Video Ce urmărește de fapt George Simion prin cererea de anulare a alegerilor. Analist: Există două ipoteze

Singurele imagini cu turism electoral primite au venit, însă, în ziua votării, chiar dinspre tabăra AUR. TikTok-ul a abundat cu filmări în care români din Spania merg la secţie cu transportul asigurat de AUR şi spun pe gură numele şi prenumele. Am analizat întreaga situaţie alături de Marius Ghincea, politolog şi cercetător la Institutul Federal de Tehnologie Zurich.

Marius Pancu: Ce vrea George Simion cu acest mesaj de nerecunoaştere a alegerilor? Ce urmăreşte?

Marius Ghincea: Este foarte neclar ce vrea domnul George Simion. Este practic şi o întoarcere, o poziţie opusă faţă de cea pe care a prezentat-o public în noaptea alegerilor, când şi-a recunoscut înfrângerea. Noi putem doar specula, propunând două ipoteze distincte. O primă ipoteză ar putea să fie că a decis, împreună cu partidul AUR, să se repoziţioneze electoral pentru a-şi menţine electoratul propriu, acei aproape 45% din votanţi care l-au susţinut pentru următorii trei ani de zile, într-o strategie similară cu cea adoptată de Donald Trump în Statele Unite ale Americii, după evenimentele din 6 ianuarie 2020. Asta ar putea să fie o strategie prin care speră să reuşească să câştige alegerile parlamentare şi, cine ştie, viitoarele alegeri prezidenţiale, dacă reuşeşte să menţină mobilizat acest electorat. Asta ar fi o primă ipoteză, iar o a doua ipoteză ar putea fi legată de o interferenţă externă. Menţionaţi mai devreme această intervenţie a domnului Durov, proprietarul unui canal de social-media, al unei platforme de social-media care pare foarte bizară şi care a apărut aşa, din neant. Vorbim despre un cetăţean rus, cu conexiuni cu guvernul Federaţiei Ruse, cetăţean care a fost arestat de statul francez în trecut, iar acum apare din neant şi pare să ofere sprijin politic şi public domnului Simion. Sunt multe dileme şi multe întrebări care apar de pe urma acestei intervenţii şi care ridică dubii şi întrebări serioase legate de o potenţială ipoteză ce poate să lege AUR de actori externi din estul Europei. Nu avem, evident, dovezi suficiente pentru a putea valida o astfel de ipoteză, dar aceste puncte distincte, apariţii ale unor personaje care nu aveau nicio legătură cu România până în prezent, care se implică în această dezbatere politică internă şi oferă sprijin partidului de extremă-dreapta ridică nişte semne de întrebare care ne fac să credem că şi aceasta a doua ipoteză s-ar putea să fie plauzibilă, chiar dacă nu avem, în acest moment, dovezi care să o susţină mai credibil. 

Marius Pancu: Trebuie să le aducem aminte telespectatorilor că Pavel Durov lansa un mesaj fix în timpul scrutinului electoral, în timpul turului II, acuza aceste ingerinţe încă de atunci. Ştim bine că la noi există o aşa-numită obligativitate a tăcerii în ziua respectivă. Sigur că, Pavel Durov, nefiind cetăţean român, poate să facă ce îşi doreşte şi să galvanizeze cum îşi doreşte sau să manipuleze cum îşi doreşte cetăţenii cu drept de vot din România prin astfel de mesaje. Şi mai este un lucru interesant. Durov pare că îi ia locul lui Elon Musk, care tocmai declara, la un forum internaţional, că a cam terminat-o cu cheltuielile politice. S-a ajuns şi şi-a învăţat lecţia. Vreau să revin la ipoteza numărul 1, Marius Ghincea, însă. Cât de departe poate să ducă AUR această strategie? Pentru că o comparaţi cu strategia Donald Trump de după ce a pierdut scrutinul cu Joe Biden. Atât de departe încât un ciclu electoral complet să se proclame preşedintele ales, să nu recunoască rezultatul alegerilor?

Marius Ghincea: Este posibil, iar asta ar crea o instabilitate politică accentuată pe termen scurt şi mediu, pentru că ar duce o polarizare socială şi la o menţinere a acestei polarizări pe care am văzut-o în ultimele luni, din noiembrie şi până în prezent. Ceea ce nu ar ajuta deloc nevoile statului român şi ale societăţii româneşti de a depăşi acest episod extrem de fragmentare politică, în condiţiile în care va trebui să adoptăm măsuri financiare şi fiscale pentru reclădirea situaţiei financiare a statului. Probabil vor fi unele măsuri grave, dure pentru anumite categorii de populaţie, iar asta s-ar putea să alimenteze şi mai mult un sprijin popular în direcţia dreptei radicale. Deci ar fi plauzibil că cel puţin o parte a acestui electorat care l-a sprijinit pe George Simion să rămână mobilizat, să-l considere că este victima acţiunilor sistemului, ca să spunem aşa, şi să poată să menţină această polarizare pe o perioadă mai lungă de timp. În acelaşi timp, electoratul îl poate ajuta să-şi salveze funcţia din cadrul partidului AUR, pentru că în acest moment unul dintre riscurile pe care le avea, politic vorbind, era că o facţiune sau o coaliţie politică din interiorul partidului ar fi putut să urmărească să-l detroneze. Ştim deja că domnul Târziu a avut, deja, o încercare în această direcţie, acum câteva săptămâni. A şi plătit cu funcţia din partid, ca urmare a acestei tentative. Sunt sigur că există oameni în grupul parlamentar al AUR, cât şi în restul partidului, care nu ar avea o problemă cu înlocuirea liderului. Deci printr-o asemenea mişcare, domnul Simion s-ar putea să-şi salveze şi funcţia din partid, dacă îi funcţionează, dar va depinde foarte mult şi de cum reacţionează votanţii săi. Dacă votanţii săi rămân mobilizaţi, îl cred, îl transformă într-un martir, într-o victimă a sistemului, ca să spunem aşa, atunci e plauzibil că va putea să controleze partidul şi în continuare. În acelaşi timp, poporul român, societate românească, inclusiv o mare parte din votanţii domnului Simion sunt deja extenuaţi, cred, deja obosiţi de atâtea luni de competiţie politică şi s-ar putea să se demobilizeze, în ciuda a orice face domnul Simion. Plus că există şi un alt politician de anvergură în acel bazin electoral, politician care este principalul competitor al domnului Simion şi acela este domnul Georgescu, care se poate profila drept liderul mişcării de dreapta-radicală.

Marius Pancu: Adică vedeţi chiar o sciziune între cei doi? Să nu mai existe tandemul acesta? 

Marius Ghincea: Este posibil. Nu aş vrea să speculez mai mult, pentru că nu ştiu exact dinamica dintre cei doi. Până acum, cei doi par să fi cooperat destul de bine, cel puţin în ultimele zile, deşi au existat nişte mesaje, din partea domnului Georgescu, destul de de distanţare faţă de domnul Simion în zilele precedente. Dacă există tensiuni între cei doi, atunci domnul Georgescu reprezintă, de fapt, principala ameninţare politică la adresa puterii şi influenţei domnului Simion în partidul AUR, cât şi în cadrul blocului de dreapta radicală.

Marius Pancu: Şi o ultimă chestiune şi închei cu partea asta legată de dorinţa AUR de a anula alegerile. Cum lupţi, cum contracarezi, ca stat, ca autorităţi, ca societate, mă rog, societatea naţională, o astfel de teză, perpetuată la infinit, cinci ani de zile, că alegerile au fost de fapt un fals şi că altul trebuia să fie preşedintele? Dacă ea va fi, desigur.

Marius Ghincea: Prin transparenţă şi comunicare. Acesta este principalul instrument prin care putem să o facem. Una dintre problemele critice pe care statul român le-a avut în ultimii ani a fost că nu a avut o comunicare strategică. Fostul preşedinte al României, domnul Iohannis, a refuzat să comunice cu publicul şi, în ultimele luni, instituţiile statului nu au putut să răspundă unor dileme şi unor întrebări legitime ale populaţiei legate de măsurile din noiembrie şi decembrie. Nu au putut să comunice adecvat pe o varietate de teme, nu doar legate de alegeri, dar şi legate de crizele prin care a trecut România în ultimii ani. Asta a creat un vid informaţional, care a fost ocupat de alţi actori, fie din România, fie din străinătate, care au putut să-şi promoveze propriile naraţiuni, propriile explicaţii cu privire la ceea ce s-a întâmplat. Eu sper că, având un nou preşedinte, care pare să fie foarte deschis în a comunica cu publicul şi cu presa, această situaţie să se remedieze şi prin această cale o mare parte din publicul alienat, care a ajuns să voteze cu domnul Simion, să înţeleagă că alegerile au fost legitime, că au fost corecte, că majoritatea populaţiei României şi-a exprimat voinţa şi a ales un preşedinte legitim şi că este timpul să ne concentrăm pe coeziune şi pe rezolvarea problemelor importante din societate, fie economice, fie sociale. 

Marius Pancu: Mişcare browniană în PSD. Rămâne, totuşi, partidul cu cele mai multe procente obţinute la alegerile legislative. Avem un preşedinte interimar, în persoana lui Sorin Grindeanu. Ce arată alegerea de astăzi despre direcţia în care merge partidul, domnule Ghincea?

Marius Ghincea: Arată, din punctul meu de vedere, că cel puţin în acest moment coaliţia mai pro-europeană din PSD a reuşit să menţină controlul. Era evident încă de acum câteva săptămâni că domnul Ciolacu nu va mai putea să rămână în fruntea partidului. Ştim, deja, tradiţia şi istoria Partidului Social Democrat, ce se întâmplă cu liderii politici care nu performează în alegeri. Venirea domnului Grindeanu arată o continuitate, însă, în cadrul aceleiaşi coaliţii din interiorul partidului, care e mai degrabă cu afinităţi pro-europene decât cu afinităţi de dreapta radicală. Ştim că există lideri precum doamna Olguţa Vasilescu sau domnul Stănescu, care au tendinţe de cooperare cu dreapta radicală, cu AUR. Ori venirea în funcţia interimară a domnului Grindeanu garantează că cel puţin până în toamnă, când se organizează Congresul, partidul va avea un comportament politic mai degrabă predictibil, ceea ce este fundamental pentru stabilitatea ţării, din punct de vedere politic, şi pentru formarea unei noi coaliţii sau a unui nou cabinet, fie cabinet cu majoritate parlamentară sau un cabinet minoritar cu sprijin parlamentar din partea PSD.

Marius Pancu: Exact la scenariul acesta vreau să ne uităm. PSD, majoritar, din informaţiile pe care le avem noi, ar dori să rămână în opoziţie. Sigur, dezastrul economic, în ultimii ani, a fost făcut de Partidul Social Democrat aflat la guvernare, în diferite variante. Ce ar însemna asta pentru capitalul lor politic?

Marius Ghincea: Partidul Social Democrat a ştiut întotdeauna ca atunci când vin vremuri mai grele să se retragă uşor în opoziţie, astfel încât să se reclădească, iar poliţele pentru orice măsuri politice sau fiscale mai dificile să fie plătite de alţi actori. Nu aş fi surprins dacă, într-adevăr, Partidul Social Democrat se retrage în opoziţie şi oferă doar sprijin parlamentar Guvernului. Ştim deja că preşedintele ales, Nicuşor Dan, preferă să aibă o coaliţie mai largă, care să asigure stabilitate politică, cu PSD în arcul guvernamental. În acest moment, eu cred că ambele variante sunt mai dezirabile decât o situaţie de instabilitate şi incertitudine care să afecteze şi mai mult cursul valutar sau dobânda la care se împrumută statul. 

Marius Pancu: Revine, iar, mirajul tehnocraţilor. Măcar pentru funcţia de premier mai există voci din PSD care şi-ar dori poate să meargă la guvernare, dar nu sub bagheta lui Ilie Bolojan sau a vreunui alt lider dintr-un alt partid politic ci, dacă tot nu este să fie un social-democrat, măcar să fie un tehnocrat. Cum vi se pare varianta aceasta? 

Marius Ghincea: Ştim din istoria politică a ultimului deceniu că, în general, guvernele tehnocrate, fără sprijin politic consistent, devin incapacitate. Ajung să se milogească pentru sprijin parlamentar pentru orice măsură mai importantă, iar toate partidele practic se feresc să ia măsuri responsabile. Într-o democraţie, politicienii sunt aleşi de popor, pentru a guverna, şi ei răspund politic pentru deciziile pe care le iau. Un guvern tehnocrat sau un prim-ministru tehnocrat înseamnă o derobare de răspundere politică şi democratică, deci o soluţie inacceptabilă într-o situaţie atât de dificilă precum cea actuală. Avem nevoie de un guvern politic, format din politicieni, care să aibă răspunderea şi autoritatea democratică. Măsurile pe care le iau, să le ia cu răspunderea politică, să ştie că în trei ani şi jumătate se vor pregăti să se prezinte în faţa alegătorilor şi vor răspunde pentru orice decizii iau până în acel moment. 

Marius Pancu: Vreau să vă mai citesc un mesaj, al prezidenţiabilului Crin Antonescu. Sigur, îşi dăduse demisia din PNL puţin înainte de alegeri, dar tot asociat PNL-ului şi unei grupări din Partidul Naţional Liberal rămâne. Spune aşa, Crin Antonescu: "Să decidem dacă, în faţa ofensivei neo-marxiste şi globaliste, abandonăm, cum s-a făcut de ani buni, reprezentarea dreptei-conservatoare, cu alte cuvinte să decidem, dacă e cazul, ca măcar acum, prin transformarea unui partid existent sau prin apariţia unuia nou, să avem o exprimare democratică, solidă, coerentă, doctrinară şi comportamentală a dreptei autentice şi nu a etichetei asumate fraudulos de globaliştii, neo-marxiştii din USR şi PNL". Asta a spus Crin Antonescu, marţi, într-un mesaj pe Facebook. Explicaţi-mi mesajul acesta şi cum reconfigurează el tabla politică, eşichierul politic, dacă se materializează în apariţia unui nou partid?

Marius Ghincea: E greu de explicat politic. Domnul Antonescu era reprezentantul unei coaliţii de partide care se proclamau pro-europene. Dacă îi citim programul electoral cu care a candidat, se proclama pro-european şi liberal. Acum, adoptă un discurs pe care l-am aştepta, mai degrabă, de la actori din actul S.O.S., POT, AUR, ceea ce arată că dânsul a fraudat electoratul atunci, când s-a prezentat drept un liberal cu orientare pro-europeană. Totodată arată că adoptă foarte mult discursul de dreapta radicală, vede acel electorat ca fiind un potenţial bazin pentru un nou partid politic, însă domnul Antonescu a dovedit în ultimul deceniu sau mai mult de un deceniu, deja, şi atunci când era în politică, înainte de a se retrage, că nu are instinct politic, că întotdeauna este un eşec atunci când se prezintă în faţa alegătorilor, iar acum, dacă are o intenţie de a crea un nou partid politic, eu cred că, pe de o parte, nu are credibilitate în faţa votanţilor care susţin dreapta-radicală, iar pe de altă parte experienţa pe care o avem cu domnul Antonescu poate să ne prezică, deja, că va fi un eşec lamentabil şi că domnul Antonescu mai bine s-ar retrage în pensia lejeră de la Bruxelles, decât să se mai implice cu mesaje caracteristice dreptei-radicale. Arată frustrare, politică şi personală, decât orice altceva şi arată că românii au ales bine atunci când nu i-au dat votul domnului Antonescu şi nu l-au dus în turul al doilea.

Marius Pancu: Şi o ultimă chestiune, scurt, dacă tot am pomenit de acest mesaj. Vedem etichetele acestea, globalist, marxist, neo-marxist. Spuneaţi şi dumneavoastră, etichete venind, mai degrabă, dinspre dreapta radicală. Una dintre temele de discuţie pe care vreau să le abordăm în continuare, în anii ăştia, în lunile acestea, în săptămânile acestea, este cum facem ca peste patru ani, peste cinci ani, să nu avem, din nou, extremiştii la putere, cu un procent şi mai mare. În momentul în care partidele tradiţionale sau lideri cu astfel de viziuni folosesc astfel de etichete, ce fac ei, practic, cu segmentul acesta extremist? Legitimându-l prin astfel de etichete.

Marius Ghincea: Avem, practic, literatură, inclusiv studii făcute în cazul românesc, studii recente, care arată că, atunci când partidele mainstream, tradiţionale, folosesc un astfel de limbaj, nu fac decât să normalizeze discursul de dreapta-radicală, antiliberal, antidemocratic, şi, pe de altă parte, nu duc la creşterea sprijinului pentru partidele mainstream, tradiţionale, ci duc, de fapt, la mai mult sprijin politic pentru dreapta radicală, pentru că văd mesajul dreptei radicale ca fiind din ce în ce mai normal, mai acceptat în societate, şi deci nu mai au nicio anxietate, nicio frică, pentru a vota pentru astfel de partide, ceea ce dăunează, până la urmă, tocmai partidelor care promovează astfel de discursuri, sperând să preia o parte din voturile de la dreapta radicală. Votanţii, când au de ales între un original şi o copie, vor prefera, aproape întotdeauna, să voteze cu originalul, nu cu copia.   

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰