aeroportul Internaţional Dubai, cel mai aglomerat aeroport din lume pentru traficul internaţional de pasageri, dar şi asupra Qatarului, Iordaniei, Israelului şi Ciprului. Schimbul de atacuri a lăsat companiile aeriene cu puţine opţiuni pentru a repatria călătorii blocaţi.
La câteva zile după atac, Departamentul de Stat al SUA le-a cerut cetăţenilor americani din mare parte a regiunii să plece imediat, în condiţiile în care opţiunile de transport sunt limitate. Instituţia a anunţat că organizează zboruri charter pentru americanii care doresc să se întoarcă din Arabia Saudită, Israel, Emiratele Arabe Unite şi Qatar.
”Situaţia a devenit un adevărat impas în aviaţie”, a declarat Henry Harteveldt, fost director din industria aeriană şi fondator al firmei de consultanţă Atmosphere Research Group.
Alte segmente ale industriei turismului se confruntă, de asemenea, cu efectele războiului. Resturi de proiectile au căzut în apropierea hotelului Fairmont The Palm din Dubai, operat de Accor, în weekend. Compania a spus că patru persoane au fost rănite, dar niciuna dintre ele nu era oaspete sau angajat al hotelului.
În acelaşi timp, hotelul Burj Al Arab a fost afectat de un incendiu la începutul săptămânii, după ce a fost lovit de resturi provenite de la o dronă iraniană. Nava de croazieră MSC Euribia, cu peste 6.300 de pasageri, a rămas blocată în Dubai, iar compania încearcă să găsească zboruri pentru turiştii afectaţi.
”Solicităm prioritate pentru oaspeţii noştri din partea partenerilor”, a transmis compania.
Pentru a accelera repatrierea, MSC analizează opţiuni precum zboruri charter din Dubai, Abu Dhabi sau Muscat, însă ”rămâne calmă”.
La începutul acestei săptămâni, compania a anunţat că va anula toate croazierele rămase programate să plece din Dubai în sezonul de iarnă.
Henry Harteveldt a declarat că, dacă se exclud perturbările provocate de pandemia de Covid-19, aceasta este ”cea mai haotică situaţie din turism pe care am văzut-o de la atacurile din 11 septembrie, când SUA au închis spaţiul aerian”.
Războiul cu Iranul este cel mai grav conflict militar din acest an, dar nu este singurul eveniment care a afectat turismul.
La doar trei zile după începutul anului 2026, SUA au atacat Venezuela şi l-au capturat pe preşedintele Nicolás Maduro şi pe soţia sa, Cilia Flores. Atacul a determinat SUA să închidă spaţiul aerian din Caraibe, lăsând numeroşi turişti blocaţi în staţiuni şi locuinţe de vacanţă rezervate pentru sărbători.
În februarie, zborurile au fost suspendate în unele zone din Mexic, inclusiv în staţiunea de pe litoral Puerto Vallarta şi în Guadalajara, după izbucnirea unor violenţe generate de uciderea unui lider al cartelurilor de către armata mexicană.
Companiile din turism au fost deja nevoite să facă schimbări costisitoare: să devieze sau să anuleze croaziere, să ofere politici flexibile de rezervare şi rambursare, să ţină avioanele la sol sau să modifice rutele de zbor, ori să reducă tarifele la hoteluri.
Costurile conflictelor sunt încă evaluate, inclusiv cele legate de combustibil, una dintre cele mai mari cheltuieli pentru companiile aeriene şi operatorii de croaziere, alături de costurile cu forţa de muncă. Aceste costuri sunt de obicei transferate către consumatori, ceea ce ar putea duce la bilete şi vacanţe mai scumpe.
Compania aeriană australiană Qantas a anunţat, de exemplu, că zborul său dintre Perth şi Londra va urma acum o rută care necesită o oprire pentru realimentare în Singapore, ceea ce permite totodată îmbarcarea a aproximativ 60 de pasageri suplimentari.
La începutul anului 2026, directorii din industria turismului erau optimişti, iar unele companii aeriene, inclusiv Delta Air Lines şi United Airlines, prognozau profituri record.
Însă războiul şi alte incidente au apărut într-un moment în care industria turismului se baza tot mai mult pe pachete premium pentru a atrage clienţi cu venituri mari, care generează cea mai mare parte a cheltuielilor.
În Mexic, turismul reprezintă aproape 9% din economie. Numărul turiştilor internaţionali a crescut anul trecut cu 13,6%, până la 98,2 milioane de persoane, care au cheltuit aproape 35 de miliarde de dolari, potrivit Ministerului Turismului din Mexic.
În prezent, companiile aeriene reduc zborurile către Puerto Vallarta, cel puţin pe termen scurt. Delta a suspendat majoritatea rutelor către oraş în perioada 3–30 aprilie, păstrând doar câte un zbor zilnic din Los Angeles şi Atlanta. Alaska Airlines şi Southwest Airlines au redus şi ele zborurile în luna martie.
”Poate că oamenii vor uita de problemele legate de aeroportul Puerto Vallarta pe măsură ce atenţia se mută spre Orientul Mijlociu şi rezervările vor reveni, dar vom urmări modificările de capacitate ca indicatori timpurii”, au scris Brett Snyder şi Courtney Miller în buletinul informativ Cranky Network Weekly.
Aceste probleme apar şi cu doar trei luni înaintea Cupei Mondiale FIFA, care va fi găzduită de oraşe din Canada, Mexic şi Statele Unite.
Unele hoteluri din Mexic au început deja să observe efectele. Victor Razo, managerul hotelului Rivera del Rio din Puerto Vallarta, a declarat că rezervările sunt cu aproximativ 10% mai mici decât anul trecut.
”Am lansat câteva promoţii din cauza a ceea ce s-a întâmplat”, a spus el, adăugând că preţurile au fost reduse cu 10–20% înainte de perioada aglomerată de vacanţă de primăvară şi de Săptămâna Mare.
El a precizat că hotelul nu se află în apropierea zonelor afectate de violenţe şi că rezervările s-au stabilizat între timp.
”Nu este ca la începutul pandemiei. Nu există termen de comparaţie”, a spus Razo.
Emiratele Arabe Unite iau în calcul îngheţarea unor active iraniene în valoare de miliarde de dolari deţinute în statul din Golf, o măsură care ar putea limita accesul Teheranului la valută şi la comerţul global în contextul conflictului militar dintre SUA, Israel şi Iran, a relatat Wall Street Journal, conform Reuters.
Reuters precizează că nu a putut confirma imediat informaţia. Ministerul de Externe al Emiratelor nu a răspuns imediat solicitării Reuters pentru comentarii în afara programului de lucru.
Autorităţile din EAU analizează măsuri care variază de la îngheţarea activelor companiilor-paravan cu sediul în Emirate, folosite pentru a masca comerţul, până la o ofensivă financiară amplă asupra caselor locale de schimb valutar, utilizate pentru a transfera bani în afara sistemului bancar oficial, potrivit informaţiilor care citează oficiali familiarizaţi cu discuţiile.
Dacă EAU decid să acţioneze împotriva reţelei de finanţare paralelă a Iranului, o ţintă importantă ar fi conturile afiliate Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice (IRGC).
Factorii de decizie din Emirate iau în considerare şi acţiuni maritime directe, cum ar fi sechestrarea unor nave iraniene, potrivit a doi oficiali familiarizaţi cu discuţiile.
Statele Unite şi Israelul au lansat lovituri coordonate asupra Iranului sâmbătă, ceea ce a determinat Teheranul să riposteze cu lansări de rachete către Israel şi către mai multe locaţii din Golf care găzduiesc baze militare americane.
Oficialii din Emiratele Arabe Unite au avertizat în mod privat Iranul cu privire la posibilele măsuri pe care le-ar putea lua împotriva Teheranului, potrivit Wall Street Journal, care adaugă că nu este clar dacă şi când guvernul va pune în aplicare aceste măsuri.
Hezbollah a avertizat locuitorii israelieni să evacueze localităţile aflate la mai puţin de 5 km de frontiera cu Libanul, conform BBC.
Avertismentul a fost transmis într-un mesaj publicat în limba ebraică pe canalul său de Telegram, vineri dimineaţă devreme, potrivit Reuters.
"Agresiunea armatei voastre împotriva suveranităţii Libanului şi a cetăţenilor paşnici, distrugerea infrastructurii civile şi campania de expulzare pe care o desfăşoară nu vor rămâne fără răspuns", a declarat Hezbollah.
Armata israeliană a început un val de lovituri asupra Libanului târziu joi seară, după ce le-a cerut oamenilor să părăsească suburbiile sudice ale Beirutului, bastion al Hezbollah.
Cu puţin timp în urmă, Forţele de Apărare ale Israelului (IDF) au anunţat, de asemenea, că au început "un val amplu de lovituri împotriva infrastructurii regimului terorist iranian din Teheran".
Preşedintele SUA Donald Trump a declarat într-un interviu publicat joi că nu are „nicio limită de timp” privind durata războiului cu Iranul, informează CNN.
"Nu am limite de timp pentru nimic", a declarat preşedintele american revistei Time într-o convorbire telefonică. "Vreau să terminăm", a precizat el.
Trump a afirmat anterior în mod public că se aşteaptă ca războiul să dureze patru până la cinci săptămâni, însă observatorii notează că aceste termene s-ar putea schimba dacă va fi supus unor presiuni politice interne crescânde sau dacă va considera că obiectivele sale au fost atinse.
El a detaliat pentru Time mai multe obiective: "Nu pot avea o armă nucleară. Acesta este punctul unu, doi şi trei. Numărul patru: fără rachete balistice". Un alt scop, a spus Trump, este instalarea „unei persoane raţionale şi echilibrate” la conducerea Iranului.
Preşedintele SUA a fost întrebat dacă americanii ar trebui să fie îngrijoraţi de posibile atacuri, ca represalii, în Statele Unite.
"Cred că da", a spus Trump.
"Dar cred că oamenii se îngrijorează de asta tot timpul. Ne gândim la asta tot timpul. Ne pregătim pentru asta. Dar da, ne aşteptăm la unele lucruri. Aşa cum am spus, unii oameni vor muri. Când mergi la război, unii oameni vor muri", a conchis liderul de la Casa Albă.
Un avertisment al armatei israeliene de evacuare a aproape întregului sud al Beirutului a declanşat scene de haos şi panică joi seară, când zeci, dacă nu sute de mii de locuitori au blocat drumurile încercând să fugă din zonă, relatează CNN.
"Am văzut oameni alergând afară din clădiri desculţi", a declarat pentru CNN Hussein, proprietarul unei florării.
Grupurile de chat ale familiilor s-au umplut de apeluri disperate către rude să fugă. Dar evacuarea a fost îngreunată de traficul complet blocat şi de dificultatea de a evacua persoanele în vârstă sau imobilizate.
Exploziile au început să zguduie sudul Beirutului după lăsarea nopţii şi au continuat până în orele dinaintea zorilor.
Suburbiile sudice ale Beirutului poartă încă urmele bombardamentelor intense ale Israelului din timpul războiului de 66 de zile din 2024 împotriva miliţiei Hezbollah, susţinută de Iran.
Însă ordinul de evacuare emis joi pentru cartiere întregi, despre care se crede că găzduiesc peste o jumătate de milion de oameni, a ridicat nivelul temerilor la un nou nivel. În trecut, avertismentele armatei israeliene vizau de obicei o singură clădire înaintea unui atac aerian.
Teama a fost amplificată de o declaraţie video făcută joi de ministrul israelian de finanţe, Bezalel Smotrich.
"Suntem aici, la frontiera de nord, după ce IDF a emis un ordin de evacuare pentru toţi locuitorii din Dahieh (suburbiile sudice ale Beirutului)", a spus Smotrich, stând în faţa unui gard. "Aţi vrut să aduceţi iadul asupra noastră şi aţi adus iadul asupra voastră. Dahieh va arăta ca Khan Younis”, a avertizat el.
Khan Younis este oraşul din sudul Fâşiei Gaza care a fost în mare parte distrus în timpul războiului Israelului împotriva Hamas. Oficialii militari israelieni au recunoscut că aproximativ 70.000 de palestinieni au murit în acel război.
"Israelienii încearcă să recreeze exemplul Gaza în suburbii", a scris Michael Young, editor senior la Carnegie Middle East Center.
Deşi Israelul şi Libanul au convenit asupra unui armistiţiu în 2024, avioanele israeliene au continuat să bombardeze sudul Libanului şi Valea Bekaa aproape zilnic de atunci.
Luptele s-au intensificat dramatic luni, când Hezbollah a anunţat că a lansat rachete asupra Israelului, la câteva ore după ce liderul miliţiei, Naim Qassem, a promis că va "îndeplini datoria de a confrunta agresiunea" după atacul comun Israel–SUA în care a fost ucis liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei.
Atacurile cu rachete ale Hezbollah au provocat reacţii negative în societatea libaneză şi din partea guvernului libanez. În premieră, preşedintele a anunţat interzicerea operaţiunilor militare şi de securitate ale Hezbollah. Cu toate acestea, armata libaneză, susţinută de SUA, nu a reuşit să oprească miliţia să lanseze atacuri asupra unor ţinte din nordul Israelului şi asupra trupelor israeliene care desfăşoară incursiuni în sudul Libanului.
În orele care au urmat ordinului de evacuare emis de armata israeliană pentru sudul Beirutului, guvernul libanez a anunţat retragerea regimului de călătorie fără viză pentru cetăţenii iranieni care vizitează ţara.
