Video Ce vrea să obţină PSD prin reorganizarea administrativ-teritorială. Analist: "E destul de simplu"

UDMR nici nu vrea să ia în calcul reformarea administrativ-teritorială fără să țină cont de interesele minorităților și amenință cu moțiunea de cenzură. La rândul său, AUR va depune propria moțiune de cenzură, dacă guvernul își asumă răspunderea pe această reformă administrativă. La capătul acestui proces, odată cu implementarea reformei, este de așteptat să avem primării cu o capacitate administrativă substanțial crescută, capabile să ofere servicii de mai bună calitate, eligibile la finanțări europene sau de la bugetul de stat, pe care altfel, în actualul format administrativ, nu le-ar putea obține din cauza fragmentării și fărâmițării administrative. 

Şi mai este o temă care merită să fie adusă în discuție. E discordie, din nou, în PNL, după ce Ilie Bolojan a decis că formațiunea trebuie să dea în judecată pe foștii lideri care au îngropat partidul în datorii. Demersul îi vizează pe cei care au semnat contracte dezavantajoase, care au dus la acumularea datoriilor. Bolojan susține că o parte dintre acestea provin din alegerile locale din 2020 şi a identificat deja cele patru filiale cu probleme, dar și de pe urma campaniei electorale de acum doi ani, de la prezidențiale, atunci când liberalii au aruncat cu bani pentru Nicolae Ciucă, cu "Un ostaș în slujba țării", care a devenit cel mai promovat autor român în viață şi a cărui carte autobiografică era pe toate afișajele outdoor din țară.

Actualul președinte al PNL a precizat că datoriile făcute trebuie eșalonate și achitate, iar modul în care au fost cheltuiți banii va fi făcut public. Asta nu înseamnă însă că liberalii au revenit la sentimente mai bune față de Autoritatea Electorală Permanentă, care obligă să restituie peste 14 milioane de lei din campanii. Mai nou, PNL și USR acuză instituția că încearcă să blocheze o viitoare alianță între cele două formațiuni, una care pare că nu mai are cale de întoarcere, pentru că cele două partide vorbesc de un pol al modernizării pentru următorul scrutin.

Și la PSD e, însă, bătaie pe rolul de premier din umbră. Claudiu Manda, de la Craiova, ar fi dat un ultimatum miniștrilor PSD de la București să vină cu reforme sau nu mai prind finalul de an pe fotoliile de la Palatul Victoria.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Cristian Andrei, specialist în marketing politic, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Domnule Cristian Andrei, de la reforma administrativă vreau să pornim. Explicați-mi, care sunt motivele PSD? De ce acum? 

- Singurul motiv pe care îl văd pentru PSD să facă chestiunea asta în acești doi ani, până la alegeri, este pentru a controla, de fapt, procesul. Pentru că întotdeauna, din păcate, partidele românești pun înainte interesul electoral. În cazul acesta e vorba de cum va arăta geografia electorală a României. Nu găsesc un motiv pentru grabă, pentru că reforma propriu-zisă durează. Și, în fine, nu cred că ar exista efecte imediate, de exemplu, pentru bugetul României pe anul viitor. Asta nu este ceva interesant.

În al doilea rând, graba asta, vedeți, vine cu o abordare de sus în jos în care pare că li se impun primarilor şi oamenilor, cetăţenilor, o soluţie care este destul de neclară. Dacă vrei să-ți reușească așa ceva, trebuie să o iei oarecum de jos în sus, să te consulţi cu oamenii aia și să le propui mai multe variante. De aceea spun că graba asta nu pare să privească un concept sau ceva care a fost rumegat foarte mult. De aceea mă gândesc destul de mult că ori este o chestiune care ține de imagine, dar nu văd ce imagine și-ar face cu asta, ci mai degrabă de controlul procesului, de dorința de a fi ei cei care fac această restructurare. 

- Dar ce înseamnă concret controlul acesta al procesului? Care ar fi miza de fapt? Ce-ar urma să obțină controlând jocul? 

- Dacă pui două comune PSD și una PNL la un loc, îți iese probabil un primar PSD la final. E destul de simplu, cred, dacă privim lucrurile așa. Eu sper ca lucrurile astea să fie date la o parte și totuși să fie făcut o consultare în care să fie băgați în seamă oamenii. Pentru că, spuneam și astăzi, e posibil ca toată tema asta să se transforme într-o bombă politică în care să urce și mai mult populismul.

Pentru că oamenii dacă văd că li se afectează, așa cum e, identitatea aceea, apartenența la o localitate și nu înțeleg de ce vin deciziile astea de nicăieri așa peste noapte, s-ar putea să avem din partea lor o reacție cum am avut, de exemplu, la pandemie de la mulți oameni, oameni care pur și simplu au impresia că li se bagă ceva pe gât și s-ar putea să le facă mai rău decât își imaginează acum celor de la PSD.

- În teorie, care ar fi beneficiile unei astfel de reorganizări? 

- Multe. De exemplu, am putea să vorbim de constituirea de zone metropolitane. Am putea povesti despre cum unele comune care se alătură unor orașe și devin un fel de sateliți, orașe mai mici sau mai mari și avem o dezvoltare mai coerentă în jurul unor locuri unde chiar există servicii cu primari și administrații care se preocupă într-adevăr să ajungă la oamenii aia cu educație, cu sănătate, cu toate lucrurile care sunt necesare.

Aici nu e vorba doar de a reduce de la 3.000 la 1.500 sau de la 3.200 la 1.600 de localități. Nu e o aritmetică. E vorba ca serviciile publice să ajungă la oameni mult mai bine și să fie și finanțabile, să ai din taxele alea cum să organizezi mai bine respectivele servicii. Dacă vorbim doar de reducerea unui număr de localități nu o să ajungem la beneficiile de care vorbiți deloc, din păcate. 

- Dincolo de, sigur, efectul ăsta de buzdugan pe care îl pomeneați, dacă cineva simte că i se impune de la centru s-ar putea să se răzvrătească, să voteze populismul, care ar fi efectele strict pe hartă electorală, de impact electoral, dacă se întâmplă reorganizarea asta așa în forma în care e propusă de PSD acum? 

- Nu o să speculez, pentru că nu există în momentul de față decât cele șase principii. Nu știm exact cum ar arăta așa ceva. Din păcate, nu știm cât de transparent va fi procesul. Dacă va fi unul transparent, atunci nu ar trebui să aibă implicații, să se ducă mai multe primării către un partid sau altul. Pentru că ar trebui să fie făcut cumva, nu neapărat aleatoriu, dar după criterii care nu avantajează pe cineva.

Nu pot să spun în momentul de față. Mi-e doar teamă că se vor prefera, așa cum știți, în Statele Unite există acel, acea desenare a hărților electorale, să nu ajungem și noi acolo, la cineva care vrea să deseneze electoral această hartă a României. E o temere, dar nu vreau să spun în momentul de față că ar arăta așa sau altfel, pentru că aș greși și eu. 

Interviu acordat de Cristian Andrei lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte 

- Bun, m-am uitat deja pe reacții. Am văzut UDMR, am văzut AUR. PNL a flirtat cu ideea înainte, când PSD se opunea. Acum e o parte a Asociației Comunelor, cele dinspre zona care au mai mulți primari liberali, sigur, care spun că nu își doresc așa ceva, sub nicio formă, nu vor achiesa la așa ceva. Care vă așteptați să fie poziționările dinspre partide și cât de departe să meargă dacă se opun acestor reforme? 

- Da, așa cum ați spus, UDMR, în mod tradițional, se opune acestei reorganizări. Ei au și niște traume istorice, să spun aşa, de la reorganizarea din anii 1960. În fine, nu intru în detalii. Cei de la AUR au prins exact ce v-am spus. Acest fior populist pe care l-a născut această încercare de reorganizare, pentru că au simțit că oamenii se revoltă sau se vor revolta. Am și văzut mesaje cu "ne pierdem identitatea". Nu contează că sunt propagandă unele dintre ele, contează că tema și reacția sunt reale.

În partea cealaltă, PNL și USR cred că vor încerca să fie pragmatici până la un punct. Asta, din nou, dacă PSD-ul este serios și vine cu niște măsuri sau niște propuneri clare care pot fi discutate la o masă. Dacă această masă rotundă nu se va face, atunci și PNL și USR se vor opune. Pentru că nu au de ce să gireze unui partid de 22% în alegeri un concept pe care și-l asumă de unul singur printr-o angajare de răspundere în Parlament. Cum poți cu 22% să împarți România fără niciun fel de consultare? La PNL și USR cred că va depinde foarte mult dacă PSD-ul este serios și se așează la o masă de discuții.

- Polul modernizării, domnule Cristian Andrei! PNL se îndreaptă tot mai mult spre o alianță cu USR. Vrea să absoarbă Forța Dreptei, sunt negocieri de fuziune în acest moment. Vă întreb din nou cu ce fel de consecințe și cu ce lider locomotivă în acest moment? Ilie Bolojan sau mai poate să vină cineva în tandem? 

- Din păcate scena politică din România a produs foarte puțini lideri care să aibă tracțiune. Nu doar tracțiune, nu doar imagine la televizor, nu doar să performeze artistic, ci să aibă și conținut. De orice fel, nu vorbim de ideologie. De aceea ambele partide, paradoxal, şi PNL și USR depind, în momentul de față, de Ilie Bolojan. PNL nu are alternativă în interior, USR nu are în momentul de față sau are foarte puțin. Încearcă cu Diana Buzoianu, poate cu Radu Miruță, sunt niște tentative pe termen lung, dar nu sunt opțiuni imediate pentru a face cu adevărat un tandem. Ce să spun? 

- Ăsta nu e un risc pentru USR? 

- E pentru ambele partide. Este pentru ambele partide un risc, da. Este un risc pentru că atunci când stai într-un singur om poți să devii și necredibil. Poate lumea se va uita și va spune "bine, dar nu poți să ai o întreagă construcție, un pol, vorbim de un pol, în jurul unui singur om". Deci vor trebui să aducă argumente în timp. Dar realitatea este că azi, pe acel culoar, nu există variante alternative.

Gândiți-vă doar la varianta în care PNL s-ar întoarce la PSD. Îmi pare complet absurdă, cel puțin azi. Poate unii din PNL și-o imaginează. Gândiți-vă apoi că USR și PNL ar fi în opoziție și s-ar război între ele, așa vlăguite cum sunt, unul cu un președinte care tocmai și-a pierdut primăria, celălalt dat afară de la guvernare. S-ar risipi toate aceste resurse. Vor fi obligați să meargă împreună. Se vor ciondăni probabil pe la câteva primării, pe la Brașov, pe la Sectorul 1, unde sunt rivalități vechi. Dar per total se va vinde această idee că e mai mult decât 1 plus 1. 

- Păi, unii dintre liderii PNL spuneați, sau unii dintre membrii PNL, da, își mai doresc în continuare să se rupă cumva din alianța asta cu USR. O și spun, da, procesul de deuserizare a PNL și vedem ce se întâmplă din nou cu încercările de excludere din grupul parlamentar al PNL, al celor 17 așa-numiți puciști. Noi am mai tot discutat despre chestiunea asta și ne-am tot întrebat, v-am tot întrebat ce se poate întâmpla mai departe în interiorul PNL? Pentru că rămân acești electroni dizidenți care nu știm cum vor acționa. Ce arată această ultimă mișcare a lui Ilie Bolojan și până unde mai poate să meargă fricțiunea asta? Când se ajunge la deznodământ și în ce fel? 

- În primul rând probabil că e o fricțiune care va dura mult, dar fără efect în sensul de a-l afecta pe președintele Bolojan în PNL cu ceva. Din nou, ce vorbeam și mai devreme, dacă Ilie Bolojan a reușit să ia partidul ăsta și cu majoritate să-l ducă în opoziție, atenție un partid să iasă singur de la guvernare să-l ducă în opoziție, înseamnă că nu ai, pur și simplu, acea opoziție nu contează, nu există.

Ce va urma acolo va fi probabil un congres care din nou va fi pentru că așa era programat să fie, nu din alte motive, în această primăvară. Ilie Bolojan, din nou, nu are contracandidat, nu văd ce pot face acei dizidenți în afară de a merge în instanță și a mai face tot felul de contestații. Încet, încet probabil că poate unii dintre ei, nu liderii importanţi, dar probabil că unii dintre cei 17 se vor întoarce și vor accepta conducerea lui Ilie Bolojan. Nu văd, din nou, alte alternative pentru ei. 

- A venit Ursula von der Leyen la București. S-a întâlnit cu Nicușor Dan, s-a întâlnit cu premierul Luca Niculescu. În opoziție, George Simion a transmis un mesaj că cei care sunt, pe care îi va vedea acolo, nu, sunt supușii domniei sale, parafrazez acum, nu îmi mai amintesc exact formularea, "românii nu sunt supușii Ursulei von der Leyen". Avem cele două Românii antagonice. Ursula von der Leyen vine și aruncă cu bani, iar George Simion acuză că românii sunt sclavii Comisiei Europene. Cum am ieșit din toată povestea asta? De fapt mă interesează cum ies Nicușor Dan și premierul Luca Niculescu din toată povestea asta, mai ales Nicușor Dan care pare că a redescoperit cuvântul "european", după ce a fost mai degrabă pro-occidental până la eșecul din alegeri a lui Donald Trump. 

- Aici sunt două lucruri. Această diferență de opinii despre Europa din păcate este acolo și va rămâne. Mă refer la publicul acesta supărat pe mainstream și ceilalți. Dincolo, însă, România este într-o poziție hai să-i spunem interesantă, nu neapărat foarte ok, dar interesantă. Noi vrem două lucruri simultan, care în Uniunea Europeană, în momentul de față, nu sunt neapărat compatibile.

Vrem și banii de dezvoltare așa cum erau până acum, adică vrem să continue finanțările de pe acele fonduri structurale, dar în același timp vrem ca Europa iată să acorde și bani pentru proiecte de securitate. Iar cele două pur și simplu în bugetul viitor al Uniunii Europene nu prea merg împreună și cred că una din mizele acestei vizite a doamnei von der Leyen este să încerce să vadă unde România pune de fapt acul acesta la mijloc între cele două priorități.

Pentru că, trebuie să spunem, România, prin președintele Nicușor Dan, conduce acel grup de țări care se opun tăierii fondurilor acelea din bugetul Uniunii Europeane, acelor fonduri pentru dezvoltare. Știți, există un nou concept de alocare a fondurilor acolo. Și cred că dincolo de chestiunile imediate, România e într-o poziție interesantă în următorul hai să zic, în următoarea jumătate de an, pentru că trebuie să facă acest balet între cele două priorități. Și trebuie să-și asigure și securitatea. Mai e și problema americană, pentru că americanii vor și ei o parte din aceste fonduri pe partea de Apărare. Suntem în mijlocul acestei mici furtuni legate de buget, de alocări pentru armate și așa mai departe.

- Vă rog un pronostic pentru conferința extrem de pompoasă a lui Nicuşor Dan de marţi. Ne așteptăm la raportul pe alegeri? 

- Nu cred. Bine, trebuie spus că am mai vorbit și eu cu jurnaliști care au mai întrebat și înțeleg că nu ... 

- Cred că e wishful thinking la toată lumea în momentul ăsta. 

- Da, cred că e mai degrabă așa ceva, dar nu știu despre ce va vorbi, însă nu pare că va aborda acest subiect.