"Unitatea de luptă Măicuţele-Z". Cum foloseşte Putin călugăriţe-spion pentru a le infiltra în ţările NATO

Cu baticuri albe și cruci, măicuţele de la mănăstirea Sfânta Elisabeta păreau imaginea purității atunci când, de Crăciunul trecut, vindeau icoane, obiecte din lemn, tricotaje și șosete credincioșilor suedezi. Nimic nu părea neobișnuit pentru enoriașii din Taby, o suburbie prosperă de lângă Stockholm. La urma urmei, chiar preotul paroh le oferise permisiunea să își instaleze masa în holul lăcașului de cult. Însă, în lumea opacă a războiului hibrid purtat de Rusia, aparențele pot fi înșelătoare. Așa cum avea să afle ulterior preotul din Taby, acestea nu erau maici în sensul clasic al cuvântului.

După cum a avertizat ulterior Biserica Suediei într-un comunicat oficial, femeile strângeau fonduri pentru o mănăstire din Belarus, care sprijină invazia Ucrainei și are legături cu GRU, serviciul de informații militare al Rusiei. Curând, presa suedeză a fost inundată de titluri despre "maici-spion" pro-Putin infiltrate în 20 de biserici, iar parohul din Täby s-a trezit nevoit să respingă acuzațiile că enoriașii săi ar fi finanțat mașinăria de război rusă.

Această poveste aparent absurdă a scos însă la iveală modul în care bisericile din Suedia, printre cele mai primitoare și deschise din Europa, sunt exploatate de Rusia într-un război cinic de propagandă. Un obiectiv-cheie al Moscovei este să creeze impresia că măicuţele belaruse și valorile lor pro-Kremlin sunt bine primite și apreciate în țările NATO.

Aceste acțiuni vin în continuarea tentativelor Bisericii Ortodoxe Ruse de a manipula biserici suedeze pentru a le determina să împrumute clădiri aflate în apropierea bazelor militare și aeroporturilor, pentru a fi folosite de preoți ruși.

Unitatea de luptă "Măicuţele Z"

Într-un interviu acordat publicației The Telegraph, Michael Ojermo, preotul paroh din Taby, a declarat că nu era conștient de amploarea acuzațiilor legate de mănăstirea Sfânta Elisabeta atunci când le-a invitat anul trecut și de mai multe ori înainte de invazia din 2022. Arhiepiscopul Andrei Lemeshonok, liderul spiritual al mănăstirii, și-a descris public maicile drept o "unitate de luptă".

Poreclite "Măicuţele-Z" din cauza obiceiului de a poza alături de simbolul Z al invaziei lui Vladimir Putin, călugărițele de la Sfânta Elisabeta au fost fotografiate în zone din Ucraina ocupate de Rusia, purtând veste antiglonț și lucrând pentru a ridica moralul soldaților ruși. În Marea Britanie, aceste maici obișnuiau să viziteze Catedrala din Winchester pentru a-și vinde produsele, dar le-a fost interzis accesul în 2022 din cauza poziției lor față de războiul din Ucraina.

Acest precedent a influențat parțial decizia Bisericii Suediei care, în urma incidentului din Taby, a emis un avertisment către toate congregațiile, cerându-le să nu sprijine mănăstirea. În comunicat se precizează că mănăstirea Sfânta Elisabeta folosește veniturile pentru a sprijini naționalismul rus, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și are legături strânse cu GRU.

"Mănăstirea susține că veniturile obținute din obiectele artizanale sunt destinate unor cauze caritabile. Acest lucru nu este adevărat. Biserica Suediei recomandă să nu fie sprijinite activitățile lor sub nicio formă", se mai arată în declarație. Contactată de The Telegraph, mănăstirea nu a oferit un răspuns imediat. Într-o declarație transmisă presei suedeze, aceasta a negat sprijinul pentru războiul din Ucraina și a afirmat că se ocupă doar de sprijinul celor nevoiași și vulnerabili.

"Când au venit, le-am oferit două mese și stăteau pe hol vânzând obiecte artizanale din lemn, tricotaje, șosete și altele", îşi aminteşte parohul suedez. Deși știa că Belarus are legături strânse cu Moscova, el a explicat că biserica sa a încercat mereu să mențină contacte cu creștini din dictaturi din Orientul Mijlociu, Africa și fostul spațiu sovietic.

"Trebuie să avem contact cu biserici din țări care nu sunt democratice. Sunt suficient de bătrân ca să-mi amintesc de vremurile când veneau pastori din Republica Democrată Germană dacă veneau trei, doi erau sinceri și unul era spion pentru Stasi. Pentru mine, nu era o mare problemă să întâlnesc oameni dintr-o biserică dependentă de un stat care nu era ‘în regulă’ în ochii mei".

Ce urmăreşte, de fapt, Kremlinul

El a susținut că eticheta de maici-spion este falsă, afirmând că nu a văzut dovezi de spionaj sau culegere de informații. Maicile veneau cu o dubă, vindeau câteva obiecte și plecau spre următoarea parohie. Totuși, anul acesta a realizat că primirea lor în Suedia ar putea servi uneia dintre narațiunile preferate ale Kremlinului: ideea că oamenii obișnuiți din țările NATO, spre deosebire de guvernele lor, sprijină Rusia, nu Ucraina.

"Ce am înțeles de data asta, și nu am înțeles înainte, este că pot fi folosite ca propagandă. Nu ajunsesem la această concluzie și acum văd că poate fi o problemă", a spus parohul, care, de altfel, a şi respins ideea că enoriașii săi ar fi finanțat războiul. "Foarte puţini oameni au venit să cumpere. Asta nu ar avea cum să finanţeze războiul". Între timp, un steag ucrainean și un anunț pro-Ucraina, plasate recent la intrarea în capelă, arată clar de partea cui se află acum această biserică.

În mod surprinzător, Rusia a reușit deja să construiască o biserică ortodoxă lângă o infrastructură critică. În orașul Västerås, la aproximativ 100 km vest de Stockholm, a fost ridicată Biserica Ortodoxă a Maicii Domnului de Kazan, chiar lângă un aeroport. Nu este un aeroport oarecare: Stockholm Västerås Airport are una dintre cele mai lungi piste din Suedia și a fost intens folosit în timpul pandemiei. Este considerat un aeroport de rezervă, crucial în situații de criză, inclusiv un eventual război.

Biserica, aflată la doar 300 de metri, este impunătoare, cu cruci aurite și turle în formă de ceapă. Deși ambasada Rusiei a ironizat acuzațiile de spionaj, serviciile de informații suedeze suspectează că lăcașul este folosit pentru monitorizarea aeroportului. Autorizația de construcție a fost acordată înainte de invazia din Ucraina, însă consiliul local a recunoscut că a fost o greșeală gravă și a promis să recupereze terenul.

Când jurnaliștii The Telegraph au vizitat biserica, părea complet părăsită, dar erau multe semne că vizitatorii nu sunt bineveniți: garduri, camere de supraveghere, avertismente de tractare a mașinilor și chiar un semn care anunța prezența unui câine de pază. În interior, luminile erau stinse, iar atmosfera rece nu putea fi pusă doar pe seama zăpezii abundente. Privind spre est, se putea distinge marginea pistei aeroportului pe care, potrivit suspiciunilor, preoții din acest complex l-ar fi monitorizat. Dar, desigur, potrivit Rusiei, nu era decât... o biserică.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰