Video Elena Calistru, despre legea de "intimidare" a ONG-urilor votată de PSD și AUR: "O bună doză de ipocrizie"

POT, de pildă, şi membrii PACE au schimbat acum retorica şi se declară, în linia prezidenţială, pro occidentali, asta deşi în campania electorală şi în poziţionări recente l-au susţinut pe Călin Georgescu cel care a săpat la cei trei piloni ai pro occidentalismului enunţaţi de preşedintele României: adică identitatea europeană, apartenenţa la NATO şi chiar relaţia cu SUA, pentru că îl numea pe J.D. Vance un virus iar despre Trump spunea critic că nu mai e ce a fost, în podcasturi care au ieşit la suprafaţă după ce a încercat să îşi declare afecţiunea MAGA pe toate căile.

Deci, dacă membrii POT şi PACE au sprijinit un personaj politic complet anti occidental pe toate cele 3 direcţii, cum vor putea să intre în patul procustian pro-occidental al preşedintelui e ecuaţia pe care trebuie să o rezolve de această dată PSD. Şi mai are o problemă partidul social democrat: în noianul de răzgândiri și nuanțări ale UDMR despre ce, cum şi cui va acorda susţinere, a venit totuşi o declaraţie clară: uniunea maghiarilor nu va intra în guvern minoritar cu PSD, pentru că asta ar însemna să fie la mâna AUR.

Ilie Bolojan n-a scăpat nici el de probleme, pentru că acum social-democraţii îl acuză de trafic de influenţă pe programul SAFE. N-a ieşit acum cu o poziţionare publică premierul demis, dar săptămânile trecute spunea că mecanismul de gestionare datează din mandatul lui Marcel Ciolacu, iar schema de achiziţii a venit de la MAI şi MApN.  

Cât priveşte varianta de premier tehnocrat dorită de preşedinte, aceasta primeşte un glonte de unde era mai puţin aşteptat. Fostul premier tehnocrat care a condus guvernul României în perioada în care şeful statului era Emil Constantinescu, actualul guvernator BNR Mugur Isărescu, spune că ajunsese în stadiul în care număra zilele până la plecarea din Palatul Victoriei, precum deţinuţii. Un premier tehnocrat, a mai declarat guvernatorul BNR, este nesusţinut de partide, motiv pentru care trebuie să aibă ochi peste tot, pentru a afla cine se pregăteşte să îl înjunghie pe la spate, ca să se poată feri în timp util.

Acelaşi sondaj INSCOP pe care Sorin Grindeanu îl contesta când l-a arătat la procente de minim istoric vine în a doua sa parte cu cifre care s-ar putea să-l mai îmbuneze pe preşedintele social-democrat, pentru că îi sunt mai convenabile cauzele. 

Aproape 60 la sută dintre românii chestionaţi susţin că măsurile de austeritate şi gestionarea proastă a economiei i-au provocat căderea si 33 % consideră că eliminarea privilegiilor i-a adus sfârşitul. În prima categorie se regăsesc votanţi PSD şi AUR, persoane de peste 60 de ani, din mediul rural. În a doua, votanţi PNL şi USR, respectiv persoane sub 30 de ani din Bucureşti şi urbanul mare.

Situaţie rămâne polarizată şi cu privire la necesitatea moţiuniii: 49 de procente consideră că moţiunea AUR votată de PSD a fost un act inutil, care a făcut mult rău ţării. 44 % spun că a fost un act politic necesar.

Cert este că şi Mugur Isărescu afirmă că nu avem nevoie de taxe noi, dar nici nu îşi permite reduceri de impozite sau de TVA sau noi creşteri de cheltuieli. Orice guvern vine trebuie să continue măsurile actuale, a fost mesajul de la BNR.

Între timp, în Parlament, cooperarea AUR-PSD s-a manifestat şi în susţinerea de către social democraţi a unui proiect de lege iniţiat de Alianţa pentru Unirea Românilor care obligă ONG-urile să îşi declare toţi donatorii, iar pe care organizaţiile o văd drept încercare de intimidare.

Conform proiectului iniţiat de partidul lui George Simion, organizaţiile ne-guvernamentale trebuie să depună declaraţii la Fisc, care să vizeze toate veniturile şi sursele de finanţare din anul anterior, indiferent de provenienţa lor. Dacă este vorba despre persoane fizice care donează peste 5.000 de lei, trebuie prezentate toate datele de identificare. În cazul firmelor şi persoanelor juridice, trebuie făcută publică orice sumă.

Iniţial, liberalii au susţinut iniţiativa AUR, prin semnătură acordată în cadrul Comisiei Juridice din Senat. În momentul votului, însă, s-au abţinut. Dintre cei 12 parlamentari liberali prezenţi în sală, 8 au votat impotrivă, iar ceilalţi s-au abţinut. La rândul său, USR a votat împotrivă. Proiectul de lege va ajunge acum la Camera Deputaţilor, dar preşedintele acesteia, Sorin Grindeanu, a anunţat deja că îl susţine, deci şansele sunt foarte mari ca şi acolo să treacă tot cu sprijinul PSD.

Reprezentanții a peste 400 de organizații neguvernamentale au transmis într-o poziţionare comună că legea încalcă drepturile europene şi e menită să descurajeze donaţiile. Inclusiv Consiliul Legislativ şi Consiliul Economic şi Social dădusera avize negative pe lege şi au invocat precedentul Viktor Orban din Ungaria, care urmărea ca printr-o astfel de prevedere să intimideze societatea civilă.

Salvaţi Copii România atrage atenţia că adoptarea unei legislații similare ar expune România unui risc real de procedură de infringement. 

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Elena Calistru, reprezentanta Fundaţiei "Funky Citizens", care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de aceasta:

- Ce e neregulă cu transparența, doamna Calistru? 

- Păi, în primul rând este neregulă să pretinzi că ceri transparență când, de fapt, scopul tău este mai degrabă unul de intimidare. Motivul pentru care zic că transparența aceasta aclamată este doar un pretext și e doar cumva un slogan, dacă doriți, este faptul că ONG-urile deja sunt și în momentul de față obligate să raporteze toate veniturile, toate cheltuierile la ANAF. Raportăm atât la ANAF clasic, suntem și într-un registru special pentru asociații culte și așa mai departe. Deci, acest obiectiv de a raporta către instituțiile statului deja este unul ridicol pentru cine cunoaște legislația și știe că, de fapt, asta deja se întâmplă. 

Problema in realitate apare în momentul în care, punând-o așa ca pe un fel de înțepătură, lumea îi întreabă, dar ce aveți de ascuns? De ce nu vreți să publicați lista oamenilor pe site, cu toți cei care vă finanțează? Și aici deja încep să apară problemele și au început să apară problemele pe care le-am văzut semnalate, într-adevăr, în țări precum Ungaria, unde avem și o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru că se întâmplă două fenomene.

În primul rând, toate organizațiile serioase să știți că deja publică finanțatorii. În primul rând vorbesc aici de granturile mari, peste 5.000 lei sau chiar undeva peste, pentru că obișnuința asta este, într-adevăr, transparența pe care ți-o cere nevoia de a fi acolo responsabil și cât se poate de deschis. 

Însă, într-adevăr, a pune numele oamenilor nu este în regulă și o să vă dau aici câteva exemple foarte simple. În primul rând, GDPR-ul, adică vorbim totuși despre nevoia de a proteja viața privată a unor persoane fizice. Asta ar fi una dintre probleme. 

A doua este că să știți că, cel puțin atunci când vine vorba de mecanisme precum redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit, de care vorbea și domnul Grindeanu, spunând că este minunată această lege, neapărat trebuie să o trecem, că vrem să știm ce se întâmplă cu banii ăia redirecționați.

Să știți că noi, ca ONG-uri, nu știm cine ne redirecționează acei bani. Pentru că sunt redirecționați, omul trimite acel formular către ANAF și ANAF-ul este cel care redirecționează. Dar sunt toate datele anonimizate. Deci cine a scris legea asta nici măcar nu s-a gândit la implicațiile practice. Și de aceea sunt niște probleme tehnice aici cu această lege, plus o bună doză de ipocrizie. Mă scuzați că sunt atât de directă cu chestiunea asta.

- Vă rog, chiar vă rog să fiți cât se poate de directă și ulterior, dacă vor autoritățile să aibă un drept la replică, putem să-l acordăm. Dar spuneați la început de intimidare. De ce intimidare? 

- Intimidarea apare mai ales în zonele în care vorbim despre oameni care poate vor să doneze și să nu fie expuși public. Există comunități mici unde a dona către o organizație de presă, care mai dezvoluie și ce corupție a mai făcut domn primar, poate să se soldeze ulterior cu o groază de presiuni, pierderea job-ului și așa mai departe. Pe lângă aceasta, există nenumărate zone în care intimidarea vine ca urmare a fix comportamentelor pe care le vedem în aceste zile. 

Dacă aveți curiozitatea să urmăriți postările organizațiilor care au îndrăznit să protesteze față de o lege, un drept absolut legitim, o să vedeți cum tot felul de oameni ajung să urle la tine virtual,  explicându-ți cum ești ultima, să mă abțin de la diverse etichete. Este un soi de înveninare, un soi de înfierare împotriva unor organizații private pe care, în mod evident, faptul că vor fi și publice numele celor care îi susțin, va amplifica într-un fel temerea oamenilor și îi va descuraja din a dona. 

Pe lângă aceasta, este o, cu siguranță, din punctul meu de vedere, o campanie împotriva unor organizații care au deranjat, de altfel le și vedeți în discursurile politicienilor, în discursurile inițiatorilor, au problemă cu organizații precum a noastră, au problemă cu organizații precum Declic și așa mai departe. 

În momentul în care vrei să faci o lege, teoretic trebuie să faci legea aia pentru toată lumea. Nu o faci ca să te răzbuni pe organizația X,Y, Z care nu îți plac ție. Pentru asta există instituțiile statului sau spune direct, vrem să închidem organizațiile X,Y,Z. Și de aceea spun că e într-un fel ipocrit, pentru că în realitate nu schimbă absolut nimic, cel puțin pentru organizații ca noastre, noi deja publicăm toate acele date. Va fi o surpriză foarte plăcută pentru domnii politicieni, că nu vor afla nimic în plus față de ceea ce văd. 

- Publicați inclusiv persoanele fizice de peste 5.000 de lei în momentul ăsta? 

- Nu, pentru că noi respectăm GDPR. Și nu avem donații de la persoane fizice care depășească 5.000 de lei. Deci oricum nu ne s-ar aplica legea. Pentru că noi avem donații foarte mici. 

- Cine ar fi cele mai afectate asociații? Care paliere ale societății civile? 

- Cred că vorbim despre organizații din zona socială. Acestea sunt cele care reușesc să strângă niște sume ceva mai consistente din zona aceasta de donații. Organizații ca noastră nu iau nici bani de la stat pentru că nu ne permitem, că nu poți să monitorizezi pe cine te finanțează. Și ne bazăm într-o foarte mare măsură pe granturi competitive.

În schimb, organizațiile din zona socială, acele organizații care, iată cum e Salvați Copiii, care are grijă de copii săraci, de copii născuți prematur, organizațiile care lucrează cu femei victime ale violenței domestice, cei care lucrează cu copii cu autism, cei care lucrează cu bolnavii în stadii terminale, toți aceștia se bazează pe aceste donații care, de obicei, apar în diverse evenimente de fundraising. 

Și aceștia, pe lângă faptul că ei fac treaba statului și contribuie la a proteja pe cei mai vulnerabili, acum îi mai pune același stat să mai facă o nouă birocraţie, să înceapă să facă hârțogăraie peste hârțogăraie, astfel încât, de fapt, să răspundă unei campanii care, în realitate, targetează cu totul alte organizații. 

- Asta poate deja să fie o discuție, cum să zic, de filosofie, de etică până la urmă. Dar unde începe transparentizarea și unde se termină libertatea privată? Sau unde începe transparentizarea și unde începe Big Brother-ul, ca să mă exprim și mai clar? Care sunt limitele, bornele, cu care vedeți dumneavoastră foarte clar că se poate opera în siajul ăsta la organizațiilor neguvernamentale, astfel încât să fim și transparenți, dar să nici nu încălcăm libertățile personale între entități private? 

- Cu siguranță, când vine vorba de bani publici, este perfect firesc să ceri transparență. Nu există niciun... cel puțin, din punctul nostru de vedere, nu trebuie să existe nicio limită aici. Trebuie ca toate acele sume care sunt bani publici, la nivel local, național, nici nu contează, trebuie să fie disponibile. Atât sumele, cât și scopul în care au fost acestea donate. 

De asemenea, în momentul în care vorbim de donații care depășesc anumite sume, mi se pare rezonabil să fii transparent în legătură cu asta, dar cred mai mult în bucata de autoreglementare,  atunci când vine vorba de relații între privați, pentru că până la urmă, știți cum e, și în Ungaria, și în Rusia, și în Georgia, lucrurile acestea nu au început ca un lucru brusc. 

Au început întâi cu a ataca organizațiile neguvernamentale, după aceea organizațiile care fac presă independentă, și după aceea s-a extins în diverse alte zone. De fapt, despre asta vorbim, despre nevoie de a proteja, în primul rând, vieți private, pentru că, da, o parte dintre lucrurile pe care organizații precum a noastră enervează politicieni și s-ar putea ca oamenii care ne susțin să devină la rândul lor niște ținte. 

Noi putem să ne apărăm pentru că, iată, vorbim public, mai apărăm la TV și așa mai departe. Dar un om care este într-o comunitate mică nu are același lux de a vorbi când vrea și ce vrea. Și mai mult decât atâta, eu cred că este super important să ne uităm la ce se întâmplă și la nivel european. Și la nivel european se discută foarte mult despre nevoia aceasta de a avea transparență  pe finanțarea asociațiilor, fundațiilor, pentru că vorbim într-adevăr de potențiale infracțiuni foarte grave. 

Mă refer aici la finanțarea terorismului, evaziune fiscală, spălare de bani. Este foarte, foarte bine ca instituțiile statului să controleze să aibă acces la aceste date. Diferența însă constă în a avea instituțiile statului acces la această informație. A își face treaba atunci când cineva nu este corect și a transforma toată chestiunea aceasta într-o vânătoare de vrăjitoare.

- Și pentru că ați adus în discuție exemplul acestea din alte state și știu că la Funky aţi tras semnale de alarmă de câte ori s-a mai făcut un pas în îngrădirea libertăților în statele respective, nici măcar nu mă refer la Rusia aici, mă refer la Ungaria, mă refer la Georgia, mă refer la Sovacia. Haideți să descriem un pic pentru telespectatori ce s-a întâmplat acolo și cum au mers pașii ăștia, cum au afectat societatea civilă, cum au afectat libertățile individuale, măsurile pe care guvernele le-au început așa. 

- Păi v-aș da întâi exemplul vecinilor noștri din Ungaria unde într-adevăr, vi-l dau pe acesta ca exemplu pentru că sunt și în Uniunea Europeană la fel ca și noi, deci trebuie respectate niște standarde similare. Și acolo au început aceste atacuri prin diverse, inițial prin legislație care mergea tot așa în direcția asta a transparenței, a așa-zisei transparențe și puneau organizațiile neguvernamentale să raporteze absolut orice. După care s-a ajuns la pasul 2 care presupuneau așa-numită alege a agentului străin. Este, mă rog ...

- De inspirație moscovită ...

- Exact. În care practic oricine primea finanțare din exteriorul țării trebuia să se declare ca atare.  Avem colegi din Ungaria care au fost victime ale unor campanii de denigrare absolut cumplite. Nu este ușor pentru nimeni să aibă puterea statului împotriva sa sau să aibă publicații sau televiziuni finanțate din banii publici care arată încontinuu fețele acelor oameni, spun, iată agenții străini, iată, iată-i cum subminează suveranitatea națională.

Și de asemenea, mulți dintre oamenii aceștia au devenit inclusiv targetați fizic în birourile lor de diverşi indivizi care din avânt patriotic și cumva cu vântul în pupă dat de acest tip de retorică încercau să rezolve problema fizic în ceea ce îi privește.

Cred că este foarte periculos să ai genul acesta de discurs, pentru că dincolo de efectele pe care v-am zis și mai devreme poate am minimizat într-un fel de dragul argumentului, dar în realitate impactul pe organizațiile care deranjează politicii nu o să fie foarte, foarte mare.

Însă, acest tip de retorică este, din punctul meu de vedere, periculos și mai ales în acest moment în care România are niște probleme reale, foarte grave. Inflație super mare, avem cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, costul vieții este crescut pentru absolut toată lumea. 

Să stai tu Parlament și să ai ca unică grijă faptul că trebuie să pui ONG-urile să mai completeze niște hârțoage, mi se pare absolut trist. Mă întreb de ce Parlamentul României, în loc să facă legi anti-ONG, nu s-ar pune Dumnezeului mai bine să vadă ce jaloane mai avem de livrat din PNRR și dacă toți au un pic de timp la dispoziție și nu avem guvern zilele astea, poate își fac treaba de Parlament și rezolvă acele jaloane să mai luăm niște miliarde de euro în țară. 

- În aceeași linie voiam să vă adresez întrebarea, pentru că Sorin Grindeanu spunea ieri aici, în platoul Observator, făcea remarcă, sigur, într-un alt context referitoare la sondajul INSCOP, care a dezavantajat, spunea așa nimic nu e întâmplător, nu degeaba a apărut acest sondaj în ziua consultărilor.

Ei, mergând pe această idee logică pe care a enunțat-o domnul Sorin Grindeanu aici în platoul, vă întreb, e întâmplător? E o coincidență că această lege a trecut în ziua consultărilor? Și dacă nu e o coincidență, ce fel de mesaj politic poate să transmite mai departe această asociere AUR-PSD? 

- Știți, e o vorbă, că dacă măcăne ca o rață și merge ca o rață, probabil e o rață. Și în cazul acesta cred că măcăne de la distanță că e o rață această lege și, într-adevăr, eu cred că este un semnal care spune ceva de genul uite, putem să facem o majoritate în Parlament care să dea semnalul unei apucături care nu sunt occidentale în orice secundă și cred că este perfect legitim să ne gândim și la acest scenariu. 

Cea de-a doua variantă însă este că oamenii aceștia chiar nu înțeleg cu ce se ocupă societatea civilă și aș bănui totuși că o bună parte dintre ei nu înțeleg, pentru că altfel ar fi făcut cu siguranță o propunere legislativă care să nu facă atât de mult rău unor organizații care fac bine doar de dragul de a încerca să le pedepsești fără impact pe alea care te enervează. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage