Video Cea mai mare amenințare pentru România. Daniel Dăianu: "Ar fi o notă foarte proastă pentru toţi"

"Nu e uşor să fii la intersecţie şi să nu te prostituezi". Asta a spus Ilie Bolojan într-un interviu în exclusivitate pentru Observator despre liberalii care ar fi vrut să rupă rândurile şi să plonjeze direct în braţele PSD după moţiune. "Există întotdeauna o atracţie a funcţiilor", a continuat acesta. Dar tot despre instalarea în roiuri pe funcţii pe care le căpuşează în administraţie şi companii de stat a vorbit şi în raport cu social-democraţii: "Boala asta se numeşte pesedism. A planta oameni peste tot, a extrage rente", a spus Ilie Bolojan.

Una peste alta, premierul interimar spune şi că n-a vorbit cu Nicuşor Dan de la moţiune încoace, respectiv că ar putea să susţină un guvern minoritar PSD dacă partidul lui Sorin Grindeanu îşi asumă conducerea ţării, chiar cu şeful de partid premier, aşa cum l-a împins la înaintare de dimineaţă artizanul din umbră al crizei politice, Claudiu Manda.

Bruxelles-ul, alarmat de perspectiva unei guvernări PSD-AUR

Perspectiva guvernării PSD-AUR dă frisoane la Bruxelles. Partidul Verde European solicită Partidului Socialiştilor Europeni să tragă un semnal de alarmă către PSD să remedieze situaţia care a adâncit incertitudinea politică în întreaga Europă. Mai ales că unul din ziarele lui Putin, Komsomolskaia Pravda, a băgat deja băţul prin gard şi se întreabă din titlu dacă nu cumva va veni la putere un politician pro-rus la Bucureşti.

Iar ca să înţelegeţi cât de rău stăm, preşedintele Nicuşor Dan a fost nevoit să anuleze ceremonia şi recepţia oficială organizate anual, cu ocazia Zilei Europei, după ce şefa Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunţat că nu mai vine în Bucureşti.

Surse din delegaţia care pregătea deplasarea preşedintelui francez Emmanuel Macron la Bucureşti, la summitul B9, spun că nici acesta nu va mai veni. Nici din partea SUA nu va veni aşteptatul Marco Rubio, ci un subsecretar de stat pe probleme de securitate.

În acest timp, George Simion insistă ca AUR să intre la guvernare şi îl acuză pe Nicuşor Dan că nu ţine cont de Constituţie, motiv pentru care nu îi invită la consultări. O primă discuţie a avut Nicuşor Dan doar cu Dominic Fritz, dar surse USR spun că n-a avut nicio părere, pur şi simplu a ascultat şi şi-a notat viziunea USR. Pe care o ştim, să rămână în Opoziţie alături de PNL. Cei din UDMR speră că haosul politic să ia sfârşit în două-trei săptămâni, nu în câteva luni, dar lasă deschisă şi poarta unui guvern minoritar.

PSD încearcă să rupă PNL după moţiune

Partidul lui Kelemen Hunor a exclus orice formulă de colaborare cu, citez, partidul anti-european, anti-maghiar, AUR. Asta în timp ce PSD îşi curtează tot foştii parteneri de coaliţie, în speranţa că decizia de aseară de a face scut în jurul lui Bolojan se mai fisurează, iar trădătorii din formaţiunea liberalilor pot întoarce hotărârea şi revin la sentimente mai bune faţă de social-democraţi.

Claudiu Manda, numărul doi din PSD, susţine că oferta este valabilă inclusiv pentru USR. Soţia sa, Lia Olguţa Vasilescu, este convinsă că primarii PNL nu vor accepta să intre în Opoziţie, în timp ce liderii liberali transmit cuplului de conducere faptul că puciul pe care îl sperau în interiorul partidului lui Bolojan a eşuat.

Sorin Grindeanu pretinde partidelor din vechea Coaliţie să lase de la ele şi sugerează liberalilor să scape de Ilie Bolojan şi să revină la guvernare. Ilie Bolojan n-a vrut să răspundă dacă s-ar mai îmbuna şi ar reveni la negocieri în condiţiile în care Sorin Grindeanu şi-ar da demisia din funcţie, dar a explicat opţiunile social-democraţilor în interviul pentru Observator.

Între timp, economia se resimte şi o vede toată lumea. Comisia Europeană a anunţat că va continua să sprijine implementarea planului de redresare economică a României, dar speră să continue dialogul constructiv pe care l-a avut cu oficialii din Bucureşti. Liderii din Bruxelles au refuzat să comenteze politica internă a unui stat-membru, însă au îndemnat viitorul Executiv să continue măsurile de politică bugetară stabilite până în prezent. Au venit şi reacţii mai puţin diplomatice.

Avertisment Standard & Poor’s după căderea guvernului Bolojan

Primul avertisment vine din partea agenţiei de rating Standard & Poor's, care atrage atenţia că dispariţia guvernului Bolojan poate complica discuţiile despre bugetul anului viitor, relatează Reuters. Şi subliniază că sunt angajamente deja luate. S&P reconfirmase în baza acestora ratingul BBB-, şi aşa ultima treaptă recomandată investiţiilor, la începutul lunii trecute. Ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, a anunţat că a discutat şi cu reprezentanţii agenţiei de evaluare financiară Fitch Ratings, care au exprimat îngrijorări şi ne-au sfătuit să evităm orice derapaj bugetar.

Dincolo de recomandări, îngrijorări şi ratinguri, românii se aşteaptă la ce e mai rău. Antreprenorii nu mai investesc, nu mai angajează şi nu mai cresc salariile. Alţii au trecut, deja, la concedieri. Angajaţii nu îşi mai permit să cheltuie pe micile lor plăceri şi au renunţat la gândul să-şi mai cumpere ceva de valoare, cum ar fi o casă, o maşină sau să-şi schimbe electrocasnicele cu unele mai moderne. Cel mai grav este că Banca Naţională ne dă zilnic veşti din ce în ce mai proaste. Euro a atins un nou maxim istoric: 5 lei şi 26 de bani.

Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, interviu pentru Observatorul de Noapte

Am analizat întreaga situaţie alături de Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte.

Marius Pancu: Cel mai grav e că Banca Naţională ne dă zilnic veşti din ce în ce mai proaste. Euro a atins un nou maxim istoric de 5,26 lei. Şi vreau să înţelegem mai bine cum stăm din punct de vedere economic. Tocmai de aceea l-am invitat alături de noi pe preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Spuneţi-mi, domnule Dăianu, ce se întâmplă pe curs?

Daniel Dăianu: Ce se întâmplă pe curs acum... Vreţi şi când oamenii, cei mai mulţi, dorm, iar să-i neliniştim? Da, se întâmplă. Este o piaţă...

Marius Pancu: Informaţia e control până la urmă, deci s-ar putea ca pe unii să îi ajute, dacă le explicăm exact mecanismele.

Daniel Dăianu: Nu, poate ce se întâmplă în economie îi face pe mulţi să nu mai doarmă. Ceea ce, sigur că nu este în regulă. Oamenii trebuie cât de cât să fie odihniţi, să meargă la muncă. Pe piaţa valutară... ea simte, într-un fel, ia pulsul mersului politicii în ţară. Deci avem această grijă politică care nu avea cum să nu fie ilustrată de piaţa valutară, care este cea mai nervoasă.

Aici se vede foarte bine îngrijorarea celor care operează pe această piaţă şi, mai departe, ea va continua să fie sub mare presiune, întrucât există semne de întrebare, deşi avem un buget aprobat de Parlament, pe execuţia bugetară foarte bună pe primele trei luni. Faptul că nu este pusă în discuţie construcţia bugetului... Eu nu cred că noul Guvern care se va forma, şi sperăm să nu se întâmple această constituire a unui nou Guvern peste luni de zile... Adică este de dorit ca acest proces să fie cât mai rapid.

Nu cred că noul Guvern va pune în discuţie, în termeni fundamentali, construcţia bugetară. De fapt, ar trebui să o lase aşa cum este această construcţie bugetară şi, la o rectificare, eventual să opereze unele schimbări care ar fi impuse de mersul realităţii, dar România va termina cu asemenea construcţie bugetară, va termina anul cu un deficit în jur de 6,2%, aceasta este şi valoarea noastră.

Marius Pancu: Ce ar însemna însă pentru economie și unde s-ar reflecta mai exact, dacă se ajunge la termenul pe care l-ați pomenit, sigur, în speranța că-l evităm, dacă avem guvern plin peste câteva luni de zile? Ce ar însemna asta pentru economie și unde s-ar reflecta?

Daniel Dăianu: Ar fi bine să nu se întâmple așa ceva, pentru că ar fi o notă foarte proastă pentru toți. Adică ar fi o notă proastă pentru toată clasa politică din România. Pentru că una este să ai o întârziere mare la formarea unui nou guvern și când ai o situație macroeconomică cât de cât stabilă, și altceva în situația României, care, chiar dacă ar termina anul 2026 cu un deficit în jur de 6,2% din produsul intern brut, însă ar rămâne cu un deficit între cele mai înalte, dacă nu cel mai înalt.

Poate numai Polonia probabil ar depăși România în privința deficitului bugetar în acest an, dar Polonia are o balanță externă mult mai echilibrată decât noi și face și cheltuieli pentru apărare mult superioare celor din România. Deci nu se compară puterea economică a Poloniei cu cea a noastră, este mult superioară. Revenind, vă repet că ar fi o notă foarte proastă, pentru că în politică trebuie să ai ingeniozitate și, în cazul de față, trebuie să ai luciditate și responsabilitate.

Marius Pancu: Și nota asta foarte proastă ar fi metabolizată cum? De curs, de dobânzi?

Daniel Dăianu:  În continuare, piața va fi volatilă, vor fi presiuni către depreciere, vor fi ieșiri de fonduri din România care nu vor putea să fie contrabalansate de intrări de fonduri, adică de resurse europene, de care România încă beneficiază pe scară largă.

Pentru că stabilitatea cursului s-a datorat în largă măsură, în ultimii ani, intrărilor mari de fonduri europene, din PNRR, fonduri structurale și de coeziune, care au ajutat balanța pe piața României. S-au adăugat totodată împrumuturile care au fost făcute de țară și care și ele s-au văzut în finanțarea deficitului bugetar, dar și în finanțarea deficitului extern. Mai mult de jumătate din finanțarea deficitului extern, mă refer la balanța de cont curent, se face prin împrumuturi.

Marius Pancu: Apropo de asta, la ce vă așteptați pe PNRR? Pentru că avem la finalul verii, la începutul toamnei, termenul ultim pe PNRR.

Daniel Dăianu: Cu toate eforturile oamenilor destoinici care sunt în administrație, mă refer la cei din administrația publică care lucrează în etajul superior, nu numai la miniștri. Pentru că domnul Pîslaru este un om destoinic, știe foarte multe, are experiență, dar nu poate el să facă totul. Acolo sunt funcționari superiori în ministerul pe care îl păstorește, oameni foarte destoinici. Sunt și în alte ministere. Deci țara, cu acest guvern interimar, totuși, are o funcționare.

Marius Pancu: Cât luăm din ele? Cât luăm din banii ăștia? Că sunt banii vitali de care pomeneați dumneavoastră. Banii care ne fac dobânzile mai mici? Banii care amortizează și presiunea, chiar și pe curs, că sunt mai multe lichidități.

Daniel Dăianu: Este improbabil să putem să absorbim toți banii care au mai rămas României la dispoziție în urma renegocierii. Știți că erau inițial peste 28 de miliarde de euro granturi și împrumuturi, după care s-a renegociat acest volum de resurse și s-a ajuns la o cifră în jur de 21 de miliarde de euro.

Marius Pancu: Și acum înțeleg că ar mai fi de luat 10 miliarde.

Daniel Dăianu: Sunt 10 miliarde, dar este foarte improbabil să putem să absorbim acest volum, în afară de cazul în care vom obține totuși o păsuire de la Comisie, pentru că și Ungaria se bate pentru asemenea păsuire.

Marius Pancu: Fără păsuire, care este estimarea dumneavoastră? Că e interesant, care este estimarea dumneavoastră pe 10 miliarde?

Daniel Dăianu: Nu-mi cereți așa ceva. Eu nu operez cu supoziții. Deci nu-mi permit public. În privat pot să fac aprecieri, dar nu.

Marius Pancu: E mai mult de 50%? În 50% atât? Dați-ne un ordin de mărime ca să ne dăm seama cât de gravă e situația economică dacă pierdem banii ăștia.

Daniel Dăianu: Să știți că situația ar fi gravă nu că nu absorbim toți banii pe care îi avem la dispoziție. Nu acesta ar fi indiciul cel mai grăitor în privința situației foarte serioase în care se găsește România. Ci dacă ar fi stopat procesul de corecție fiscală bugetară. Aceasta este marea provocare pentru cei care conduc încă, ca guvern interimar, România și cei care vor urma ca un guvern cu puteri depline.

Pentru că piața valutară exprimă îngrijorare și există presiune pe moneda națională. Banca Națională încearcă totuși să nu lase leul să o ia razna. Și face bine că intervine. Însă, cu cât se va prelungi mai mult această criză, cu atât vor fi tensiuni mai mari. Nici nu sunt declarații care ajută procesul de gestionare a unei situații politice foarte dificile, care are impact asupra situației economice.

Păi, când avem oameni politici care vorbesc despre reducerea taxelor și impozitelor, după ce că se pune problema accesului la finanțare și la refinanțare la dobânzi cât de cât acceptabile. Și vedem cum au sărit aceste rate în urma crizei politice. Pentru că piețele reacționează, piețele își pun întrebări. Nu numai în privința execuției bugetare din acesta, dar apar întrebări despre ce se va întâmpla după 2027.

Marius Pancu: Știți care e argumentul PSD pe care l-am auzit astăzi prin vocea domnului Claudiu Manda? A spus așa: "Cum adică economia a subperformat în ultimele zile de când avem această criză politică? Mă uit la indicii bursieri, sunt toți pe verde”.

Daniel Dăianu: Nu, dar nu trebuie judecat în termenii indicilor bursieri. Și bursa, și mai ales piața valutară exprimă neliniște, anxietate, nervozitate. Și faptul că cei care mișcă banii, bani care intră în economia României sau ies din economia României, își pun întrebări.

Marius Pancu: De fapt, întrebarea cred că era de ce e mai relevant cursul decât bursa? Că cursul e pe roșu, nu? Bursa e pe verde.

Daniel Dăianu: Nu, cursul este mai relevant în ceea ce privește reacția piețelor. Pentru că este cea mai nervoasă, hai să spunem, senzitivă piață monetară, care este și financiară. Bursa are o anume robustețe care ține de faptul că sunt actori mari pe bursă, care au o perspectivă mai largă de timp. Deci nu intră și ies după trei zile. Cei foarte fricoși pot să iasă, dar cei care investesc pe termen mai lung nu ies la primul eveniment. Și, de bine, de rău, România are un buget de acest an care a fost acceptat de fosta coaliție. Deci toate partidele din coaliție. Există resursele europene care sunt la dispoziția României. Depinde numai de capacitatea noastră de a le valorifica.

Agențiile de rating, o să vedem toți, nu se vor grăbi să depuncteze România. O vor face numai dacă vom avea un guvern fragil și care nu va da semnalele potrivite. Când spun semnale potrivite mă refer la continuarea procesului de corecție fiscal-bugetară. Și această corecție fiscal-bugetară nu este necesară fiindcă vine un îndemn de la Comisia Europeană. Și pentru că o țară nu poate, mai ales în vremurile acestea foarte, foarte urâte, cu șocuri externe, cu războaie la graniță și cu războiul acesta nenorocit din Orientul Mijlociu, cu o economie globală care și ea este foarte nervoasă, cu rupere de lanțuri de aprovizionare, cu protecționism, naționalism economic, cu o relație transatlantică care este puțin spus stricată... Deci nu ne putem permite să avem deficite bugetare de în jur de 6%, va trebui să continuăm și după 2026 corecția.

Marius Pancu: În ce condiții, domnule Dăianu, ne-am apropiat de necesitatea unei intervenții a FMI, care să ne oblige să reducem deficitele dacă de bună voie nu o facem?

Daniel Dăianu: Eu cred că nu este cazul să avem un nou episod de intervenții din partea FMI de genul celei care s-a întâmplat în anii 2009-2010 și nu a fost numai o intervenție a FMI. A intervenit în România de comun acord cu guvernul României. Să nu ne imaginăm că au aterizat la București experți care au impus României un anume program. S-a negociat și a fost o intervenție din partea Comisiei Europene, Fondului Monetar și Băncii Mondiale.

Și nu toți banii care au fost puși la dispoziția României au fost utilizați. A fost o centură de siguranță pentru țară, pentru că, deși aveam o datorie publică foarte mică, piețele înghețaseră. Aceea a fost o criză financiară globală care a blocat accesul unor economii emergente, pentru că eram o economie emergentă, cu structuri fragile, deși eram în Uniunea Europeană, dar știm toții, cei care au memorie își aduc aminte.

Marius Pancu: Acum de ce situația e diferită?

Daniel Dăianu: Este diferită pentru că avem și o datorie publică mult mai mare, dar nu este o criză financiară globală. Deci nu va exista un sprijin așa cum a fost atunci și trebuie să căutăm să ne ajutăm noi. Nu înseamnă că scrie pe noi faliment, nu. Și nu scrie pe noi nici Grecia. S-au grăbit unii să afirme. Dar trebuie să avem un guvern instalat cât mai repede, un guvern care să știe ce să facă, adică să continue consolidarea fiscal-bugetară, să absoarbă fondurile europene, să facă reforme, să lupte pentru transparență, pentru onestitate și sinceritate în actul de guvernanță. Acestea nu sunt vorbe goale, nu sunt lozinci.

Să avem companii de stat care să performeze mai bine, ceea ce nu înseamnă să privatizezi companii de stat. Deci și aici trebuie să fim inteligenți. Adică statul are nevoie în continuare să controleze companii de importanță strategică, chiar dacă ar avea loc, să spunem, în anumite circumstanțe, unele listări.

Marius Pancu: Deci spuneți că această listare pe care au și reproșat-o în moțiunea de cenzură AUR și PSD guvernului Bolojan, chiar de pachete minoritare, nu trebuie neapărat făcută?

Daniel Dăianu: Nu trebuie să le faci orbește.

Marius Pancu: Era făcută orbește din planul pe care l-a prezentat?

Daniel Dăianu: Eu am spus că nu trebuie să fie făcute orbește și uneori trebuie să faci restructurări.

Marius Pancu: În evaluarea pe care ați făcut-o dumneavoastră.

Daniel Dăianu: Nici nu pot să fac, nici nu poți să faci listări dacă nu faci restructurări. Sau dacă n-ai companii performante care nu sunt profitabile. Cum poți să faci o listare la o companie care nu este pe profit?

Marius Pancu:  În planul pe care îl prezentase vicepremiera Oana Gheorghiu, erau făcute orbește listările astea? Mai era loc de luat la pilă?

Daniel Dăianu: Nu, nu, nu. Doamna Oana Gheorghiu, din ce-mi aduc aminte, nu că a făcut un pas înapoi, dar a venit cu niște nuanțări și a spus că se impun restructurări, că nu este vorba... Părerea mea e că s-au pripit atunci când a ieșit la iveală acea listă. Asemenea lucruri se fac, se discută. Aici nu ieși într-o cursă, la un sprint în această privință. Deci nu este vorba de a vinde țara sau nu a vinde țara. Este vorba că atunci când faci listări să te gândești foarte bine dacă este cazul.

Uneori există rațiuni legate de posibilitatea ca o companie care are o listare mai groasă să poată să atragă mai mult capital prin emiteri de noi acțiuni. Dar vă spun, aceasta e o discuție bogată, care nu se rezolvă într-o singură ședință de guvern și în contextul unor ostilități care au loc înăuntrul unui guvern. Nu era nevoie de acea dezbatere, mai ales în contextul de acum. Și guvernul care va veni, eu zic că va face cu mare grijă și restructurări, și eventuale listări.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage