Observator » Ştiri externe » Ţara în care 66 de militari au fost condamnaţi la moarte pentru "laşitate", după ce ar fi fugit de pe front

Ţara în care 66 de militari au fost condamnaţi la moarte pentru "laşitate", după ce ar fi fugit de pe front

Ţara în care 66 de militari au fost condamnaţi la moarte pentru "laşitate", după ce ar fi fugit de pe front Ţara în care 66 de militari au fost condamnaţi la moarte pentru "laşitate", după ce ar fi fugit de pe front - Sursa: Profimedia
Editor Denisa Vladislav | Timp citire: 2 minute
Publicat la 10.11.2026, 15:35 | Modificat la 10.11.2026, 15:40

66 de soldați au fost condamnați la moarte în Republica Democratică Congo, fiind acuzați de lașitate, revoltă și nerespectarea ordinelor. Militarii sunt incriminaţi că și-au abandonat posturile sau că au fugit din timpul confruntărilor cu rebelii. Sentința a fost pronunțată de Tribunalul Militar al Garnizoanei Goma.

Cel puțin 71 de membri ai Forțelor Armate ale Republicii Democratice Congo (FARDC) au fost arestați în urma unor incidente separate, legate de luptele intense dintre armată și grupările rebele, în apropierea granițelor țării cu Uganda, Rwanda și Burundi, scrie Deutsche Welle. 

Soldaţii, acuzaţi că şi-au abandonat posturile sau că au fugit din timpul confruntărilor cu rebelii

Aceștia au fost arestați sub acuzația că și-au abandonat posturile sau că au fugit din timpul confruntărilor cu rebelii. Procurorii au solicitat pedeapsa cu moartea pentru 70 dintre inculpați, cerând totodată o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru un ofițer de informații. Instanța a decis, însă, achitarea a patru dintre inculpați.

Articolul continuă după reclamă

Maiorul Dieudonné Kasereka, șeful departamentului de comunicare al FARDC în regiunea vizată, a declarat că aceste acuzații au fost necesare pentru a consolida disciplina în regiunile Kivu de Nord și Kivu de Sud, zone afectate de conflicte.

Ce este FRN

Frontul pentru Refondarea Națiunii (FRN) este o grupare care reunește mai multe facțiuni rebele, incluzând Mișcarea 23 Martie (M23) și Alianța Fluviului Congo (AFC).

Originile grupării pot fi urmărite până la genocidul din Rwanda din 1994 și conflictul etnic care a urmat, aceasta apărând din rândul milițiilor tutsi congoleze de la acea vreme.

Gruparea este condusă de fostul președinte al R.D. Congo, Joseph Kabila. Odată cu venirea la putere a actualului președinte, Felix Tshisekedi, în 2019, Kabila s-a trezit tot mai izolat pe plan politic, alegând un exil autoimpus într-o zonă aflată sub controlul a ceea ce era atunci M23. O altă componentă care complică și mai mult conflictul este implicarea grupării rebele FDLR, o miliție formată din hutu rwandezi, activă, de asemenea, în regiunea Kivu de Sud.

Pe acelaşi subiect

Deși președintele Rwandei, Paul Kagame - liderul autoritar al țării - a negat orice implicare în conflict, atât R.D. Congo, cât și numeroși actori din comunitatea internațională au susținut că dovezile implicării rwandeze sunt clare. De altfel, Rwanda a fost parte a acordului de pace din 2025, mediat de SUA - un acord considerat de mulți ca servind, în principal, intereselor economice americane, fără a contribui semnificativ la soluționarea conflictului de lungă durată.

La începutul acestui an, Organizația Națiunilor Unite a condamnat FRN și soldații rwandezi pentru "omucideri, tortură și alte rele tratamente, pedepse corporale, recrutări ilegale forțate, muncă abuzivă și utilizarea copiilor-soldați".