Video Trupele ruse ar putea ajunge la doar 200 km de Tulcea, dacă Trump acceptă toate condiţiile puse de Putin. Reacţia liderilor europeni după discuţie

Primele măsuri luate de Rusia pentru încetarea agresiunii împotriva Ucrainei au venit imediat după discuţia telefonică. Vladimir Putin a ordonat oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene timp de 30 de zile. Chiar şi aşa, conform presei internaţionale, sirenele de alarmă şi explozii au răsunat aseară în Kiev, imediat după anunţul privind oprirea atacurilor. În continuare, urmează să aibă loc un schimb de prizonieri cu Ucraina, fiecare parte predând câte 175 de prizonieri şi în plus Moscova va mai preda 23 de ucraineni grav răniţi.

Scenariul în care trupele ruse ar ajunge foarte aproape de graniţa României

"Conversația mea telefonică cu președintele Putin al Rusiei a fost una foarte bună și productivă. Acest război nu ar fi început niciodată dacă aș fi fost președinte! Au fost discutate multe elemente ale unui contract de pace, inclusiv faptul că mii de soldați sunt uciși și că atât președintele Putin, cât și președintele Zelenski ar dori să vadă sfârșitul acestui război", a scris Donald Trump pe Truth Social. La rândul său, Kremlinul a transmis că atât preşedintele american, cât şi liderul rus au arătat un interes comun pentru normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări. Volodimir Zelenski spune însă că Rusia nu este pregătită să încheie războiul din Ucraina şi cere mai multe informaţii din partea Statelor Unite. "Vom susţine orice propuneri care duc la o pace durabilă şi justă. Dar, pentru asta, trebuie să înţelegem care este miza. Care sunt detaliile? Mă rog la Dumnezeu să aflăm toate aceste detalii şi că partenerii vor vorbi cu noi", a declarat Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei.

Vezi și

Printre primii lideri internaţionali care şi-au exprimat mulţumirea vizavi de decizia Moscovei se află Emmanuel Macron şi Olaf Scholz care s-au întâlnit la Berlin. "Primele etape (n.red. ale negocierilor) sunt puse în aplicare, dar obiectivul trebuie să rămână acelaşi, o încetare a focului măsurabilă, verificabilă şi respectată", a declarat Emmanuel Macron, preşedintele Franţei. Discuţia cu liderul de la Kemlin vine după cearta cu Volodimir Zelenski din Biroul Oval. "A trebuit să forţăm Ucraina să facă lucrul corect. Nu a fost o situaţie uşoară, aţi văzut o fărâmă din ea în Biroul Oval. Dar cred că acum ei fac lucrul corect. Vrem să obţinem un armistiţiu, iar apoi un acord de pace", a declarat Donald Trump, preşedintele SUA.

Liderul de la Kremlin s-a prezentat cu o listă lungă de cerinţe. Câteva dintre ele, precum interzicerea Ucrainei în NATO şi recunoaşterea regiunilor estice ca fiind ale Rusiei, au fost deja aprobate de administraţia americană. Asta deşi Zelenski le consideră linii roşii. "Există un anumit grad de înţelegere, bineînţeles. Dar există și un număr mare de întrebări cu privire la normalizarea în continuare a relațiilor noastre bilaterale și a reglementării Ucrainei", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. În plus, Putin vrea oprirea livrărilor de armament către Ucraina pe perioada armistiţiului de 30 de zile. Politicienii ucraineni se tem că Trump oferă Rusiei centrala nucleară de la Zaporojie, dar şi oraşul Odesa, cel mai important port al Ucrainei la Marea Neagră. Un lucru care va aduce trupele ruse la 207 kilometri distanţă de Tulcea.

"Va fi un fel de acord cu teritorii cedate în schimbul garanţiilor de securitate viitoare, viitorul statut al Ucrainei", a declarat Mike Waltz, consilier Casa Albă. Ignoraţi la negocierile directe dintre Statele Unite şi Rusia, europenii cresc cheltuielile pentru apărare. La cererea viitorului cancelar, Parlamentul Germaniei a aprobat un plan de investiţii de 500 de miliarde de euro. Iar Emmanuel Macron anunţă că Franţa va cumpăra mai multe avioane de luptă decât planificase. "Nu există alternativă. Securitatea este esenţială şi este doar o chestiune de timp până ce toată lumea de pe continent realizează că vechea arhitectură de siguranţă nu mai funcţionează", a declarat Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei. În acest timp, ţările baltice şi Polonia se retrag din Acordul internaţional privind minele antipersonal, care ar putea fi instalate la graniţa cu Rusia şi Belarus. În plus, Estonia vrea să aloce 5 la sută din PIB pentru Apărare.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰