Săptămâna în care Europa a înţeles că a rămas singură în faţa expansionismului rusesc - Analiză The Guardian
Dezvăluirea planului ruso-american cu cele 28 de puncte pentru încheierea războiului din Ucraina a provocat panică în capitalele europene şi a scos la iveală o ruptură profundă între Europa şi Statele Unite în privinţa modului în care trebuie tratat regimul de la Kremlin. Liderii europeni avertizează că Rusia rămâne o ameninţare majoră, în timp ce vocea dominantă în Washington pare dispusă să accepte concesii substanţiale făcute Moscovei.
Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, le-a cerut oficialilor să inventarieze agresiunile militare ale Rusiei din ultimele decenii. Răspunsul - 33 de invazii împotriva a 19 state - a fost menit să arate un lucru esenţial: Moscova nu şi-a abandonat niciodată ambiţiile imperiale, se arată într-o analiză realizată de The Guardian.
Kallas afirmă că Rusia nu şi-a asumat niciodată trecutul său violent şi că "răsplătirea agresiunii nu va aduce pace, ci mai mult război".
Avertismente similare vin din marile capitale europene. Ministrul german al Apărării, Johann Wadephul, spune că Rusia "creează opţiunea unui conflict cu NATO până în 2029". Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, îl descrie pe Putin ca pe "o putere destabilizatoare constantă". Şi premierul britanic, Keir Starmer, avertizează că "fără descurajare, Putin va încerca din nou".
Washingtonul pare tot mai dispus să facă concesii
În timp ce Europa ridică tonul, la Washington sunt tot mai vizibile vocile care tratează Rusia ca pe un actor obișnuit, nu ca pe o ameninţare.
Omul de afaceri american şi emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, care a intermediat recent discuții cu Moscova, spune că "nu-l consideră pe Putin un tip rău" și că Rusia "vrea pace".
Vicepreşedintele SUA, JD Vance, a minimalizat ambiţiile Kremlinului, afirmând că Putin "nu este Hitler". Iar președintele Donald Trump pledează de luni bune pentru oprirea rapidă a sprijinului acordat Ucrainei.
Planul ruso-american: capitulare pentru Kiev şi subordonarea Europei
Punctul culminant a fost dezvăluirea unui plan în 28 de puncte negociat în culise între apropiați ai administrației americane și reprezentanți ai Kremlinului. Documentul prevedea cedarea unor teritorii ocupate de Rusia, limitarea armatei ucrainene şi absenţa oricărei garanţii reale de securitate pentru Kiev.
Pentru fostul preşedinte al Franţei, François Hollande, planul reprezintă "capitularea Ucrainei şi subordonarea Europei unei înţelegeri ruso-americane".
Fostul şef al diplomaţiei UE, Josep Borrell, spune că dezvăluirea "arată eşecul strategiei de conciliere faţă de Trump".
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reacționat imediat, vorbind despre un moment critic: "Acceptarea acestui plan ar însemna o viaţă fără libertate, fără demnitate, fără justiţie".
Kievul s-ar vedea pus în situaţia de a alege între pierderea unui aliat esenţial şi pierderea unei părţi a ţării.
Europa încearcă să limiteze daunele
După discuții intense la nivel înalt, liderii europeni au reușit să elimine din proiect toate punctele care ar afecta securitatea continentului: reintegrarea Rusiei în G7, ridicarea sancțiunilor sau restricții impuse Ucrainei.
Totuși, încrederea în Washington este afectată, iar tema că Europa trebuie să se bazeze mai mult pe propriile forţe revine puternic pe agenda publică.
"Este un moment de cotitură. Presupunerea că SUA sunt garantul securităţii Europei nu mai stă în picioare", a explicat expertul german Norbert Röttgen.
Indiferent de cum se vor încheia negocierile, daunele sunt deja vizibile. Uniunea Europeană înţelege acum că, pentru prima dată după sfârşitul Războiului Rece, trebuie să-şi asume singură răspunsul la ambiţiile Rusiei.
"Pentru Europa, riscul nu este doar Rusia. Riscul este propria inerţie", avertizează istoricul francez Françoise Thom.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
