Articol susținut de Sinuzita netratată poate avea urmări grave. Cum ajută investigațiile imagistice în prevenirea complicațiilor?

Definită ca „o inflamaţie a învelişului mucos ce tapetează cavitatea sinusală”, sinuzita apare deseori în urma unor infecții virale ale căilor aeriene superioare, care produc inflamarea mucoasei nazo-sinusale și blochează canalul de drenaj natural al sinusului. Astfel, secrețiile se acumulează și se transformă în puroi. Procesul poate afecta atât un singur sinus, cât și pe toate în același timp (afecțiunea purtând denumirea de pansinuzită acută).

Însă pentru a înțelege mai bine sinuzita, trebuie să știm cum funcționează sinusurile - acele cavități osoase, pline cu aer, situate în lateralul nasului, dar în spatele craniului, mai exact:

• în dreptul obrajilor - sinusurile maxilare,
• deasupra ochilor - sinusurile frontale,
• în spatele ochilor - sinusurile sfenoidale și 
• la baza nasului - sinusurile etmoidale.  

Așadar, principalul simptom al sinuzitei nu este durerea de cap, cum ar putea crede mulți, ci cea resimțită la nivelul obrazului, al sprâncenei sau în spatele ochilor. Primele semne ale afecțiunii sunt însă nasul înfundat și secrețiile vâscoase, aderente și de multe ori purulente, care se scurg mai mult în spatele nasului, pe gât. Durerea de cap apare ulterior și nu în fiecare caz.  

Așadar, printre simptomele care ar trebui să-ți dea de gândit se regăsesc:

• durere, senzaţie de plenitudine sau presiune facială și/ sau auriculară;
• nas înfundat;
• secreție nazală purulentă, care se scurge atât prin nas, cât și în gât;
• pierderea parțială sau completă a mirosului;
• tuse care accentuează durerile.

Cauzele apariției sinuzitei

Mucoasa nazală – care se continuă și în sinusuri – are rol de protecție pentru organism. Ea încălzește, umezește și purifică aerul pe care îl respirăm, plin în general de virusuri și bacterii. În funcție de cât de agresive sunt, acestea pot inflama și infecta mucoasa sinusurilor, ajungând astfel să ne confruntăm cu rinosinuzită. Întrucât sunt mai apropiate de copii, femeile între 20-39 de ani sunt de 2 ori mai predispuse decât bărbații să facă sinuzită. 

Însă nu doar infecțiile pot provoca sinuzită. Printre cauze se numără și inflamațiile, alergia, poluarea și fumatul (chiar și cel pasiv). Afecțiunea este de 4 tipuri:

1. acută (debutează brusc, iar simptomele durează până la 4 săptămâni);
2. acută recidivantă (4 sau mai multe episoade de sinuzită acută pe an, cu durată minimă de 7 zile/ episod);
3. subacută (evoluție lentă a simptomelor, între 4 și 12 săptămâni);
4. cronică (simptomatologia persistă peste 12 săptămâni).

Ce investigații ajută la diagnosticarea sinuzitei

Cu siguranță nu te gândești să mergi la doctor pentru toate răcelile sau pentru o banală durere de cap. Însă dacă simptomele se acumulează și se agravează, medicii buni recomandă să le treci, totuși, pragul. Nu de alta, dar - lăsată netratată - sinuzita poate avea urmări dintre cele mai grave, în special în cazul pacienților care suferă și de alte afecțiuni. 

Mai exact, puroiul din sinusuri se mărește și începe să dea dureri. Între timp, infecția roade osul și se extinde și în vecinătatea sinusurilor, afectând ochii și creierul. Printre complicații se numără meningita, afectarea gravă a vederii și chiar septicemia. 

Pentru a preîntâmpina astfel de situații, medicii MedLife recomandă efectuarea unui CT cel puțin o dată pe parcursul terapiei - fie înainte de administrarea tratamentului, pentru a se asigura că îl aleg pe cel potrivit, fie numai după, pentru a vedea dacă organismul a răspuns la medicație.

Diagnosticarea se face în urma unui examen ORL (ce include, de cele mai multe ori, și o endoscopie nazală), completat de exsudatul nazal și, cel mai important, de investigații imagistice - întrucât acestea din urmă oferă cele mai importante informații privind starea sinusurilor. Dr. Ana Maria Apostol, medic primar ORL la MedLife explică: „Mulți pacienți vin în cabinetul medicului ORList pentru durere de cap moderată zilnică la nivelul frunții și zic că sigur este din cauza sinusurilor. Doar că noi putem să vedem, prin examenul nostru clinic și endoscopic, doar în interiorul nasului, gâtului și urechilor. Ca să poți vedea dacă acea durere de cap e într-adevăr provocată de sinuzită, mai ales în lipsa secrețiilor, care pot fi blocate, trebuie să faci o investigație radiologică, pentru că altfel nu ai cum să vezi sinusurile și să pui diagnosticul cert de sinuzită. CT-ul și RMN-ul văd craniul tridimensional, se pot observa toate sinusurile, câte dintre ele sunt afectate, tipul de sinuzită și stadiul de evoluție a bolii, vecinătățile – și astfel, poți administra un tratament eficient pacientului.”

Iar investigația este cu atât mai importantă cu cât sinuzita este o afecțiune dificil de tratat tocmai din cauza localizării - cavități osoase închise, pline cu aer și slab vascularizate. Așadar, vorbim despre un tratament de lungă durată (min. 10 zile) și complex, format dintr-un mix de 2-3 antibiotice, combinate cu un mucolitic, un antialergic, un antiinflamator și spray-uri pentru spălături nazale. 

Avantajele CT-ului la sinusuri

Tomografia computerizată este cea mai potrivită investigație ce poate fi recomandată în caz de sinuzită. Vorbim despre un test imagistic simplu și rapid, care combină razele X cu o tehnologie computerizată avansată pentru a face fotografii detaliate (în 3D) ale sinusurilor și patologiilor nazofaringiene. Iată câteva dintre avantajele sale:

• este unul dintre cele mai sigure mijloace de a evalua sinusurile;
• reprezintă cea mai fiabilă tehnică imagistică pentru a determina dacă sinusurile sunt obstrucționate sau pentru diagnosticarea sinuzitei;
• este o investigație nedureroasă, neinvazivă și detaliată;
• pot fi analizate, în același timp, țesuturile moi, oasele, vasele de sânge;
• are un raport echilibrat cost-eficiență. 

Mai mult decât atât, în cazurile de urgență, CT-ul poate dezvălui leziunile și sângerările interne suficient de rapid pentru a ajuta la salvarea vieții. Pe de altă parte, este bine de știut că acest tip de investigație nu este recomandat femeilor însărcinate, copiilor sub 4 ani, persoanelor care au suferit un accident vascular cerebral recent și celor claustrofobe.

Însă CT-ul nu este singura investigație imagistică utilizată pentru analizarea sinusurilor și vecinătăților acestora. „Când apare ceva în neregulă la CT și suspectăm o tumoră, recomandăm RMN-ul, pentru a vedea mai bine țesuturile moi din vecinătate. Pentru că, deși nu iradiază, RMN-ul nu vede sinuzita, ci doar complicațiile ei”, ne lămurește dr. Apostol. 

Aceste investigații imagistice pot fi accesate la nivel național, în rețeaua MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România. Aproximativ 40 de aparate RMN și CT performante sunt disponibile pacienților din aproape toate orașele mari, printre care București, Arad, Cluj-Napoca, Constanța, Galați, Iași, Sibiu, Timișoara.

***Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.

Surse:

https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/sinuzita-cauze-simptome-tratament

https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/pansinuzita-cauze-simptome-tratament

https://www.medlife.ro/ct-sinusuri

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰