Video Bianca Iacob, despre importanţa programului "SAFE" pentru România şi ce riscuri sunt să fie blocat de CCR

Bolojan a afirmat că investiţia ridică probleme serioase de fezabilitate, iar ţara noastră este în pericol să nu mai recupereze sumele deja cheltuite. Premierul interimar susţine că, până acum, au fost investiți peste 240 de milioane de dolari, dar mai este nevoie de miliarde ca să devină realitate.

Deocamdată, a fost cumpărat un teren pe bani mulţi, o companie care are o grămadă de angajaţi şi un studiu de fezabilitate. Dar americanii n-au construit încă nimic. Ilie Bolojan susţine că a informat partenerul american despre problemele existente şi există deja si din partea SUA o evaluare a situaţiei.

Social-democraţii sunt furioşi. Sorin Grindeanu i-a transmis că este un premier demis, care nu are dreptul să pună în discuţie parteneriate strategice, în plus declaraţiile sale afectează inclusiv compania română Nuclearelectrica.

Guvernul a venit, însă, cu o explicaţie suplimentară. Studiul de fezabilitate prezintă mai multe riscuri şi probleme majore legate de implementarea proiectului. Mai precis, situaţia financiară a companiei americane NuScale, partenera noastră în acest proiect, dar şi amplasamentul centralei, situat în apropierea unei zone cu acumulări de gaze naturale.

Şi, in pofida disputelor si atacurilor de constitutionalitate pe SAFE, de aceasta data din partea PSD, Comisia Europeană a semnat cu România acordul de imprumut, iar asta înseamnă că aproape 16 miliarde 700 de milioane de euro vor ajunge în apărarea şi infrastructura strategică a ţării noastre.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Bianca Iacob, reporter Observator

- Bianca, în primul rând, care sunt datele cu care operăm în acest moment? 

- Această veste permite României să meargă mai departe cu contractele pe SAFE. Pe acest program trebuie să facem aceste lămuriri, pe acest program de împrumuturi. În momentul în care a fost conceput acest program la nivelul Uniunii Europene, s-a mers pe ideea că nu putem avea o armată europeană, deci putem avea mai multe armate europeane mai bine pregătite, mai bine înzestrate. Și la acest program au putut să adere, dacă vrei așa, și-au exprimat dorința de participare, de a împrumuta acești bani în mai multe țări. 

Noi mai vorbit la Observator 23 despre dorința Spaniei, a Greciei, de a lua mai mulți bani din acest program. Acele discuții interminabile la grupuri înainte de Consiliile Europene. Iată că România reușește să semneze acest contract, poate cel mai important pas, cu Comisia Europeană, cu cei doi comisari, nu doar cel de apărare, vorbim și despre comisarul pe buget, pentru a putea merge mai departe cu contractele individuale până la sfârșitul acestei luni în curs. Pentru că după data de 31 mergem pe consorții, dacă vrei, joint venture între noi și alte țări din Uniunea Europeană.

S-a vorbit destul de mult pe SAFE, ba chiar că nu se mai semnează cu Comisia Europeană și vorbeam cu surse din Comisie săptămâna trecută, care îmi spuneau că trebuie să se semneze, că urma să vină la Bruxelles Ministrul de Finanțe, nu s-a mai dus apoi, s-a trecut la ideea de a fi o semnătură electronică, dar contractul a fost trimis cu poșta diplomatică și la București și de la București trimis înapoi la Bruxelles. 

Iată, pentru semnătura finală joi, să putem vorbi despre contracte care își urmează cursul pe mai departe în privința acestei înzestrări a Armatei Române. Dacă vrei, asta este partea de Bruxelles.

- Bianca, permite-mi să te întreb așa, pentru că, evident, acest program a alimentat foarte mult din nou discordie în societate și teorii ale conspirației în societate. Care sunt condițiile de împrumut, pe de-o parte, comparativ cu alți bani pe care i-am fi folosit, și cât de probabil, posibil era să investim această sumă în următorii ani, adică să o luăm de undeva dintr-un alt buget dacă ea nu venea din PNRR, în virtutea faptului că, inclusiv în fața partenerilor americani, ne-am angajat să alocăm foarte, foarte mult pentru apărare, în NATO, în cadrul NATO. 5%, chiar până la 5% din PIB.

- Pornind de la ceea ce spui tu, cu angajamentele luate la NATO anul trecut la Haga de a crește cheltuielile pentru apărare, avem această obligație de a crește treptat investițiile în apărare. Dacă nu avem bani europeni la dispoziție, luăm din bugetul național, ceea ce, în acest moment, s-a vorbit intens despre deficitul bugetar și probabil că foarte mulți știu despre ce este vorba, ar fi contribuit la creșterea deficitului bugetar. Și poate că este o primă chestiune foarte importantă, acest împrumut nu intră în deficitul bugetar.

Pe lângă faptul că nu intră în deficitul bugetar, perioada în care noi returnăm acești bani Uniunii Europene este una destul de mare și dobânzile la acest împrumut putem spune că intră în categoria dobânzilor avantajoase, pentru că, în acest moment, dobânzile la care se împrumută România și din cauza instabilității politice sunt foarte ridicate. E clar că am vorbit mult despre dobânzi și deficit în ultima vreme, așa că publicul este familiarizat. 

- Deci, una peste alta, Bianca, că veneau din SAFE, că veneau din altă parte, banii ăștia trebuiau cheltuiți.Trebuiau alocați? 

- Neapărat, trebuiau alocați, trebuiau bani alocați pentru înzestarea Armatei Române. Și președintele a zis-o, nu o singură dată, a zis-o în mai multe rânduri, că vom ajunge treptat la 3,5% din PIB, dar cu o creștere eșalonată în fiecare an, până la 3,5%, plus 1,5% cheltuieli conexe. Cheltuieli conexe înseamnă inclusiv autostrăzi, pe care le finanțăm tocmai din acest program SAFE. Sunt cele două capete de autostradă pe infrastructură strategică, incluse aceste proiecte pentru autostrăzi pe partea de nord a țării. 

- Acum, haideți să ne referim și la dispută, pentru că, deși toate partidele din coaliția pro-occidentală pe care am avut-o și-au asumat că vor avea câteva proiecte strategice pe care va exista consens între ele și SAFE, am văzut că au existat două atacuri la CCR pe Ordonanțele de urgență care au înlesnit, iată chiar și semnarea contractului cu Comisia Europeană. În ce fel pot să mai blocheze acele atacuri contractul deja semnat? 

- Dacă ar fi să răspund direct la această întrebare, nu pot influența acest program. De ce? Pentru că Ordonanța a fost aprobată și odată cu publicarea în Monitorul Oficial produce efecte. Și dacă ne uităm la maniera în care au fost contestate, de fapt a fost contestată această Ordonanță de Avocatul Poporului, de cealaltă parte de Camera Deputaților, contestațiile au venit pe parte de constituționalitate, de conflict între puteri, vorbim de puterea executivă și puterea legislativă.

Această Ordonanță de urgență ce face? Este un instrument extraordinar la îndemâna Guvernului  care permite să dea astfel de acte normative precum această Ordonanță care reglementa SAFE pentru a asemna mai repede contractele, pentru a scurta timpul pe care un astfel de proiect îl poate petrece în Parlament. 

Însă acest OUG, această ordonanță de urgență merge în Parlament. Și până când va fi fost rezolvat cel mai probabil acest conflict de constituționalitate, deja va fi fost aprobat proiect de lege în Parlament pe SAFE și nu poate influența cu absolut nimic derularea acestor contracte. Dacă ne uităm la cum arată lucrurile în acest moment, derularea acestor contracte ține efectiv de modul și maniera, timpul în care se semnează contractele și perioada de producție în termenii negociați de Guvern cu fiecare producător în parte. Pentru că la acele contestații la CCR este vorba de conflict între puteri. Din informațiile pe care le am eu la sesizarea depusă de Camera Deputaților, Curtea Constituțională ar trebui să dea termen în 30 de zile. La Avocatul Poporului rămâne de văzut. 

Ce e contestat în modalitatea în care a fost adoptat acest OUG, nu componența exact, ci partea de administrativ. Când a venit acel aviz de la Consiliul Legislativ, aviz obligatoriu, și modificările care au fost făcute mai târziu la ordonanța în sine, acele 12 puncte adăugate după ce Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură.

De aici era clar că vor apărea aceste contre în spațiul public între partenerii aflați la guvernare, foști parteneri aflați la guvernare, pentru că atunci când sunt mai multe partide cu interese electorale diferite, cu publicuri diferite de stânga, de dreapta, era clar că nu vor ajunge la o înțelegere pentru că am văzut de la început că existau disensiuni încă de la formarea bugetului, pentru că fiecare a vrut să atragă în dreptul propriului partid lucruri pentru propriul electorat. 

- De ce nu cumpărăm, iarăși, ia o teză din discordia publică, de ce nu cumpărăm, de ce nu producem 100% în România Bianca Iacob și de ce, câte erau din contracte? Cred că erau șase, mergeau la un singur conglomerat, la Rai Metal. 

- Bun. Acest program SAFE a fost făcut pentru a revitaliza producția europeană. Europeană. România este parte din Uniunea Europeană și s-a gândit că acest program să revitalizeze producțiile și industria de apărare din anumite zone.

Guvernul a creat acest grup de lucru pe SAFE, din care au făcut parte mai mulți oficiali. Au negociat pe fiecare chestiune în parte, fie că ne referim la contract, fie că ne referim la produsele pe care le cumpărăm, astfel încât o parte să fie cumpărate din țara de origine și produse acolo, altele să fie produse în România. Și am văzut explicații, inclusiv recent, din partea Ministrului Apărării, vis-a-vis de a da un contract foarte mare unui producător european și spunea că răspundea cumva acuzațiilor legate de transparență și negociere, spunând că un anumit vehicul care reprezintă cumva nucleul acestui contract va fi fabricat în România.

Deci vom avea producție și în România. Vom avea contracte și în joint venture cu Franța și cu Germania. Nu doar cu un singur producător. Sunt foarte multe contracte împărțite nu doar la MAPN, ci și la MAI, la STS, alte instituții de forță și de securitate, ordine publică din România, astfel încât fiecare să poată să își dea un restart dacă vrei, prin prisma acestui program SAFE.

Dacă va exista, eu știu pe viitor, nereguli, dacă vor exista lucruri care trebuie lămurite, Guvernul trebuie să le lămurească și dacă există mai departe, să zicem, la nivel de ilegalități ceva, sunt desigur autorități care pot să facă lumină în aceste cazuri. Dar, repet și aici, ca și la PNRR, au fost neînțelegeri la fiecare partid în parte, reforme care n-au fost făcute la timp, iar în spațiul public a fost această luptă, dacă vrei, pe "eu am dreptate", "ba nu, eu am dreptate".

- Vreau să punctez două lucruri din ce spuneai tu. Unu, spuneai că mai mulți oficiali din diferite ministere au mers la negocieri. Și aici te întreb, din ministerele sub Ilie Bolojan sau a fost și înainte și dacă au fost și Ministerele PSD implicate odată? Și numărul doi, aveam posibilitatea acum în condițiile astea să ne mișcăm atât de rapid încât să primim banii ăștia europeni și să facem muniție doar cu fabricile românești, muniție, mă rog, tot ce aveam nevoie, echipament militar, doar cu fabricile românești, 100% românești, adică aveam posibilitatea de a aduce, de a produce echipamente la calibrul NATO cu ce avem în momentul ăsta de azi pe mâine în țara noastră? 

- Răspunsul este nu, pentru că dacă ne uităm un pic la industria de apărare din România, vedem că nu avem aceste posibilități de a produce 100% în România tot ce are nevoie armata la standarde de NATO, pentru că și asta este foarte important și este o condiție destul de importantă. Dacă ne uităm la modul în care a fost creat acest grup de lucru, a fost dată prin ordonanță de urgență, dacă nu greșesc, înființarea grupului de lucru pe SAFE în mandatul lui Marcel Ciolacu. Iar din acest grup de lucru au făcut parte mai multe ministere. Evident, Cancelaria Primului-Ministru, Ministerul Economiei, care are această industrie de apărare în România, Ministerul Apărării, pentru că vorbim despre Armată, a participat în acest grup de lucru, inclusiv directorul adjunct al Serviciului Român de Informații.

Au fost mai mulți factori de decizie, însă în guvern fiecare partid, dacă ne uităm la configurația dinainte de moțiunea de cenzură, a avut un vice-premier care știa sau trebuia să știe despre ceea ce negociază România, mai ales pe proiecte importante precum SAFE sau PNRR. Că au existat neînțelegeri pe care le-au exprimat după în spațiul public, de aia asistăm la această situație în acest moment. Doar că, repet, într-un timp atât de scurt cu ce aveam în România, nu puteam face lucrurile să funcționeze, nici să producem și nici să înzestrăm Armata României la standarde NATO.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage