Video Analist, despre planul PSD de a face singur guvernul, cu Grindeanu premier: "Nu cred că sunt sinucigaşi"
După ce s-a jurat că votul alături de extremişti a fost doar pentru moţiunea de cenzură, Sorin Grindeanu recunoaşte acum că negociază cu fraţii mai mici ai AUR: cu POT sau cu parlamentarii care au plecat din SOS şi chiar din Alianţa pentru Unirea Românilor, pe care i-a reevaluat şi îi consideră cât se poate de potriviţi, dacă vor să-i ofere susţinere.
Sursele Observator spun de asemenea că varianta cu cea mai mare tracţiune acum în PSD e guvern format 100% din social-democraţi, cu Sorin Grindeanu prim-ministru, dar pentru care ar avea inevitabil nevoie şi de susţinerea foştilor izolaţionişti sau extremişti, după caz, metamorfozaţi în pro-occidentali.
Iar ca puzzle-ul să fie complet, preşedintele Nicuşor Dan a convocat o nouă rundă de consultări cu parlamentarii neafiliaţi, cei din Uniţi pentru România şi cei din Pace Întâi România, adică parlamentarii care au părăsit aceleaşi formaţiuni SOS, POT, AUR.
Şi la PNL e aceeaşi situaţie, pentru că la grupul parlamentar al liberalilor s-au alipit câţiva membri aleşi pe listele extremiştilor sau social-democraţilor. Ilie Bolojan spune că dacă sunt de bună credinţă şi au discutat cu liderii din teritoriu, căci sigur nu cu domnia sa, atunci nu e nimic în neregulă.
Sorin Grindeanu susţine că a analizat şi varianta unui guvern tehnocrat, doar că nu doreşte ca acest Executiv să fie condus de cineva care nu cunoaşte problemele politice ale României. Mai mult, vrea ca fosta Coaliţie să semneze că susţine un guvern social-democrat minoritar.
Replica a primit-o pe Facebook, de la liderul deputaţilor PNL, care l-a anunţat că PSD este izolat, pentru că a reuşit să-şi îndepărteze pe rând toţi aliaţii din fosta Coaliţie. Cât priveşte relaţia sa cu Ilie Bolojan, liderul PSD susţine că este bună, dar îi recomandă să iasă din campania electorală pentru următoarele alegeri prezidenţialele. Ilie Bolojan i-a dat replica şi spune că probabil că Sorin Grindeanu munceşte doar în campanie electorală, de aici confuzia, văzând că executivul interimar Bolojan e la treabă în continuare în pofida provizoratului.
Şi, după ce criticii, inclusiv din propriul partid, îl acuzau pe Bolojan de USR-izare, Sorin Grindeanu a schimbat la 180 de grade perspectiva: acum Bolojan ţine captiv USR, acuză şeful PSD. Mai mult, despre preşedintele USR a declarat că este doar "un import", aluzie la faptul că Dominic Fritz este născut în Germania. Lasă să se înţeleagă însă că şi cu USR pot exista negocieri pentru că sunt oameni cu care se poate discuta.
Cât priveşte faptul că PSD a sesizat Curtea Constituţională pe ordonanţa SAFE, deşi i-a promis preşedintelui că nu va bloca programele principale ale României, SAFE, respectiv PNRR. Sorin Grindeanu spune că planurile respective nu ţineau de industria de apărare din România şi au fost adăugate ulterior şi astfel, în forma finală a legii, ar fi apărut crame, vinuri şi reţele de gaz prin Bihor.
"Sunt acțiuni de imagine pe care le derulează PSD în aceste zile, ca să-și acopere neputința de a veni cu o soluție după ce au generat căderea Guvernului. Ca să acopere această lipsă de soluție, fac această gălăgie" , a replicat Ilie Bolojan la B1.
Una peste alta, numai Nicuşor Dan e o surpriză plăcută potrivit liderului social-democrat.
Noi am analizat întreaga situaţie alături de Cristian Pîrvulescu, analist politic, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:
- Oameni de ispravă, pe deoparte, spune Sorin Grindeanu despre foștii extremiști, oameni de bună credință, dacă au negociat cu liderii din teritoriu, spune Ilie Bolojan. Cu ce efecte această reevaluare, domnule Pîrvulescu, a foștilor parlamentari din POT, din AUR sau din SOS România?
- Cum spuneați, ambele partide încearcă să obțină sprijin din zona respectivă, sugerând că dacă nu mai aderă formal la partidele acelea, nici n-ar mai fi extremiști. Ori nu se schimbă cu nimic situația și, de altfel, domnul Grindeanu are o mare problemă dacă continuă să meargă pe această linie.
Dumneavoastră titrați mai devreme că planul de rezervă este cu votul extremiștilor. Ei bine, cei 63 de care vorbea, dacă se adaugă la cei 128 ai PSD-ului, tot nu dau 233, deci tot va trebui să ia voturi de undeva. Să spunem că vin 10-12 voturi de la minorități, tot mai rămân încă vreo 30 de voturi de obținut și acelea se vor obține de la AUR, va fi o mare lovitură dată imaginii internaționale a PSD. Deci PSD este într-adevăr într-o situație complicată, se izolează singur.
Dacă moțiunea de cenzură putea să fie prezentată ca fiind o abordare tactică, deși alianța cu extrema dreaptă a fost privită cu mare neîncredere în Occident, următorii pași pe care i-am văzut săptămâna aceasta, votul împreună cu AUR la Senat împotriva organizațiilor neguvernamentale, sprijinirea acelor legi care sunt îndreptate, legi care nu acceptă condamnarea legionarismului și așa mai departe. Toată această linie indică o schimbare de orientare ideologică, o vedeam deja de la congresul partidului, dar ea devine din ce în ce mai clară și asta complică lucrurile, pentru că să știți, cred că și cei din grupul minorităților care au votat moțiunea de cenzură vor avea din ce în ce mai multe rezerve, iar PSD nu are o marjă de manevră extraordinar de mare.
Va trebui, deci, să accepte că trebuie format un guvern cu majoritatea precedentă, probabil un guvern tehnic, domnul Grindeanu a sugerat că asta ar fi posibil, dar, mă rog, bănuiesc că lucrurile vor evolua în funcție de negocierile preşedintelui.
- Aici sunt foarte multe nuanțe și foarte multe schimbări de poziție de la o zi la alta, în special la PSD. Ba și-ar dori, ba nu și-ar dori. Oameni din, nici nu știu dacă eșalonul 2, Lia Olguța Vasilescu, ca să nu fac eu aprecierea, spune că dacă vine un premier tehnocrat, că de asta v-ați referit mai devreme, ca Bolojan mai bine nu vine. Se referea la doamna Velculescu, care era vehiculată pe surse.
Și atunci vă întreb care sunt avantajele, care sunt dezavantajele, pe de-o parte, pentru societate, ale unui premier tehnocrat, pe de alta parte, pentru fiecare partid în parte. Cum rezonează ideea premierului tehnocrat?
- Păi să vedem puțin cam care sunt alternativele. I-ați prezentat mai devreme pe domnul Grindeanu și domnul Bolojan. Domnul Grindeanu a fost deschis pentru o revenire la vechea coaliție, domnul Bolojan, în schimb, a fost categoric, nu vom participa "la un guvern alături de PSD". Ca urmare, vechea coaliție nu prea mai poate funcționa.
Pentru a găsi o soluție cu un guvern pro-occidental cerut de președintele Dan, atunci va fi nevoie de un guvern condus de o persoană neutră, pentru că va fi nevoie de un acord de coaliție, pe care îl poate încheia și PNL-ul, un acord, din punctul meu de vedere, care să sprijine patru piloni guvernării și să ofere o pauză de care Kelemen Hunor, președintele UDMR, vorbea sugerând că ar putea să fie până în martie, anul viitor.
Cei patru piloni ar fi SAFE, foarte controversat, aţi spus-o și dumneavoastră, PNRR, care urmează să se încheie la sfârșitul lui august și finalul anului, toate programele trebuiesc terminate, OCDE, aderarea la OCDE, mai avem un capitol de negociat, și bugetul. Dar știți, dacă există un acord numai pe aceste patru politici, fără ca partidele să se angajeze că nu vor vota o moțiune de cenzură, riscul de a cădea viitorul guvern va exista.
În teorie, dar și în practică. Pentru că întâi s-a elaborat teoria coaliției minimale formate din partide eficiente. Spune că e nevoie de un sprijin real din partea opoziției, adică de un angajament că nu va răsturna guvernul. Deci mă aștept ca președintele să negocieze un astfel de angajament pe termen limitat. Nu cred că domnul Kelemen Hunor s-ar fi referit la luna martie dacă ea nu ar fi fost într-un fel sau în altul, măcar în negocierile dintre partide, invocată.
- Bun. Și care sunt dezavantajele unui premier tehnocrat atunci?
- Bun. Avantajul ... De fapt nu v-am răspuns la întrebare, așa că e o bună oportunitate să vă răspund. Avantajul este că vom avea un guvern. Este un avantaj extraordinar de important pentru că e bine să fie, dacă se poate, și un tehnocrat, nu neapărat un independent, pentru a asigura piețele. Pentru că România este îndatorată extern și are nevoie să asigure creditorii externi ai României. E vorba de zeci de miliarde de dolari cu care România a fost împrumutată, iar acești investitori au avut mai degrabă o părere pozitivă despre guvernul care a fost răsturnat la moțuinea de cenzură.
Ca urmare trebuie să fie cineva care are un profil pe care aceștia să-l înțeleagă și care să vorbească pe limba lor, fie că doamna Olguța Vasilescu îl place sau nu. Pe de altă parte, nu e obligatoriu ca un premier tehnocrat să continue neapărat politicile de austeritate. Problema este să continue totuși pe o linie care să fie previzibilă bugetar.
Dezavantajele sunt lipsa de sprijin politic, deși un tehnocrat poate, având limite extraordinare în acțiunea sa, să-și calibreze mai bine politicile decât o face un prim-ministru politic. Are și costuri mai puține pentru că nu-i așa, pleacă înapoi de unde a venit dacă va duce niște reforme, măcar minimale, la bun sfârșit, pentru că trebuie să o spunem. Ceea ce s-a întâmplat până acum nu au fost reforme, au fost doar pași în politici de austeritate care trebuiau să relanseze economia. Până în momentul de față pariul nu e reușit.
- Păi plângerea de la Ilie Bolojan tocmai asta a fost, că în momentul în care s-a ajuns la reformele reale și a deranjat interesele PSD, a venit și moțiunea de cenzură. PSD, fiind mulțumit până atunci doar cu partea asta de reforme minore, cât să nu le deranjeze lor interesele.
- Sigur, domnul Bolojan poate să spună foarte multe lucruri, dar cred că telespectatorii dumneavoastră au o memorie bună. Din 2009 încoace au fost șapte moțiuni de cenzură reușite, 11 prim-miniştri, o suspendare a președintelui. Asta înseamnă că sistemul nostru are o problemă.
Președintele Iohannis a reușit cu mare dificultate, după ce a experimentat moțiuni de cenzură, a răsturnat un guvern, a încercat să provoace alegeri anticipate, a înțeles că e nevoie totuși de stabilitate și a încercat formula care a funcționat destul de dificil, a rocadei. Acum aveam formula rocadei, dar nu a mai funcționat. Realitatea este că între puterile excesive ale primului- ministru, acordate prin lege și coaliție, există o tensiune și această tensiune duce la căderea guvernelor în România.
Deci nu e vorba despre un conflict între Grindeanu și Bolojan, PSD și PNL, este vorba de o problemă structurală. Ca urmare ne putem aștepta în continuare la crize de guvern. Era previzibilă această criză de guvern. Sigur, ar fi putut cu înțelepciune fi întârziată sau eventual să fie oprită, dar realitatea este că partidele politice au și ele interese. Nu doar interesele PNL sunt legitime și cele ale PSD pot fi legitime, ele se negociază în interiorul coaliției, în interiorul Parlamentului. Și astfel nu se ajunge la crize.
Dar criza există, guvernul a fost demis și un guvern demis într-o democrație parlamentară trebuie să facă locul unui alt guvern. Ca urmare, soluția rațională este să avem un guvern condus de un tehnocrat. Lui domnul Grindeanu nu-i plac miniștrii tehnocraţi, nu primul-ministru. Deci e foarte probabil să avem un fel de guvern Cioloș, dacă e să ne amintim exact, de să ne întoarcem în urmă cu 10 ani.
- Bun, apropo de guvernul Cioloș atunci, vă întreb, în eventualitatea, în lumina alegerilor care vor veni, cum lasă o guvernare tehnocrată terenul pentru viitoarele alegeri? Care poate fi bounce-back-ul?
- Haideți să vedem cum lasă România. Am avut trei prim-miniștri tehnocraţi în istoria noastră din ultimii 36 de ani. Teodor Stolojan, Mugur Isărescu și Dacian Cioloș. Mă rog, îi consider oarecum tehnocraţi și pe Mihai Răzvan Ungureanu și pe generalul Ciucă pentru că erau veniți oarecum din afara sistemului. Dar măcar erau asumați de partide.
Revenind însă la cei trei, au lăsat de fiecare dată țara după o serie de reforme pe linie de supraviețuire. Dar cei care au câștigat, 2000, au fost PSD-ști și PRM-ul, extrema dreaptă. A fost pentru prima dată în Europa când extrema dreaptă ajungea în turul al doilea alegerilor prezidențiale. De multe ori uităm acest lucru. Noi avem o tradiție din acest punct de vedere. Iar dacă Cioloș a reușit să stabilizeze cât de cât situația, percepția guvernului a fost mai degrabă negativă, iar PSD a avut o victorie categorică în alegeri cu un scor pe care nu îl mai avusese niciodată, aproape 46% din voturi. Deci există riscul ca o asemenea guvernare să nemulțumească o bună parte din public, dar să rezolve o bună parte din problemele care duseseră la căderea guvernelor politice.
- PSD atunci sub Liviu Dragnea, cu aceeași componentă foarte apropiată de extrema dreaptă, de populism, în momentul în care a câștigat post Dacian Cioloș. Bun. Ce ar însemna totuși acest scenariu pe care îl avem acum pe masă cu guvern monocolor PSD? Dacă reușește cumva calculul?
- Nu cred că domnul Grindeanu și liderii PSD sunt sinucigași. Un guvern monocolor este un guvern care va pica foarte repede, în toamnă. Oricând vor exista nemulțumiți, iar extrema dreaptă va profita masiv de acest lucru. Pentru că știți, extrema dreaptă, și asta cred că nu înțeleg deloc PSD-știi și nici cei de la PNL care negociază cu reprezentanții extremei drepte. Extrema dreaptă are un program, iar programul său este schimbarea din rădăcini a României care, nu e așa?, este pe o linie greșită și această schimbare se va face doar prin crize, crize din ce în ce mai dure.
Deci, departe de a fi interesat să rezolve criza guvernamentală, vor dori să accentueze criza guvernamentală spre o criză constituțională și o criză de regim. Și aici sunt riscurile care există.
Știți, PSD a jucat tactic. N-a luat în calcul riscurile politice. De la un moment încolo, cred că orice om rațional înțelegea că guvernul nu mai poate funcționa. Au întârziat însă foarte mult momentul moțiunii și în final, după ce și-au retras miniștrii, au grăbit moțiunea prin alianța cu AUR, compromițând foarte multe din alianțele posibile pentru coaliție. Acum sunt într-o situație complicată, dar guvern monocolor n-au cum să facă pentru că nu vor avea specii în politic. Au avut guverne monocolori.
Guvernul Năstase a fost un guvern monocolor, dar a funcționat și acela cu o înțelegere cu UDMR-ul și o înțelegere pe principale linii ale reformei cu PNL-ul. Vorbim de 2000 - 2004. Nu se poate un guvern monocolor care să nu aibă sprijin politic în Parlament.
- În aceste condiții, mai există vreo șansă, prin primul-premier picat, printr-o situație de genul acesta, să revină PNL la guvernare alături de USR? Poate chiar ei în guvern minoritar și tot cu Ilie Bolojan, premier, așa cum și-ar dori liberalii, tocmai în ideea că se eludează, se evită cumva și decizia Curții Constituționale că nu poate fi desemnat același premier de două ori?
- Nu cred că PSD va susține vreodată. Și am primit întrebări din Occident ce se va întâmpla cu PSD dacă domnul Grindeanu va fi schimbat, de exemplu, în cazul unui eșec. Ei bine, chiar și cu schimbarea președintelui partidului, care mi se pare absolut ipotetică, nu va putea sprijini un guvern liberal. AUR nu văd de ce ar face-o. Ca urmare, vor avea în continuare probleme serioase și liberali în ceea ce privește susținerea politică și riscul va fi același, ca guvernul să prăbușească foarte repede.
Câtă vreme varianta unui guvern cu sprijin politic parlamentar cât mai larg și cu un acord de cooperare parlamentară cu mai multe forțe care nu vor face parte din guvern este o soluție de compromis. Cred că o are președintele în vedere și cred că primul-ministru care ne va fi prezentat, spuneați dumneavoastră undeva spre sfârșitul lunii mai, deci săptămânile viitoare, foarte probabil săptămâna viitoare, va avea mai degrabă aceste caracteristici, dar va trebui în primul rând să liniștească investitorii străini și creditorii externe ai României.
- După toată această poveste, a moțiunii de cenzură cu AUR, a negocierilor cu foștii extremi, ce mai rămâne din cordonul sanitar în România, domnule Pîrvulescu?
- Nimic. Cordonul sanitar a fost încălcat în mod clar de PSD. Nu pare să aibă foarte multe scrupule. De altfel, ce o mai fi social-democrat la așa-numiții social-democrați rămâne de văzut. Cei care se simt, într-adevăr, de stânga au părăsit partidul sau sunt foarte jenați, mă refer la Victoria Stoiciu, spre exemplu, care a preferat să-și dea demisia decât să acceptă o asemenea mezalianță. Dar știți, nu numai PSD face lucrul ăsta. Pentru o parte, au mai avut alianțe cu AUR. Moțiunea de cenzură împotriva guvernului Cîțu în 2021 a fost o alianță PSD-AUR-USR. La momentul respectiv era deja încălcată linia roșie de care vorbeați.
PNL a avut negocieri cu AUR pentru a bloca PSD la buget. Ne aducem aminte că PSD a fost într-o situație destul de complicată și a trebuit să facă presiuni pentru a obține o serie de concesii la buget.
Practic, în România, în acest moment, singurul care rezistă extremismului este președintele Dan. Președinte care se ferește să folosească acest cuvânt, pentru că nu e așa, este mediator, dar care face toate eforturile să țină România în continuare pe linia pro-europeană.
- L-a folosit de câteva ori, că i-a și atras atenția George Simion în urma declarațiilor. Spuneți pro-europeană dumneavoastră, Nicușor Dan insistă cu obstinație să folosească pro-occidental. De ce? Haideți să ne uităm un pic și la dezbaterea asta, pro-occidental vs. pro-european. Câtă MAGA are în suflet, până la urmă, președintele Nicușor Dan, că ăsta e reproşul pe care îl aduc criticii, și de ce sau dacă e pus semnul mai mare între MAGA și afinitățile pro-europene în viziunea lui Nicușor Dan? Adică dacă prioritizează relația cu americanii în detrimentul celel europene?
Nu o prioritizează și este foarte conștient de acest lucru. De asta vorbeam de un guvern pro-european. În sensul că va fi un guvern care va trebui să continue politicile pro-europene. Orientarea pro-occidentală și formula pe care o folosește președintele Dan este una care să împace și sentimentele complicate ale administrației americane față de Europa. Există foarte multe susceptibilități în administrație. Știm foarte bine care a fost poziția față de alegerile din România.
Ori președintele Dan, deși nu părea că are aceste calități, a reușit să depășească o bună parte din această situație și vrea să păstreze o relație bună cu Statele Unite. Dintr-un motiv pe care toată lumea îl vede uitându-se la harta Europei. Noi suntem în Est, suntem în pericol în cazul în care Ucraina nu mai rezistă. Din fericire rezistă și încă rezistă bine. Ca urmare avem nevoie de sprijin american și până când vom fi capabili să construim o armată românească și europeană puternică, americanii rămân un atuu pentru a descuraja orice atac al adversariilor noștri. Iar Rusia este pentru România, pentru Uniunea Europeană, pentru Marea Britanie un pericol permanent și un pericol imens.
Iată de ce a folosit această formulă. Nu, președintele Dan este un conservator. Cei care l-au votat, l-au votat strategic, nu pentru că era un liberal. În România nu avem politicieni liberali în prima linie. Nu mai există aproape deloc. Liberal în sensul american al termenului, altfel spus, centrat pe apărarea drepturilor și libertăților. Vedem însă că asta nu înseamnă că abandonează drepturile omului și libertățile. Nu avem niciun motiv să-l condamnăm pe președintele Dan pentru simplul fapt că respectă mandatul constituțional ceva mai bine și mai scrupulos decât au făcut-o ceilalți președinți ai României.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Înapoi la Homepage
