Live Text Ultimele ore din ultimatumul lui Trump. Tinerii îndemnaţi să formeze lanţuri umane în jurul centralelor

Podul care leagă Arabia Saudită de Bahrain a fost închis din cauza amenințărilor iraniene

Podul King Fahd Dive, un pod esențial care leagă Arabia Saudită de regatul insular Bahrain, a fost închis marți dimineață din cauza amenințărilor reprezentate de atacurile iraniene.

Autoritatățile saudite au făcut anunțul într-o postare pe rețeaua X, unde au declarat că mișcările vehiculelor au fost „suspendate ca măsură de precauție” din cauza atacurilor iraniene care au vizat Provincia Estică a Arabiei Saudite, potrivit AP.

Podul de 25 de kilometri este singura legătură rutieră între Bahrain, orașul unde se află Flota a 5-a a Marinei SUA, și Peninsula Arabică.

Președintele american Donald Trump a emis un ultimatum Iranului pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz și a amenințat că va bombarda centralele electrice și podurile iraniene dacă nu o va face până marți, ora 20:00.

Un ministru iranian îndeamnă tinerii să formeze lanțuri umane în jurul centralelor electrice

Ministrul adjunct al Tineretului și Sportului din Iran a făcut apel la tineri să formeze un "lanț uman" în jurul centralelor electrice din țară, în urma amenințărilor președintelui Donald Trump că SUA va bombarda infrastructura publică a Iranului dacă acesta nu redeschide Strâmtoarea Ormuz.

"Îi invit pe toți tinerii, personalitățile culturale și artistice, sportivii și campionii la campania națională: Lanțul uman al tinerilor iranieni pentru un mâine luminos", a scris Alireza Rahimi pe X, potrivit CNN.

"Mâine, marți, la ora 14:00, alături de centrale electrice din întreaga țară, cu toate convingerile și gusturile, vom sta mână în mână pentru a spune: Atacarea infrastructurii publice este o crimă de război"

În weekend, Trump a declarat că Iranul are termen până marți, la ora 20:00 ET, pentru a încheia o înțelegere.

Context: Autoritățile iraniene au un istoric de încălcare a dreptului internațional umanitar prin recrutarea de copii-soldați, în special în timpul războiului Iran-Irak din anii 1980, în care zeci de mii de copii au fost uciși.

La sfârșitul lunii trecute, gărzile revoluționare ale țării au lansat un apel pentru cetățeni „voluntari” de până la 12 ani pentru a sprijini efortul de război, inclusiv participarea la patrule, potrivit grupului pentru drepturile omului Amnesty International.

Redeschiderea Strâmtorii Ormuz: Irakul ar putea relua exporturile de petrol la nivelul anterior războiului

Irakul ar putea restabili exporturile de petrol la aproximativ 3,4 milioane de barili pe zi în decurs de o săptămână, dacă războiul cu Iranul se încheie şi traficul prin Strâmtoarea Ormuz este reluat, a declarat directorul companiei de stat Basra Oil Company, citat de Reuters.

Potrivit unei analize Reuters, Irakul a înregistrat cea mai mare scădere a veniturilor din petrol dintre statele producătoare din Golf după închiderea efectivă a strâmtorii, deoarece nu dispune de rute alternative pentru exporturi. Strâmtoarea Ormuz este în mod normal ruta prin care trece aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol şi gaze naturale lichefiate.

Directorul Basra Oil Company, Bassem Abdul Karim, a spus că Iranul a oferit până acum doar garanţii verbale privind permisiunea ca petrolierele irakiene să traverseze strâmtoarea.

”Nu am primit niciun document oficial privind autorizarea petrolierelor irakiene să treacă”, a declarat el într-un interviu acordat Reuters.

Abdul Karim a spus că producţia din câmpurile petroliere din sudul Irakului este în prezent de aproximativ 900.000 de barili pe zi, însă dacă războiul se încheie şi este garantată trecerea în siguranţă prin Strâmtoarea Ormuz, exporturile ar putea ajunge la 3,4 milioane de barili pe zi într-o săptămână.

Preşedintele american Donald Trump a ameninţat că ”va dezlănţui iadul” asupra Iranului dacă până marţi nu va fi încheiat un acord care să permită reluarea traficului prin strâmtoare.

Producţia de petrol a Irakului a scăzut luna trecută cu aproximativ 80%, la circa 800.000 de barili pe zi, deoarece exporturile au fost blocate, iar depozitele de stocare s-au umplut.

Producţia din câmpul petrolier Rumaila a scăzut la aproximativ 400.000 de barili pe zi, faţă de circa 1,35 milioane înainte de conflict, iar la câmpul Zubair producţia este de aproximativ 300.000 de barili pe zi.

Unele câmpuri mai mici sunt operate la nivel redus pentru a menţine producţia de gaze asociate, utilizate în producţia de energie electrică, iar în alte locaţii opririle au fost folosite pentru lucrări de mentenanţă.

Înainte de război, producţia totală de petrol a Irakului era de aproximativ 4,3 milioane de barili pe zi, nivel care ar permite reluarea exporturilor la 3,4 milioane de barili pe zi chiar şi luând în calcul eventualele pagube provocate de conflict.

Producţia de gaze din câmpurile din Basra a scăzut la aproximativ 700 de milioane de picioare cubice standard pe zi, faţă de circa 1,1 miliarde înainte de război, în principal din cauza reducerii producţiei de petrol.

Pentru a acoperi cererea internă, compania Basra Oil trimite aproximativ 400.000 de barili de ţiţei pe zi către nordul Irakului, dintre care aproximativ 150.000 de barili sunt transportaţi cu camioane, iar circa 250.000 de barili prin conducte interne, pentru a alimenta rafinăriile cu o cerere de aproximativ 500.000 de barili pe zi.

Producţia din câmpurile petroliere din nord, din zona Kirkuk, este de aproximativ 380.000 de barili pe zi.

Abdul Karim a spus că atacurile cu drone asupra instalaţiilor petroliere au provocat ”pierderi majore pentru continuitatea producţiei şi operaţiunilor petroliere”, adăugând că au fost vizate atât companii de servicii petroliere irakiene, cât şi străine.

Un atac cu două drone asupra câmpului petrolier Rumaila, sâmbătă, a rănit trei muncitori irakieni, potrivit unor surse din domeniul securităţii şi energiei.

Potrivit lui Abdul Karim, atacul a vizat instalaţii utilizate de companiile americane de servicii petroliere Schlumberger şi Baker Hughes şi a provocat un incendiu care a fost ulterior stins. Cele două companii nu au comentat imediat incidentul.

Trump, despre supărarea sa împotriva NATO: "Noi vrem Groenlanda, ei nu vor să ne-o dea"

Preşedintele american Donald Trump i-a criticat din nou luni pe aliaţii din NATO care nu au venit în ajutorul Statelor Unite în războiul cu Iranul şi a reaprins disputa despre Groenlanda înaintea vizitei secretarului general al NATO, Mark Rutte, la Washington, săptămâna aceasta, notează AFP.

"Ştiţi, totul a început, dacă vreţi să ştiţi adevărul, cu Groenlanda. Noi vrem Groenlanda. Ei nu vor să ne-o dea. Şi le-am spus +La revedere+", a declarat preşedintele american care a ameninţat că se va retrage din alianţa militară.

Liderul republican a ameninţat că va anexa Groenlanda, un vast teritoriu arctic aflat sub suveranitatea Danemarcei, membră a Alianţei, dar a dat înapoi în faţa protestelor aliaţilor europeni.

"NATO este un tigru de hârtie", a reiterat preşedintele SUA într-o conferinţă de presă, subliniind că preşedintele rus Vladimir "Putin nu se teme de NATO".

"Se teme de noi, se teme foarte tare. Mi-a spus asta des", a spus el.

Preşedintele american a denunţat faptul că aliaţii "au făcut tot ce au putut ca să nu ne ajute. Nici măcar nu au vrut să ne pună la dispoziţie piste de aterizare".

Mark Rutte este aşteptat la Washington săptămâna aceasta, unde se va întâlni miercuri cu Donald Trump, secretarul de stat american, Marco Rubio, şi cu secretarul apărării, Pete Hegseth, a anunţat vineri Alianţa.

"Vine să mă vadă miercuri, după cum ştiţi. Este un tip grozav. Secretarul general este fantastic", a afirmat Trump.

De luni de zile, Mark Rutte este angajat într-un exerciţiu de echilibristică între invectivele preşedintelui american la adresa aliaţilor europeni pe care i-a numit, printre altele, "laşi", şi dorinţa de a-i apăra fără a-l supăra pe Donald Trump.

Liderul de la Casa Albă i-a criticat, de asemenea, pe aliaţii Statelor Unite din Asia, citând Coreea de Sud, Japonia şi Australia, acuzându-le că nu se implică.

"Avem 45.000 de soldaţi în Coreea de Sud pentru a-i proteja de Kim Jong Un, cu care mă înţeleg foarte bine. A spus nişte lucruri foarte frumoase despre mine", a afirmat Trump, înainte de a adăuga: "Aţi observat ce bine merge treaba în Coreea de Nord, chiar foarte bine". 

Armata iraniană: "Retorica arogantă" a lui Trump nu are "niciun efect"

Armata iraniană a respins luni "retorica arogantă" a preşedintelui american Donald Trump care a afirmat, printre altele, că Iranul "întreg ar putea fi distrus într-o singură noapte", dând asigurări că aceasta nu are "niciun efect asupra operaţiunilor sale, relatează AFP.

"Retorica grosolană şi arogantă, precum şi ameninţările nefondate ale preşedintelui american nebun, care se află într-o situaţie dificilă şi justifică înfrângerile succesive ale armatei americane, nu au niciun efect asupra continuării ofensivei şi a operaţiunilor zdrobitoare" ale armatei iraniene, a declarat purtătorul de cuvânt al Khatam Al-Anbiya, comandament al forţelor armate iraniene, citat de radioul şi televiziunea de stat.

Preşedintele american a afirmat anterior că armata ar putea distruge în patru ore podurile şi centralele electrice iraniene dacă Republica Islamică nu deblochează Strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă din Golf prin care trece în mod normal 1/5 din petrolul brut mondial, până marţi, ora 20:00, ora Washingtonului (miercuri, (00:00 GMT).

Prețul petrolului a crescut la 110,34 dolari pe baril după ameninţarea lui Trump

Prețurile petrolului și-au continuat creșterea marți, pe fondul intensificării retoricii lui Donald Trump împotriva Iranului. Acesta amenință cu măsuri mai dure în cazul în care țara nu va redeschide Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie al tranzitului mondial de petrol.

Contractele futures pe țițeiul Brent au crescut cu 57 de cenți, sau 0,5%, la 110,34 dolari pe baril la ora 12:02 GMT, în timp ce contractele futures pe țițeiul West Texas Intermediate din SUA au crescut cu 1,26 dolari, sau 1,1%, la 113,67 dolari, potrivit Reuters.

Trump a amenințat că va dezlănțui „iadul” asupra Teheranului dacă acesta nu respectă termenul limită stabilit de el, marți la ora 20:00 EDT, pentru redeschiderea strâmtorii.

„Ar putea fi eliminați”, a avertizat Trump, promițând măsuri suplimentare dacă nu se ajunge la un acord.

Răspunzând la o propunere a SUA prin intermediul mediatorului Pakistan, Teheranul a respins un armistițiu și a transmis că este necesară o încetare definitivă a războiului, respingând presiunile de a redeschide strâmtoarea.

Forțele iraniene au închis efectiv Strâmtoarea Ormuz după ce atacurile SUA și ale Israelului au început pe 28 februarie, întrerupând o cale navigabilă care transportă de obicei aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol.

„Așteptarea cu ochii pe ceas joacă acum un rol aproape la fel de important pe piețele petroliere ca și fundamentele în sine, în perioada premergătoare termenului limită al ultimatumului lui Trump”, a declarat Tim Waterer, analist-șef de piață la KCM Trade.

„Posibilitatea unui acord de încetare a focului oferă o anumită contrapondere și ar putea declanșa o mișcare de ușurare în jos dacă capătă avânt, dar îngrijorările persistente legate de aprovizionare din cauza punctului de strangulare de la Ormuz și a instalațiilor energetice avariate mențin prețurile la un nivel minim.”

Luni, Gărzile Revoluționare Iraniene au oprit două tancuri de gaz natural lichefiat din Qatar și le-au ordonat să rămână pe poziție fără a oferi explicații, au declarat surse pentru Reuters. Cu toate acestea, datele privind transportul maritim au arătat o mișcare limitată a navelor prin strâmtoare începând de joia trecută.

Se așteaptă ca Consiliul de Securitate al ONU să voteze marți o rezoluție pentru protejarea transportului comercial în Strâmtoarea Ormuz, dar într-o formă semnificativ diluată, după ce China, care deține dreptul de veto, s-a opus autorizării folosirii forței, au declarat diplomați.

Atacurile din regiune au continuat, marți fiind auzite explozii în capitala siriană, Damasc, și în zona rurală din jur, cauzate de interceptarea de către Israel a rachetelor iraniene, a raportat televiziunea de stat siriană.

Arabia Saudită a transmis marți că a interceptat și distrus șapte rachete balistice lansate către regiunea sa estică, resturile căzând în apropierea instalațiilor energetice, potrivit ministerului apărării.

Conflictul a exercitat presiuni asupra piețelor mondiale de țiței, primele spot pentru țițeiul WTI din SUA atingând niveluri record, în timp ce rafinăriile din Asia și Europa se străduiesc să-și asigure aprovizionarea de înlocuire pe fondul întreruperii fluxurilor din Orientul Mijlociu.

Compania petrolieră de stat a Arabiei Saudite, Aramco, a majorat prețul oficial de vânzare al țițeiului său Arab Light către Asia pentru livrările din luna mai, stabilind o primă record de 19,50 dolari pe baril peste media Oman/Dubai.

Pe lângă preocupările legate de aprovizionare, Rusia a menționat, luni, că drone ucrainene au atacat terminalul Consorțiului Conductelor Caspice de la Marea Neagră, care gestionează 1,5% din aprovizionarea globală cu petrol.

Rusia a raportat daune la infrastructura de încărcare și la rezervoarele de stocare.

OPEC+ a convenit duminică să majoreze cotele de producție de petrol cu 206.000 bpd în luna mai, deși această creștere va fi în mare parte teoretică, deoarece membrii cheie nu pot crește producția din cauza restricțiilor la export impuse de închiderea strâmtorilor.

Cine câştigă şi cine pierde în urma închiderii Strâmtorii Ormuz

Închiderea Strâmtorii Ormuz şi creşterea puternică a preţurilor globale ale petrolului au adus câştiguri financiare pentru Iran, Oman şi Arabia Saudită, în timp ce alte state din regiune care nu au rute alternative de export au pierdut miliarde de dolari, potrivit unei analize Reuters, citat News.

Iranul a închis efectiv strâmtoarea, o rută prin care trece aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol şi gaze naturale lichefiate, după ce loviturile aeriene ale Statelor Unite şi Israelului asupra Iranului, la sfârşitul lunii februarie, au declanşat extinderea conflictului.

Ulterior, Teheranul a anunţat că va permite tranzitul navelor care nu au legături cu Statele Unite sau Israelul. În consecinţă, unele petroliere au reuşit să traverseze strâmtoarea, însă pieţele energetice au fost puternic perturbate. Preţul petrolului Brent a crescut cu 60% în luna martie, cea mai mare creştere lunară din istorie.

Preşedintele american Donald Trump a ameninţat că ”va dezlănţui iadul” asupra Iranului dacă până marţi nu va fi încheiat un acord care să permită reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz.

Impactul asupra statelor producătoare de petrol din Orientul Mijlociu depinde în mare măsură de geografie. Deşi Iranul controlează strâmtoarea, Oman, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite pot evita această rută prin conducte şi porturi alternative.

În schimb, exporturile de petrol din Irak, Kuweit şi Qatar au fost practic blocate, deoarece aceste state nu dispun de rute alternative către pieţele internaţionale.

Un oficial iranian a declarat pentru Reuters că Iranul nu va redeschide strâmtoarea în cadrul unui armistiţiu temporar şi a respins ultimatumurile anterioare ale lui Trump, afirmând că Teheranul nu va accepta să fie umilit.

Unii analişti consideră că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a întărit, în anumite privinţe, poziţia Teheranului.

”Acum, că Strâmtoarea Ormuz a fost închisă, ea poate fi închisă din nou şi din nou, iar acest lucru reprezintă o ameninţare majoră pentru economia globală”, a declarat Neil Quilliam, analist la centrul de studii Chatham House.

Agenţia Internaţională pentru Energie a descris conflictul drept cel mai mare şoc de aprovizionare energetică din lume de până acum, estimând oprirea producţiei pentru peste 12 milioane de barili pe zi şi avarierea a aproximativ 40 de instalaţii energetice.

Analiza Reuters bazată pe datele exporturilor din martie arată că veniturile estimate din exporturile de petrol ale Irakului şi Kuweitului au scăzut cu aproximativ trei sferturi faţă de anul trecut. În schimb, veniturile Iranului au crescut cu 37%, iar cele ale Omanului cu 26%. Veniturile petroliere ale Arabiei Saudite au crescut cu 4,3%, în timp ce cele ale Emiratelor Arabe Unite au scăzut cu 2,6%.

Pentru Arabia Saudită, preţurile mai ridicate înseamnă venituri mai mari din redevenţe şi taxe provenite de la gigantul petrolier Aramco, controlat în mare parte de stat şi de fondul suveran al regatului.

Cel mai mare oleoduct al Arabiei Saudite este conducta East-West, lungă de aproximativ 1.200 de kilometri, construită în anii 1980 în timpul războiului Iran-Irak pentru a evita Strâmtoarea Ormuz. Conducta leagă câmpurile petroliere din est de portul Yanbu de la Marea Roşie şi funcţionează la capacitatea extinsă de aproximativ 7 milioane de barili pe zi.

În pofida acestei infrastructuri, exporturile de petrol ale Arabiei Saudite au scăzut cu 26% în martie faţă de anul precedent, la 4,39 milioane de barili pe zi, însă creşterea preţurilor a majorat valoarea totală a exporturilor cu aproximativ 558 de milioane de dolari.

Irakul a înregistrat cea mai mare scădere a veniturilor dintre statele producătoare din Golf, acestea prăbuşindu-se cu 76%, la aproximativ 1,73 miliarde de dolari. Veniturile Kuweitului au scăzut cu 73%, la circa 864 de milioane de dolari.

Analiştii spun că aceste state ar putea înregistra scăderi şi mai mari în aprilie, deoarece o parte din exporturile din martie au fost realizate în primele zile ale conflictului, înainte ca restricţiile asupra traficului maritim să devină mai severe.

Pe termen lung, impactul crizei rămâne incert. Unele companii petroliere şi politicieni occidentali cer investiţii mai mari în combustibili fosili pentru a proteja aprovizionarea, însă alţi analişti consideră că dezvoltarea energiei regenerabile oferă cea mai bună protecţie împotriva şocurilor energetice.

Ca un semnal al posibilei accelerări a tranziţiei energetice, compania franceză TotalEnergies şi firma de energie regenerabilă Masdar din Emiratele Arabe Unite au anunţat săptămâna trecută un proiect comun de 2,2 miliarde de dolari pentru dezvoltarea rapidă a energiei regenerabile în nouă state din Asia.

Armata israeliană anunţă un „val” de atacuri aeriene asupra Iranului

Armata israeliană a anunţat un „val” de atacuri aeriene asupra Iranului, după ce preşedintele american Donald Trump a declarat că propunerea de armistiţiu prezentată de mediatorii internaţionali pentru a pune capăt războiului dintre SUA şi Israel împotriva Iranului nu era încă suficientă, potrivit France24.

"Cu puţin timp în urmă, IDF a finalizat o serie de atacuri aeriene cu scopul de a distruge infrastructura regimului terorist iranian din Teheran şi din alte zone din Iran", a scris armata israeliană pe canalul său oficial de Telegram.

Marţi dimineaţă, mass-media iraniană a relatat că s-au auzit explozii în anumite zone din Teheran şi din oraşul vecin Karaj.

"Cu câteva momente în urmă, s-au auzit explozii în anumite zone din Teheran şi Karaj", au anunţat agenţiile de presă locale Fars şi Mehr pe Telegram, fără a oferi însă detalii suplimentare.

10 persoane ucise de un atac israelian într-un adăpost din Gaza amenajat într-o şcoală

Un atac aerian israelian a ucis luni cel puţin 10 persoane şi a rănit alte câteva în apropierea unei şcoli care adăpostea palestinieni strămutaţi, au declarat oficialii din domeniul sănătăţii, în contextul în care violenţele pun la încercare fragilul armistiţiu din Gaza, susţinut de SUA. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că suspendă evacuările din Gaza după ce un lucrător angajat să o ajute a fost ucis, relatează France24.

Un atac aerian israelian a ucis cel puţin 10 persoane şi a rănit alte câteva în faţa unei şcoli care adăpostea palestinieni strămutaţi, luni, au declarat oficialii din domeniul sănătăţii, aceasta fiind cea mai recentă manifestare de violenţă care pune în umbră fragilul acord de încetare a focului din Gaza, susţinut de SUA.

Înainte de atacuri, unii palestinieni s-au ciocnit cu membri ai unei miliţii susţinute de Israel, despre care au afirmat că au atacat şcoala în încercarea de a răpi câteva persoane, au declarat medicii şi locuitorii.

În mijlocul ciocnirilor, la est de tabăra de refugiaţi Maghazi din centrul Fâşiei Gaza, drone israeliene au lansat două rachete în zonă, ucigând cel puţin 10 persoane şi rănind alte câteva, au adăugat aceştia.

Nu a fost clar imediat câţi civili au fost ucişi în atacuri, care au lovit un cartier dens populat, locuit în mare parte de palestinieni strămutaţi.

Ahmed al-Maghazi, un martor ocular, a declarat că zona în care se află a fost atacată de membri ai miliţiei susţinute de Israel, care operează în teritoriul adiacent zonei controlate de forţele israeliene, înainte ca miliţia să deschidă focul.

"Locuitorii au încercat să-şi apere casele, dar forţele de ocupaţie i-au luat direct în vizor", a declarat el pentru Reuters.

Mai târziu, luni, un lider al uneia dintre miliţiile susţinute de Israel a declarat într-un videoclip, pe care Reuters nu l-a putut autentifica imediat, că au ucis aproximativ cinci membri ai Hamas.

Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Hamas, care califică grupurile care operează în zonele aflate sub control israelian drept "colaboratori israelieni".