Live Text Trump ameninţă Iranul înainte de expirarea ultimatumului: O întreagă civilizație va muri la noapte

Activitatea feroviară a fost suspendată într-un oraș iranian în urma amenințărilor israeliene

Toată activitatea feroviară dinspre și către gara Mashhad a fost suspendată, a relatat agenția de știri semi-oficială Fars, după ce Israelul a emis un "avertisment urgent" iranienilor să nu folosească trenurile și să stea departe de liniile de cale ferată în următoarele 12 ore.

"În urma unui avertisment lipsit de etică din partea regimului sionist cu privire la un potențial atac asupra sistemului feroviar al țării și ca măsură de precauție, toate plecările trenurilor din gara Mashhad au fost suspendate până la o nouă notificare", a declarat guvernatorul orașului important din nord-estul țării, citat de Fars, potrivit CNN.

Bărbați înarmați au atacat o clădire care găzduiește Consulatul Israelului din Istanbul

Un schimb de focuri a izbucnit marți în fața unei clădiri care găzduiește Consulatul Israelului la Istanbul. Evenimentul s-a soldat cu doi atacatori morți și un ofițer de poliție rănit, a relatat postul de televiziune turc Haberturk, citat de AP.

Raportul menționa că atacatorii purtau arme cu țeavă lungă. Un schimb de focuri cu poliția a ucis doi atacatori, în timp ce un al treilea agresor a fost capturat. Un ofițer a suferit răni în timpul ciocnirii, potrivit AP.

Zona din jurul clădirii a fost rapid izolată. Nu au existat informații imediate despre identitatea atacatorilor sau care ar fi putut fi motivele acestora.

Ministrul Justiției din Turcia, Akin Gurlek, a declarat că a fost lansată o anchetă.

Postul Haberturk a relatat că consulatul ocupă unul sau două etaje în interiorul clădirii înalte.

18 persoane au murit în atacurile israeliano-americane împotriva unei provincii din apropiere de Teheran

Loviturile israeliano-americane împotriva unei provincii din nordul Iranului s-au soldat cu 18 morţi, printre care doi copii, au relatat media iraniene, care citează oficialităţi locale, transmit marţi agenţiile AFP şi DPA.

Loviturile au vizat zone rezidenţiale din provincia Alborz, au indicat agenţia de presă Fars şi website-ul Mizan, citând un viceguvernator al acestei regiuni.

''Până în prezent, a fost confirmată moartea a 18 dintre compatrioţii noştri, printre care doi copii mici'', a menţionat Fars.

De asemenea, alte 24 de persoane au fost rănite şi sunt spitalizate.

Autorităţile iraniene nu au difuzat bilanţul pierderilor înregistrate până acum în actualul conflict din Orientul Mijlociu, început pe 28 februarie.

Organizaţia umanitară Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, a consemnat până la 6 aprilie cel puţin 3.597 de morţi, printre care 1.665 civili, inclusiv 248 de copii.

Israelul şi SUA au lansat operaţiuni militare contra Iranului pe 28 februarie, Teheranul ripostând cu tiruri de rachete împotriva Israelului şi ţărilor din regiunea Golfului Persic ce găzduiesc baze militare americane.

Duminică, preşedintele american Donald Trump a anunţat că răgazul acordat Teheranului pentru deschiderea strâmtorii Ormuz expiră marţi seară (miercuri ora 00:00 GMT), în caz contrar Iranul urmând a fi supus unor atacuri militare devastatoare.

Între timp, Statele Unite, Iranul şi un grup de mediatori regionali discută despre termenii unei eventuale încetări a focului pentru o perioadă de 45 de zile ce ar putea conduce la o încetare permanentă a războiului. Mediatorii analizează termenii unui acord în două faze, prima etapă fiind o potenţială încetare a focului pentru 45 de zile, perioadă în care ar urma să fie negociată încheierea conflictului. A doua etapă ar fi un acord cu privire la încheierea războiului.

Tel Aviv, atacat din nou de Iran cu muniţii cu dispersie

Iranul a atacat marţi zona oraşului israelian Tel Aviv, armata israeliană anunţând că Teheranul a folosit din nou muniţii cu fragmentaţie, transmite DPA.

Sirenele au sunat marţi dimineaţă în Tel Aviv, în timp ce locuitorii se grăbeau spre adăposturile subterane.

Televiziunea israeliană a anunţat că au fost raportate aproximativ zece locuri de impact, fiind avariate mai multe clădiri şi autovehicule. Nu au fost semnalate persoane decedate sau rănite.

Potrivit relatărilor media, portul Eilat, din sudul Israelului, a fost de asemenea atacat cu muniţii cu dispersie.

Organizaţia neguvernamentală Human Rights Watch a condamnat recent folosirea de către forţele armate iraniene a muniţiilor cu dispersie asupra oraşelor israeliene, subliniind că această practică poate fi asimilată cu crime de război.

În urmă cu o lună, armata israeliană a declarat că Iranul a utilizat rachete dotate cu focoase cu dispersie în loviturile care au vizat Israelul, în primele zile din martie, ca ripostă la ofensiva israeliano-americană lansată pe 28 februarie contra republicii islamice.

Armata israeliană nu a prezentat însă nicio dovadă precisă legată de locul sau de data loviturilor respective efectuate de Iran.

Iranul şi Israelul nu sunt nici semnatare, nici părţi ale Convenţiei privind armele cu dispersie din 2008, document care interzice utilizarea, producerea, stocarea şi răspândirea unor asemenea arme.

Amnesty International a declarat că Iranul a utilizat rachete cu focoase cu dispersie contra unor zone civile din Israel în timpul conflictului de 12 zile din iunie anul trecut. Organizaţia neguvernamentală internaţională a denunţat la acea vreme o ''încălcare flagrantă a dreptului umanitar internaţional cutumiar''.

Complex petrochimic din Arabia Saudită, lovit de atacuri cu rachete iraniene

Un complex petrochimic din estul Arabiei Saudite a fost lovit de atacuri în noaptea de luni spre marţi, a declarat un martor pentru AFP, la doar câteva ore după ce instalaţii similare din Iran au fost atacate, relatează AFP.

"Un atac a provocat un incendiu la uzinele Sabic din Jubail. Exploziile au fost foarte puternice", a declarat sursa, care a solicitat anonimatul, referindu-se la Saudi Basic Industries Corporation, un gigant chimic saudit.

Jubail găzduieşte una dintre cele mai mari zone industriale din lume, unde se produc oţel, benzină, produse petrochimice, uleiuri lubrifiante şi îngrăşăminte chimice.

Luni, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a anunţat atacuri asupra "celui mai mare complex petrochimic" din Iran, la scurt timp după ce exploziile de la faţa locului au fost relatate de presa iraniană.

Complexul de gaze Assalouyeh din sudul Iranului este situat la marginea vastului zăcământ de gaze South Pars, împărţit de Iran cu Qatar şi esenţial pentru sectorul energetic iranian.

Marţi dimineaţă, Arabia Saudită a anunţat că a interceptat şapte rachete balistice care se îndreptau spre est.

"Resturi de la aceste rachete au căzut în apropierea instalaţiilor energetice. Evaluarea pagubelor este în desfăşurare", a scris un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării pe reţeaua X.

Câteva ore mai târziu, autorităţile saudite au anunţat închiderea temporară a singurului drum care leagă Arabia Saudită de Bahrain din motive de securitate, în urma alertelor emise în regiune.

"Traficul rutier pe podul Regele Fahd a fost suspendat ca măsură de precauţie", a declarat Autoritatea Generală pentru Digul Rutier Regele Fahd, organismul care administrează această serie de poduri de 25 de kilometri ce leagă cele două ţări.

Arabia Saudită acuză Iranul că vizează în mod regulat instalaţiile şi infrastructura sa energetică, ca parte a atacurilor sale de represalii în urma loviturilor israeliano-americane lansat pe 28 februarie.

Oficial italian: Războiul din Iran pune în pericol leadershipul global al SUA

Războiul din Iran a pus în pericol leadershipul global al SUA, a declarat ministrul apărării italian, Guido Crosetto, care şi-a exprimat temerea în legătură cu "nebunia" escaladării nucleare, informează marţi Reuters.

La fel ca alţi aliaţi din NATO reticenţi în a se alătura atacurilor preşedintelui american Donald Trump asupra Iranului, Italia nu a permis săptămâna trecută avioanelor militare americane să aterizeze la baza aeriană Sigonella din Sicilia, în drum spre Orientul Mijlociu.

"Acest război pune în pericol şi Statele Unite în ceea ce priveşte leadershipul lor global", a declarat Crosetto pentru cotidianul italian Corriere della Sera într-un interviu publicat marţi. Crosetto, un aliat apropiat al prim-ministrului italian Giorgia Meloni, care are o relaţie bună cu Trump, a spus că este îngrijorat că acest conflict ar putea lua o întorsătură şi mai proastă şi a evocat bombardamentele nucleare americane din 1945 asupra Japoniei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

"Gândiţi-vă: fiinţe umane ca noi au decis că până şi Hiroshima şi Nagasaki erau mijloace acceptabile de a pune capăt unui conflict. Din păcate, încă deţinem arme nucleare, iar cei care nu le au încearcă să le dobândească. Nu am învăţat nimic. Riscul este o nebunie, iar ceea ce trăim este un conflict în care fiecare acţiune declanşează o reacţie la un nivel superior", a apreciat înaltul oficial italian.

Crosetto, care urmează să se adreseze marţi parlamentului pe tema războiului din Iran, a declarat că Trump ar trebui să aibă consilieri mai curajoşi.

"Una dintre problemele acestei preşedinţii este că nimeni nu îndrăzneşte să-l contrazică pe şef", a spus el.

În contextul în care Trump este furios faţă de atitudinea Europei faţă de război, Crosetto a spus că Italia nu a dat SUA permisiunea de a le folosi bazele în alte circumstanţe decât cele care au apărut săptămâna trecută. Meloni, care până acum s-a abţinut să adopte o abordare dură împotriva războiului, a vizitat Arabia Saudită, Qatar şi Emiratele Arabe Unite în weekend pentru a-şi exprima sprijinul faţă de naţiunile din Golf care sunt ţinta unor atacuri iraniene şi pentru a proteja aprovizionarea cu energie a Italiei, în contextul în care lumea se confruntă cu creşterea preţurilor la combustibili. 

O sinagogă din Teheran, distrusă în timpul bombardamentelor israeliano-americane

O sinagogă din Teheran a fost ''distrusă integral'' în timpul bombardamentelor israeliano-americane efectuate marţi dimineaţă, au relatat agenţia de presă Mehr şi cotidianul Shargh, în a 39-a zi a războiului ce opune SUA şi Israelul, pe de o parte, şi Iranul, pe de altă parte, informează France Presse.

''Potrivit informaţiilor preliminare, sinagoga Rafi-Nia a fost distrusă complet în atacurile din această dimineaţă'', a scris publicaţia Shargh.

U.S-Israeli strike DESTROYED a JEWISH SYNAGOGUE in Iran.

Rafie Nia Synagogue in Tehran, Iran. https://t.co/YrvdCmy39K pic.twitter.com/zz04o7k5L8

— Suppressed News. (@SuppressedNws1) April 7, 2026

Iudaismul este una dintre religiile minoritare recunoscute în Iran, ţară unde trăieşte o mică comunitate evreiască. O mare parte a acesteia a părăsit ţara după revoluţia islamică din 1979.

În absenţa datelor oficiale, comunitatea evreiască din Iran este estimată la câteva mii de persoane. Shargh descrie sinagoga distrusă marţi drept ''unul din locurile de adunare şi celebrare pentru evreii khorasaniţi'', cu referire la regiunea Khorasan, din estul ţării.

În Iran religia de stat este islamul şiit, dar Constituţia recunoaşte islamul sunit, zoroastrismul, iudaismul şi creştinismul drept culte minoritare, fiecare fiind reprezentat de câte un deputat în parlamentul iranian.

🇮🇷🇮🇱🔸The Rafi Nia Jewish Synagogue, located in the city center of Tehran, was completely destroyed as a result of a direct missile strike by the US and Israel. pic.twitter.com/BgLJn6zvcw

— Argonaut (@FapeFop90614) April 7, 2026

Președintele iranian: Milioane de iranieni sunt gata să-și sacrifice viața pentru apărarea Iranului

Președintele iranian Masoud Pezeshkian susține că milioane de cetățeni sunt gata să-și sacrifice viața pentru apărarea Iranului.

"Peste 14 milioane de iranieni curajoși și-au declarat până acum disponibilitatea de a-și sacrifica viața pentru a apăra Iranul. Și eu mi-am dedicat viața Iranului, o fac și voi continua să o fac", a scris pe X  Masoud Pezeshkian

بیش از ۱۴ میلیون ایرانی غیور تا این لحظه اعلام آمادگی کرده‌اند جان خود را برای دفاع از ایران فدا کنند. من نیز جان‌فدای ایران بوده‌ام، هستم و خواهم بود.#جان_فدا

— Masoud Pezeshkian (@drpezeshkian) April 7, 2026

Gazele naturale s-au scumpit în Europa, după ce Trump a ameninţat cu escaladarea războiului din Iran

Preţul gazelor naturale a crescut uşor în Europa, după ce preşedintele american Donald Trump a ameninţat că întregul Iran ar putea fi distrus marţi seară, avertizând Teheranul că trebuie să încheie un acord până atunci sau riscă să suporte consecinţele, transmite Bloomberg.

În jurul orei 8:21 a.m., la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale erau în creştere cu 1,5%, până la 50,80 de euro pentru un megawatt-oră (MWh), după ce au înregistrat un salt de peste 55% de la începutul războiului din Iran.

Luni seara, Trump a declarat că armata americană ar putea distruge "fiecare pod din Iran până mâine seară, ora 12:00", dacă Iranul nu ajunge la un acord până la termenul limită de marţi, ora 20:00. De asemenea, centralele electrice din Iran vor fi "aruncate în aer şi nu vor mai fi folosite niciodată", a adăugat liderul de la Casa Albă.

Iranul a avertizat că va răspunde la astfel de atacuri prin intensificarea propriilor atacuri asupra infrastructurii energetice din Golful Persic, o mişcare care ar putea reduce şi mai mult aprovizionarea cu energie la nivel mondial.

În ceea ce priveşte Europa, restricţiile prelungite riscă să complice eforturile de reumplere a depozitelor de gaze, care acum sunt la puţin peste 28% din capacitate, înainte de iarna viitoare. Chiar dacă, în mod normal, cea mai mare parte a gazului din Orientul Mijlociu merge către Asia, perturbările continue din Orientul Mijlociu ar putea intensifica concurenţa pentru un livrări limitate de gaze naturale lichefiate.

Potrivit traderilor, Iranul nu a permis încă trecerea niciunei nave încărcate cu gaze lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz în ultimele săptămâni, o interdicţie care riscă să exacerbeze penuriile globale. Petrolierele şi alte nave au trecut prin strâmtoare, de obicei cu permisiunea Iranului, în timp ce o cincime din aprovizionarea mondială cu gaze lichefiate rămâne întreruptă. 

Iranienii avertizaţi de armata israeliană să evite utilizarea trenurilor

Armata israeliană le-a recomandat marţi cetăţenilor din Iran să nu utilizeze trenurile şi să nu se apropie de liniile de cale ferată.

„Pentru siguranţa dumneavoastră, vă rugăm ca, începând de acum şi până la ora 21:00, ora Iranului, să vă abţineţi de la utilizarea şi călătoria cu trenul pe teritoriul Iranului. Prezenţa dumneavoastră în trenuri şi în apropierea liniilor ferate vă pune viaţa în pericol​”, a postat armata pe contul său de X în limba persană.

„Avertismentul” sugerează lovituri aeriene israeliene iminente asupra rețelei feroviare iraniene. Însă există o întrerupere a internetului de mai multe săptămâni în Iran, ceea ce înseamnă că postările de pe rețelele sociale vor fi văzute de foarte puține persoane, scrie BBC.

Rețeaua feroviară iraniană este extinsă și acoperă întreaga țară. Este foarte probabil ca oamenii să călătorească deja cu trenul în această dimineață, pe distanțe lungi, sau să se afle în apropierea gărilor ori a liniilor feroviare.

Pe timpul nopții, Israelul a efectuat mai multe atacuri aeriene în Iran, având ca țintă ceea ce a descris drept "infrastructura regimului".

The Times: Mojtaba Khamenei este inconștient și tratat în orașul Qom

Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, este inconștient și incapacitat și primește tratament medical în orașul Qom, considerat sfânt de musulmani, potrivit The Times și care sugerează că acesta nu este capabil să conducă în realitatea țara și este folosit ca lider "fictiv" de cătreGardienii Revoluției.

Un raport diplomatic, care se bazează pe informații obținute de serviciile americane și israeliene și împărtășite cu aliații din Golf, sugerează că Mojtaba Khamenei, fiul defunctului ayatollah Ali Khamenei, este inconștient și este tratat în secret.

Pe de altă parte, conform aceluiași raport, cadavrul defunctului Ali Khamenei este pregătit pentru a fi înmormântat tot la Qom, sediul puterii clericale șiite, oraș cunoscut drept "capitala religioasă" a țării.

O notă diplomatică văzută de The Times, despre care se crede că se bazează pe informaţii americane şi israeliene, a fost împărtăşită aliaţilor din Golf, dezvăluind pentru prima dată locaţia liderului suprem.

Oraşul central Qom, situat la circa 140 de km sud de Teheran, este considerat sacru în islamul şiit.

Agenţiile de informaţii au identificat, de asemenea, pregătiri pentru construirea unui mare mausoleu în Qom, pentru „mai mult de un mormânt”, sugerând că alţi membri ai familiei - şi posibil chiar Mojtaba însuşi - ar putea fi îngropaţi alături de defunctul lider suprem Ali Khamenei.

În timp ce oficialii iranieni au insistat că noul lider suprem se află „la conducerea” ţării, informaţii anterioare au făcut aluzie la starea de sănătate a lui Khamenei. Grupurile de opoziţie au afirmat că acesta este internat în comă la spital, în timp ce alţii au sugerat că ar fi suferit o fractură la picior şi leziuni faciale.

Incapacitatea sa raportată a pus sub semnul întrebării statutul lui Khamenei într-o ţară în care liderul suprem este autoritatea politică şi religioasă absolută. Acest lucru ar putea da naştere la speculaţii că Garda Revoluţionară Islamică (IRGC) deţine controlul de facto asupra ţării, iar Khamenei este o marionetă tăcută sau o figură decorativă, notează The Times.

Preşedintele Trump a afirmat că negociază cu alţi oficiali iranieni, dar a spus în mod explicit că nu are de-a face cu liderul suprem.

Deşi guvernul iranian a declarat că funeraliile de stat pentru Khamenei senior au fost amânate din cauza „anticipării unei participări fără precedent”, au apărut întrebări cu privire la această întârziere, având în vedere tradiţia şiită de a îngropa morţii imediat după trecerea lor în nefiinţă. Miercuri se vor împlini 40 de zile de la moartea lui Khamenei, survenită pe 28 februarie, ceea ce ar marca sfârşitul perioadei tradiţionale de doliu în islamul şiit.

Nu este clar dacă Qom ar putea fi un loc de odihnă temporar pentru defunctul lider, având în vedere preocupările de securitate că Israelul sau SUA ar putea viza orice ceremonie publică sau înmormântare.

În orice caz, înmormântarea lui Ali Khamenei va fi probabil în contrast puternic cu înmormântarea predecesorului său şi liderului revoluţiei, ayatollahul Ruhollah Khomeini, într-un complex mausoleu de mari dimensiuni din sudul Teheranului. Aproximativ 10 milioane de oameni s-au adunat la înmormântarea lui Khomeini după moartea sa în 1989. Giulgiul său a fost sfâşiat şi trupul său a căzut în timp ce mulţimile se înghesuiau în jurul sicriului său transportat cu elicopterul.

Raportul precizează că oficialii iranieni vor încerca să evite un dezastru similar la înmormântarea bătrânului Khamenei, unde civilii ar putea încerca să perturbe ceremonia sau să vandalizeze mormintele.

Chiar înainte de izbucnirea războiului, IRGC s-a ciocnit cu luptătorii din Mojahedin-e-Khalq după ce grupul a încercat o preluare armată a Complexului Motahari, care găzduia sediul lui Khamenei, precum şi alţi piloni instituţionali ai regimului, inclusiv Consiliul Gardienilor, Adunarea Experţilor şi biroul şi reşedinţa lui Mojtaba.

Democrații cer demisia șefului Pentagonului din cauza războiului din Iran

Reprezentanții Partidului Democrat din SUA cer demisia șefului Pentagonului pe care îl acuză de crime de război în Iran și de încălcare a Constituției. Totuși, orice demers inițiat de democrați este greu de finalizat deoarece republicanii controlează Parlamentul.

Democrații cer demisia șefului Pentagonului, Pete Hegseth, din cauza războiului din Orientul Mijlociu, potrivit Axios. Congresmena Yassmin Ansari l-a acuzat pe Pete Hegseth de „crime de război” și de încălcarea Constituției.

De asemenea, ea a cerut înlăturarea din funcția a lui Donald Trump în temeiul celui de-al 25-lea amendament. Totuși, acest lucru este puțin probabil, deoarece Congresul este controlat de republicani.

CBS susține că peste 370 de militari americani au fost deja răniți în operațiunea împotriva Iranului. Unii s-au întors în serviciu, dar există și răniți grav.

Podul care leagă Arabia Saudită de Bahrain a fost închis din cauza amenințărilor iraniene

Podul King Fahd Dive, un pod esențial care leagă Arabia Saudită de regatul insular Bahrain, a fost închis marți dimineață din cauza amenințărilor reprezentate de atacurile iraniene.

Autoritatățile saudite au făcut anunțul într-o postare pe rețeaua X, unde au declarat că mișcările vehiculelor au fost „suspendate ca măsură de precauție” din cauza atacurilor iraniene care au vizat Provincia Estică a Arabiei Saudite, potrivit AP.

Podul de 25 de kilometri este singura legătură rutieră între Bahrain, orașul unde se află Flota a 5-a a Marinei SUA, și Peninsula Arabică.

Președintele american Donald Trump a emis un ultimatum Iranului pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz și a amenințat că va bombarda centralele electrice și podurile iraniene dacă nu o va face până marți, ora 20:00.

Un ministru iranian îndeamnă tinerii să formeze lanțuri umane în jurul centralelor electrice

Ministrul adjunct al Tineretului și Sportului din Iran a făcut apel la tineri să formeze un "lanț uman" în jurul centralelor electrice din țară, în urma amenințărilor președintelui Donald Trump că SUA va bombarda infrastructura publică a Iranului dacă acesta nu redeschide Strâmtoarea Ormuz.

"Îi invit pe toți tinerii, personalitățile culturale și artistice, sportivii și campionii la campania națională: Lanțul uman al tinerilor iranieni pentru un mâine luminos", a scris Alireza Rahimi pe X, potrivit CNN.

"Mâine, marți, la ora 14:00, alături de centrale electrice din întreaga țară, cu toate convingerile și gusturile, vom sta mână în mână pentru a spune: Atacarea infrastructurii publice este o crimă de război"

În weekend, Trump a declarat că Iranul are termen până marți, la ora 20:00 ET, pentru a încheia o înțelegere.

Context: Autoritățile iraniene au un istoric de încălcare a dreptului internațional umanitar prin recrutarea de copii-soldați, în special în timpul războiului Iran-Irak din anii 1980, în care zeci de mii de copii au fost uciși.

La sfârșitul lunii trecute, gărzile revoluționare ale țării au lansat un apel pentru cetățeni „voluntari” de până la 12 ani pentru a sprijini efortul de război, inclusiv participarea la patrule, potrivit grupului pentru drepturile omului Amnesty International.

Redeschiderea Strâmtorii Ormuz: Irakul ar putea relua exporturile de petrol la nivelul anterior războiului

Irakul ar putea restabili exporturile de petrol la aproximativ 3,4 milioane de barili pe zi în decurs de o săptămână, dacă războiul cu Iranul se încheie şi traficul prin Strâmtoarea Ormuz este reluat, a declarat directorul companiei de stat Basra Oil Company, citat de Reuters.

Potrivit unei analize Reuters, Irakul a înregistrat cea mai mare scădere a veniturilor din petrol dintre statele producătoare din Golf după închiderea efectivă a strâmtorii, deoarece nu dispune de rute alternative pentru exporturi. Strâmtoarea Ormuz este în mod normal ruta prin care trece aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol şi gaze naturale lichefiate.

Directorul Basra Oil Company, Bassem Abdul Karim, a spus că Iranul a oferit până acum doar garanţii verbale privind permisiunea ca petrolierele irakiene să traverseze strâmtoarea.

”Nu am primit niciun document oficial privind autorizarea petrolierelor irakiene să treacă”, a declarat el într-un interviu acordat Reuters.

Abdul Karim a spus că producţia din câmpurile petroliere din sudul Irakului este în prezent de aproximativ 900.000 de barili pe zi, însă dacă războiul se încheie şi este garantată trecerea în siguranţă prin Strâmtoarea Ormuz, exporturile ar putea ajunge la 3,4 milioane de barili pe zi într-o săptămână.

Preşedintele american Donald Trump a ameninţat că ”va dezlănţui iadul” asupra Iranului dacă până marţi nu va fi încheiat un acord care să permită reluarea traficului prin strâmtoare.

Producţia de petrol a Irakului a scăzut luna trecută cu aproximativ 80%, la circa 800.000 de barili pe zi, deoarece exporturile au fost blocate, iar depozitele de stocare s-au umplut.

Producţia din câmpul petrolier Rumaila a scăzut la aproximativ 400.000 de barili pe zi, faţă de circa 1,35 milioane înainte de conflict, iar la câmpul Zubair producţia este de aproximativ 300.000 de barili pe zi.

Unele câmpuri mai mici sunt operate la nivel redus pentru a menţine producţia de gaze asociate, utilizate în producţia de energie electrică, iar în alte locaţii opririle au fost folosite pentru lucrări de mentenanţă.

Înainte de război, producţia totală de petrol a Irakului era de aproximativ 4,3 milioane de barili pe zi, nivel care ar permite reluarea exporturilor la 3,4 milioane de barili pe zi chiar şi luând în calcul eventualele pagube provocate de conflict.

Producţia de gaze din câmpurile din Basra a scăzut la aproximativ 700 de milioane de picioare cubice standard pe zi, faţă de circa 1,1 miliarde înainte de război, în principal din cauza reducerii producţiei de petrol.

Pentru a acoperi cererea internă, compania Basra Oil trimite aproximativ 400.000 de barili de ţiţei pe zi către nordul Irakului, dintre care aproximativ 150.000 de barili sunt transportaţi cu camioane, iar circa 250.000 de barili prin conducte interne, pentru a alimenta rafinăriile cu o cerere de aproximativ 500.000 de barili pe zi.

Producţia din câmpurile petroliere din nord, din zona Kirkuk, este de aproximativ 380.000 de barili pe zi.

Abdul Karim a spus că atacurile cu drone asupra instalaţiilor petroliere au provocat ”pierderi majore pentru continuitatea producţiei şi operaţiunilor petroliere”, adăugând că au fost vizate atât companii de servicii petroliere irakiene, cât şi străine.

Un atac cu două drone asupra câmpului petrolier Rumaila, sâmbătă, a rănit trei muncitori irakieni, potrivit unor surse din domeniul securităţii şi energiei.

Potrivit lui Abdul Karim, atacul a vizat instalaţii utilizate de companiile americane de servicii petroliere Schlumberger şi Baker Hughes şi a provocat un incendiu care a fost ulterior stins. Cele două companii nu au comentat imediat incidentul.

Trump, despre supărarea sa împotriva NATO: "Noi vrem Groenlanda, ei nu vor să ne-o dea"

Preşedintele american Donald Trump i-a criticat din nou luni pe aliaţii din NATO care nu au venit în ajutorul Statelor Unite în războiul cu Iranul şi a reaprins disputa despre Groenlanda înaintea vizitei secretarului general al NATO, Mark Rutte, la Washington, săptămâna aceasta, notează AFP.

"Ştiţi, totul a început, dacă vreţi să ştiţi adevărul, cu Groenlanda. Noi vrem Groenlanda. Ei nu vor să ne-o dea. Şi le-am spus +La revedere+", a declarat preşedintele american care a ameninţat că se va retrage din alianţa militară.

Liderul republican a ameninţat că va anexa Groenlanda, un vast teritoriu arctic aflat sub suveranitatea Danemarcei, membră a Alianţei, dar a dat înapoi în faţa protestelor aliaţilor europeni.

"NATO este un tigru de hârtie", a reiterat preşedintele SUA într-o conferinţă de presă, subliniind că preşedintele rus Vladimir "Putin nu se teme de NATO".

"Se teme de noi, se teme foarte tare. Mi-a spus asta des", a spus el.

Preşedintele american a denunţat faptul că aliaţii "au făcut tot ce au putut ca să nu ne ajute. Nici măcar nu au vrut să ne pună la dispoziţie piste de aterizare".

Mark Rutte este aşteptat la Washington săptămâna aceasta, unde se va întâlni miercuri cu Donald Trump, secretarul de stat american, Marco Rubio, şi cu secretarul apărării, Pete Hegseth, a anunţat vineri Alianţa.

"Vine să mă vadă miercuri, după cum ştiţi. Este un tip grozav. Secretarul general este fantastic", a afirmat Trump.

De luni de zile, Mark Rutte este angajat într-un exerciţiu de echilibristică între invectivele preşedintelui american la adresa aliaţilor europeni pe care i-a numit, printre altele, "laşi", şi dorinţa de a-i apăra fără a-l supăra pe Donald Trump.

Liderul de la Casa Albă i-a criticat, de asemenea, pe aliaţii Statelor Unite din Asia, citând Coreea de Sud, Japonia şi Australia, acuzându-le că nu se implică.

"Avem 45.000 de soldaţi în Coreea de Sud pentru a-i proteja de Kim Jong Un, cu care mă înţeleg foarte bine. A spus nişte lucruri foarte frumoase despre mine", a afirmat Trump, înainte de a adăuga: "Aţi observat ce bine merge treaba în Coreea de Nord, chiar foarte bine". 

Armata iraniană: "Retorica arogantă" a lui Trump nu are "niciun efect"

Armata iraniană a respins luni "retorica arogantă" a preşedintelui american Donald Trump care a afirmat, printre altele, că Iranul "întreg ar putea fi distrus într-o singură noapte", dând asigurări că aceasta nu are "niciun efect asupra operaţiunilor sale, relatează AFP.

"Retorica grosolană şi arogantă, precum şi ameninţările nefondate ale preşedintelui american nebun, care se află într-o situaţie dificilă şi justifică înfrângerile succesive ale armatei americane, nu au niciun efect asupra continuării ofensivei şi a operaţiunilor zdrobitoare" ale armatei iraniene, a declarat purtătorul de cuvânt al Khatam Al-Anbiya, comandament al forţelor armate iraniene, citat de radioul şi televiziunea de stat.

Preşedintele american a afirmat anterior că armata ar putea distruge în patru ore podurile şi centralele electrice iraniene dacă Republica Islamică nu deblochează Strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă din Golf prin care trece în mod normal 1/5 din petrolul brut mondial, până marţi, ora 20:00, ora Washingtonului (miercuri, (00:00 GMT).

Prețul petrolului se apropie de 115 dolari pe baril după ameninţarea lui Trump

Prețurile petrolului și-au continuat creșterea marți, pe fondul intensificării retoricii lui Donald Trump împotriva Iranului. Acesta amenință cu măsuri mai dure în cazul în care țara nu va redeschide Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie al tranzitului mondial de petrol.

Contractele futures pe țițeiul Brent au crescut cu 57 de cenți, sau 0,5%, la 110,34 dolari pe baril la ora 12:02 GMT, în timp ce contractele futures pe țițeiul West Texas Intermediate din SUA au crescut cu 1,26 dolari, sau 1,1%, la 113,67 dolari, potrivit Reuters.

Trump a amenințat că va dezlănțui „iadul” asupra Teheranului dacă acesta nu respectă termenul limită stabilit de el, marți la ora 20:00 EDT, pentru redeschiderea strâmtorii.

„Ar putea fi eliminați”, a avertizat Trump, promițând măsuri suplimentare dacă nu se ajunge la un acord.

Răspunzând la o propunere a SUA prin intermediul mediatorului Pakistan, Teheranul a respins un armistițiu și a transmis că este necesară o încetare definitivă a războiului, respingând presiunile de a redeschide strâmtoarea.

Forțele iraniene au închis efectiv Strâmtoarea Ormuz după ce atacurile SUA și ale Israelului au început pe 28 februarie, întrerupând o cale navigabilă care transportă de obicei aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol.

„Așteptarea cu ochii pe ceas joacă acum un rol aproape la fel de important pe piețele petroliere ca și fundamentele în sine, în perioada premergătoare termenului limită al ultimatumului lui Trump”, a declarat Tim Waterer, analist-șef de piață la KCM Trade.

„Posibilitatea unui acord de încetare a focului oferă o anumită contrapondere și ar putea declanșa o mișcare de ușurare în jos dacă capătă avânt, dar îngrijorările persistente legate de aprovizionare din cauza punctului de strangulare de la Ormuz și a instalațiilor energetice avariate mențin prețurile la un nivel minim.”

Luni, Gărzile Revoluționare Iraniene au oprit două tancuri de gaz natural lichefiat din Qatar și le-au ordonat să rămână pe poziție fără a oferi explicații, au declarat surse pentru Reuters. Cu toate acestea, datele privind transportul maritim au arătat o mișcare limitată a navelor prin strâmtoare începând de joia trecută.

Se așteaptă ca Consiliul de Securitate al ONU să voteze marți o rezoluție pentru protejarea transportului comercial în Strâmtoarea Ormuz, dar într-o formă semnificativ diluată, după ce China, care deține dreptul de veto, s-a opus autorizării folosirii forței, au declarat diplomați.

Atacurile din regiune au continuat, marți fiind auzite explozii în capitala siriană, Damasc, și în zona rurală din jur, cauzate de interceptarea de către Israel a rachetelor iraniene, a raportat televiziunea de stat siriană.

Arabia Saudită a transmis marți că a interceptat și distrus șapte rachete balistice lansate către regiunea sa estică, resturile căzând în apropierea instalațiilor energetice, potrivit ministerului apărării.

Conflictul a exercitat presiuni asupra piețelor mondiale de țiței, primele spot pentru țițeiul WTI din SUA atingând niveluri record, în timp ce rafinăriile din Asia și Europa se străduiesc să-și asigure aprovizionarea de înlocuire pe fondul întreruperii fluxurilor din Orientul Mijlociu.

Compania petrolieră de stat a Arabiei Saudite, Aramco, a majorat prețul oficial de vânzare al țițeiului său Arab Light către Asia pentru livrările din luna mai, stabilind o primă record de 19,50 dolari pe baril peste media Oman/Dubai.

Pe lângă preocupările legate de aprovizionare, Rusia a menționat, luni, că drone ucrainene au atacat terminalul Consorțiului Conductelor Caspice de la Marea Neagră, care gestionează 1,5% din aprovizionarea globală cu petrol.

Rusia a raportat daune la infrastructura de încărcare și la rezervoarele de stocare.

OPEC+ a convenit duminică să majoreze cotele de producție de petrol cu 206.000 bpd în luna mai, deși această creștere va fi în mare parte teoretică, deoarece membrii cheie nu pot crește producția din cauza restricțiilor la export impuse de închiderea strâmtorilor.

Cine câştigă şi cine pierde în urma închiderii Strâmtorii Ormuz

Închiderea Strâmtorii Ormuz şi creşterea puternică a preţurilor globale ale petrolului au adus câştiguri financiare pentru Iran, Oman şi Arabia Saudită, în timp ce alte state din regiune care nu au rute alternative de export au pierdut miliarde de dolari, potrivit unei analize Reuters, citat News.

Iranul a închis efectiv strâmtoarea, o rută prin care trece aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol şi gaze naturale lichefiate, după ce loviturile aeriene ale Statelor Unite şi Israelului asupra Iranului, la sfârşitul lunii februarie, au declanşat extinderea conflictului.

Ulterior, Teheranul a anunţat că va permite tranzitul navelor care nu au legături cu Statele Unite sau Israelul. În consecinţă, unele petroliere au reuşit să traverseze strâmtoarea, însă pieţele energetice au fost puternic perturbate. Preţul petrolului Brent a crescut cu 60% în luna martie, cea mai mare creştere lunară din istorie.

Preşedintele american Donald Trump a ameninţat că ”va dezlănţui iadul” asupra Iranului dacă până marţi nu va fi încheiat un acord care să permită reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz.

Impactul asupra statelor producătoare de petrol din Orientul Mijlociu depinde în mare măsură de geografie. Deşi Iranul controlează strâmtoarea, Oman, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite pot evita această rută prin conducte şi porturi alternative.

În schimb, exporturile de petrol din Irak, Kuweit şi Qatar au fost practic blocate, deoarece aceste state nu dispun de rute alternative către pieţele internaţionale.

Un oficial iranian a declarat pentru Reuters că Iranul nu va redeschide strâmtoarea în cadrul unui armistiţiu temporar şi a respins ultimatumurile anterioare ale lui Trump, afirmând că Teheranul nu va accepta să fie umilit.

Unii analişti consideră că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a întărit, în anumite privinţe, poziţia Teheranului.

”Acum, că Strâmtoarea Ormuz a fost închisă, ea poate fi închisă din nou şi din nou, iar acest lucru reprezintă o ameninţare majoră pentru economia globală”, a declarat Neil Quilliam, analist la centrul de studii Chatham House.

Agenţia Internaţională pentru Energie a descris conflictul drept cel mai mare şoc de aprovizionare energetică din lume de până acum, estimând oprirea producţiei pentru peste 12 milioane de barili pe zi şi avarierea a aproximativ 40 de instalaţii energetice.

Analiza Reuters bazată pe datele exporturilor din martie arată că veniturile estimate din exporturile de petrol ale Irakului şi Kuweitului au scăzut cu aproximativ trei sferturi faţă de anul trecut. În schimb, veniturile Iranului au crescut cu 37%, iar cele ale Omanului cu 26%. Veniturile petroliere ale Arabiei Saudite au crescut cu 4,3%, în timp ce cele ale Emiratelor Arabe Unite au scăzut cu 2,6%.

Pentru Arabia Saudită, preţurile mai ridicate înseamnă venituri mai mari din redevenţe şi taxe provenite de la gigantul petrolier Aramco, controlat în mare parte de stat şi de fondul suveran al regatului.

Cel mai mare oleoduct al Arabiei Saudite este conducta East-West, lungă de aproximativ 1.200 de kilometri, construită în anii 1980 în timpul războiului Iran-Irak pentru a evita Strâmtoarea Ormuz. Conducta leagă câmpurile petroliere din est de portul Yanbu de la Marea Roşie şi funcţionează la capacitatea extinsă de aproximativ 7 milioane de barili pe zi.

În pofida acestei infrastructuri, exporturile de petrol ale Arabiei Saudite au scăzut cu 26% în martie faţă de anul precedent, la 4,39 milioane de barili pe zi, însă creşterea preţurilor a majorat valoarea totală a exporturilor cu aproximativ 558 de milioane de dolari.

Irakul a înregistrat cea mai mare scădere a veniturilor dintre statele producătoare din Golf, acestea prăbuşindu-se cu 76%, la aproximativ 1,73 miliarde de dolari. Veniturile Kuweitului au scăzut cu 73%, la circa 864 de milioane de dolari.

Analiştii spun că aceste state ar putea înregistra scăderi şi mai mari în aprilie, deoarece o parte din exporturile din martie au fost realizate în primele zile ale conflictului, înainte ca restricţiile asupra traficului maritim să devină mai severe.

Pe termen lung, impactul crizei rămâne incert. Unele companii petroliere şi politicieni occidentali cer investiţii mai mari în combustibili fosili pentru a proteja aprovizionarea, însă alţi analişti consideră că dezvoltarea energiei regenerabile oferă cea mai bună protecţie împotriva şocurilor energetice.

Ca un semnal al posibilei accelerări a tranziţiei energetice, compania franceză TotalEnergies şi firma de energie regenerabilă Masdar din Emiratele Arabe Unite au anunţat săptămâna trecută un proiect comun de 2,2 miliarde de dolari pentru dezvoltarea rapidă a energiei regenerabile în nouă state din Asia.

Armata israeliană anunţă un „val” de atacuri aeriene asupra Iranului

Armata israeliană a anunţat un „val” de atacuri aeriene asupra Iranului, după ce preşedintele american Donald Trump a declarat că propunerea de armistiţiu prezentată de mediatorii internaţionali pentru a pune capăt războiului dintre SUA şi Israel împotriva Iranului nu era încă suficientă, potrivit France24.

"Cu puţin timp în urmă, IDF a finalizat o serie de atacuri aeriene cu scopul de a distruge infrastructura regimului terorist iranian din Teheran şi din alte zone din Iran", a scris armata israeliană pe canalul său oficial de Telegram.

Marţi dimineaţă, mass-media iraniană a relatat că s-au auzit explozii în anumite zone din Teheran şi din oraşul vecin Karaj.

"Cu câteva momente în urmă, s-au auzit explozii în anumite zone din Teheran şi Karaj", au anunţat agenţiile de presă locale Fars şi Mehr pe Telegram, fără a oferi însă detalii suplimentare.

10 persoane ucise de un atac israelian într-un adăpost din Gaza amenajat într-o şcoală

Un atac aerian israelian a ucis luni cel puţin 10 persoane şi a rănit alte câteva în apropierea unei şcoli care adăpostea palestinieni strămutaţi, au declarat oficialii din domeniul sănătăţii, în contextul în care violenţele pun la încercare fragilul armistiţiu din Gaza, susţinut de SUA. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că suspendă evacuările din Gaza după ce un lucrător angajat să o ajute a fost ucis, relatează France24.

Un atac aerian israelian a ucis cel puţin 10 persoane şi a rănit alte câteva în faţa unei şcoli care adăpostea palestinieni strămutaţi, luni, au declarat oficialii din domeniul sănătăţii, aceasta fiind cea mai recentă manifestare de violenţă care pune în umbră fragilul acord de încetare a focului din Gaza, susţinut de SUA.

Înainte de atacuri, unii palestinieni s-au ciocnit cu membri ai unei miliţii susţinute de Israel, despre care au afirmat că au atacat şcoala în încercarea de a răpi câteva persoane, au declarat medicii şi locuitorii.

În mijlocul ciocnirilor, la est de tabăra de refugiaţi Maghazi din centrul Fâşiei Gaza, drone israeliene au lansat două rachete în zonă, ucigând cel puţin 10 persoane şi rănind alte câteva, au adăugat aceştia.

Nu a fost clar imediat câţi civili au fost ucişi în atacuri, care au lovit un cartier dens populat, locuit în mare parte de palestinieni strămutaţi.

Ahmed al-Maghazi, un martor ocular, a declarat că zona în care se află a fost atacată de membri ai miliţiei susţinute de Israel, care operează în teritoriul adiacent zonei controlate de forţele israeliene, înainte ca miliţia să deschidă focul.

"Locuitorii au încercat să-şi apere casele, dar forţele de ocupaţie i-au luat direct în vizor", a declarat el pentru Reuters.

Mai târziu, luni, un lider al uneia dintre miliţiile susţinute de Israel a declarat într-un videoclip, pe care Reuters nu l-a putut autentifica imediat, că au ucis aproximativ cinci membri ai Hamas.

Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Hamas, care califică grupurile care operează în zonele aflate sub control israelian drept "colaboratori israelieni".

Numărătoare inversă din ultimatumul lui Trump. Iranul nu dă semne că ar fi de acord

Donald Trump a stabilit termene limită, a formulat cereri și a lansat amenințări pe parcursul celor cinci săptămâni de război comun SUA-Israel împotriva Iranului. Dar rareori au fost acestea atât de explicite.

Noua rundă de atacuri împotriva Iranului va fi devastatoare. Acestea vor începe marți la ora 20:00, ora Washingtonului (n.r. - miercuri, 3:00, ora României), potrivit BBC. În patru ore, fiecare pod și centrală electrică din țară vor fi "decimate". "Foarte puține lucruri sunt interzise", a declarat Trump luni.

Pentru a evita acest destin, potrivit președintelui, Iranul trebuie să încheie un acord "acceptabil pentru mine". O componentă a acordului ar trebui să includă "circulația liberă a petrolului" prin Strâmtoarea Ormuz.

Pe măsură ce ultimele ore se scurg, nu există prea multe indicii că Iranul ar fi gata să accepte ultimatumul lui Trump. Aceștia au respins un armistițiu temporar și au emis propria listă de cereri, pe care un oficial american a descris-o ca fiind "maximalistă".

Acest lucru îl plasează pe președintele american într-o poziție delicată. Dacă nu se ajunge la un acord, Trump ar putea prelungi termenul limită – pentru a patra oară în ultimele trei săptămâni.

Însă a da înapoi după amenințări atât de detaliate, presărate cu injurii și avertismente sumbre, i-ar putea submina credibilitatea pe măsură ce războiul continuă.

Este posibil ca Iranul, și restul lumii, să concluzioneze că, în ciuda puterii militare și a abilităților tactice ale Americii – demonstrate cu ușurință în operațiunea complexă de weekend pentru salvarea a doi piloți doborâți adânc în Iran – aceasta nu negociază dintr-o poziție clară de forță.

"Am câștigat", a insistat Trump în timpul conferinței de presă de luni după-amiază. "Sunt înfrânți din punct de vedere militar. Singurul lucru pe care îl au este mentalitatea: Oh, o să aruncăm câteva mine în apă".

Această "mentalitate" – capacitatea de a descuraja petrolierele să tranziteze Strâmtoarea Ormuz cu ajutorul dronelor, rachetelor și minelor – ar putea fi un atu iranian mai puternic decât a fost dispusă SUA să recunoască.

În timpul conferinței de presă de luni, Trump s-a minunat de precizia militară americană demonstrată în raidul aerian "Midnight Hammer" de anul trecut asupra siturilor nucleare iraniene, capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro în ianuarie și misiunea de salvare de la sfârșitul acestei săptămâni.

El și echipa sa de securitate națională au sărbătorit această ultimă acțiune – care a inclus coordonarea a sute de aeronave și personal militar de elită, precum și utilizarea de manevre de diversiune și de tehnologie de ultimă generație.

Dar efortul, deși remarcabil, a avut scopul de a evita ceea ce secretarul apărării Pete Hegseth a recunoscut că era o "potențială tragedie".

Chiar dacă acea tragedie a fost evitată, salvarea triumfală a subliniat riscul cu care se confruntă încă forțele americane în Iran. Iar președintele s-ar putea să învețe că puterea militară americană are limitele sale.

"Putem să-i bombardăm până la epuizare", a spus el. "Putem să-i dăm peste cap. Dar pentru a închide strâmtoarea, este suficient un singur terorist".

Cealaltă opțiune este ca Trump să-și pună în aplicare amenințările. De mai multe ori luni, el a spus că aceasta era o cale pe care nu dorea să o urmeze.

Deși Trump a afirmat că poporul iranian era dispus să suporte campania militară americană în curs – și, de fapt, a salutat bombele care cădeau asupra orașelor lor –, el a recunoscut, de asemenea, că orice ar distruge SUA acum ar trebui în cele din urmă reconstruit și că SUA ar putea contribui în final la acest efort de reconstrucție.

"Vreau să le distrug infrastructura? Nu", a spus el. "În acest moment, dacă plecăm astăzi, le va lua 20 de ani să-și reconstruiască țara".

El a adăugat că, dacă și-ar pune în aplicare amenințările cu bombardamentele, efortul de reconstrucție ar dura un secol.

Nu este chiar "epoca de piatră" la care a avertizat că Iranul va fi redus, dar o criză umanitară care ar urma – inclusiv impactul regional al represaliilor "zdrobitoare" pe care Iranul le-a promis – ar putea fi devastatoare.

"Ne afundăm tot mai adânc": iranienii se pregătesc pentru lovituri asupra infrastructurii pe măsură ce se apropie termenul limită al lui Trump

Chiar și în acest moment târziu, însă, Trump continuă să nutrească speranța unei soluții.

"Avem un partener activ și dispus să colaboreze de cealaltă parte", a spus el. "Ei ar dori să poată ajunge la un acord. Nu pot spune mai mult de atât".

Având în vedere miza atât de mare, opacitatea președintelui este remarcabilă. El are un plan – "fiecare detaliu a fost gândit de noi toți", a spus el luni – dar nu îl va divulga.

Ar putea fi un indiciu că, în culise, negocierile sunt mai avansate decât s-a recunoscut public. Sau ar putea fi o combinație de bluf și gândire optimistă.

"Au timp până mâine", a spus Trump. "Vom vedea ce se va întâmpla. Cred că negociază cu bună-credință. Presupun că vom afla".