Video Se pot organiza sau nu alegeri anticipate? Expert: "Domnul Țuțuianu inventează tot felul de explicații"

USR, cel mai vocal dintre partidele pro-europene pentru alegeri anticipate, îl acuză pe Adrian Ţuţuianu, şeful AEP, că vrea să saboteze posibilitatea acestei întoarceri la vot, pentru a proteja PSD, reproş respins de Ţuţuianu. Siegfried Mureşan, propunerea de viitor premier al liberalilor, o susţine. Mureşan spune că, în ultimii cinci ani, au avut loc alegeri anticipate în 10 dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene, aşa că nu ar exista nicio problemă. La fel spunea şi preşedintele, că suntem în trend cu această criză politică, precum Danemarca, şi a reiterat de la Paris că nu suntem singurii în Europa. Diferenţa e că niciunul dintre statele europene care au trecut prin paralizia majorităţilor electorale n-avea deficitul nostru şi nevoia noastră de bani europeni, nici măcar Bulgaria. 

Apropos de bani europeni, întrebat de faptul că PSD nu mai vrea să voteze nici reformele PNRR, preşedintele Nicuşor Dan găseşte o scuză social-democraţilor şi spune că proiectul a ajuns la ei cu o noapte în urmă, respectiv că preşedinţia nu mediase un acord pe cifre cu partidele, ci doar pe principii. Proiectul Legii Salarizării venise dinspre ministrul social-democrat al Muncii, Florin Manole, spre Dragoş Pîslaru, noul liberal, între timp interimar la Muncă.

Una peste alta, şeful statului a constatat că varianta guvernelor minoritare care să se rotească nu este pe placul liderilor formaţiunilor pro-occidentale. Nicuşor Dan are şi o explicaţie: cine este la putere în anul electoral intră cu dezvantaj în alegeri, ceea ce nici PSD, nici PNL nu îşi doresc. 

Preşedintele Nicuşor Dan găseşte o vină şi PSD pentru blocaj, sigur, nu dă nume de partide, spune aşa - "Sunt partide care spun că nu vrem să votăm dacă nu suntem acolo". PSD a anunţat clar că nu va vota guvern minoritar PNL-UDMR-USR. Ia în vizor şi USR şeful statului, "cei care au spus că nu vor vota un guvern dacă sunt şi alţii acolo", adică PSD. 

Sunt şi lideri liberali care îi solicită lui Nicuşor Dan să aibă o poziţie mai fermă la viitoarele negocieri de la Cotroceni, altfel va mai dura ceva până vom avea, din nou, un Guvern cu puteri depline. 

Cei din PSD au anunţat că sunt în opoziţie şi vor acţiona ca atare, în plus, nu vor susţine necondiţionat acţiunile unui guvern demis. În ceea ce-l priveşte pe Sorin Grindeanu, pare că nervii acestuia au cedat, pentru că a început să folosească un limbaj violent în postările sale pe Facebook. Preşedintele PSD vorbeşte despre "sclavii media ai lui Bolojan", despre "minţi bolnave" şi "propagandă greţoasă", pentru ca, într-un final apoteotic al mesajului său, să le transmită liderilor PNL şi USR "să se zvârcolească până nu mai pot, pentru că PSD este în opoziţie şi va vota doar în interesul oamenilor". Doua propoziţii mai jos, Sorin Grindeanu scrie "eu niciodată nu am răspândit ură".

Nici George Simion nu s-a lăsat mai prejos, după ce Nicuşor Dan a reiterat faptul că AUR nu va ajunge la putere din cauza orientării sale anti-occidentale. Au revenit, practic, liniile roşii la Cotroceni, iar Simion a cerut din nou suspendarea preşedintelui şi declanşarea anticipatelor. 

Una peste alta, criza politică ne-ar putea costa cinci miliarde de euro, pentru că PSD ameninţă că va vota reformele necesare pentru jaloanele rămase din PNRR doar dacă îşi va impune condiţiile.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Cristian Pîrvulescu, politolog, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Domnule Pîrvulescu, a apărut această controversă. Avem sau nu avem posibilitatea legală de a organiza alegeri anticipate? Lămuriți-ne, din punct de vedere instituțional, din punct de vedere al cadrului legal, se pot organiza alegeri anticipate în situația actuală? Vorbim ulterior și de oportunitatea lor. 

- Sigur, se pot organiza. Contrar a ceea ce spune domnul Ţuțuianu, se pot organiza. Calendarul e cam strâns, e adevărat, în sensul că, și nu e nevoie de reducerea termenelor, așa cum susține domnia sa, dacă citim cu exactitate legea din 2015, o să vedem că se referă la alegerile anticipate, la ipoteticele alegeri anticipate. Numai că nu ar fi foarte multă vreme.

Odată, nu e nevoie de legi, este nevoie de Hotărâri de Guvern, și pentru asta nu e nevoie de un Guvern cu puteri depline. Guvernul actual poate organiza alegerile anticipate. Ar trebui doar să stabilească data alegerilor imediat ce președintele dizolvă Parlamentul, pentru că în Constituție sunt prevăzute foarte clar termenele. Sunt 60 de zile. În cele 60 de zile se pot organiza alegerile conform Legii electorale. Deci, da, USR are dreptate când consideră că domnul Țuțuianu inventează tot felul de explicații. Pe de altă parte, orice zi întârziată ne face să ieșim din calendar. Deci, ar trebui ca... 

- Ce înseamnă calendarul? Ca să înțeleagă și telespectatorii, care sunt termenele acestea foarte strânse?

- Deci, 60 de zile din momentul în care președintele decide... De fapt, două luni din momentul în care președintele decide dizolvarea Parlamentului, se organizează în 60 de zile alegeri. Sunt 62 de zile, două luni, dacă facem calculul, 61-62 de zile. Deci, dacă în ziua în care președintele dizolvă Parlamentul, Guvernul ia decizia să stabilească data alegerilor, și mi se pare că este foarte simplu de făcut acest lucru, restul termenelor decurg în mod automat, pentru că termenele sunt în funcție de ziua alegerilor.

Cu 45 de zile înainte de desfășurarea alegerilor, 60 de zile înainte de desfășurarea alegerilor, și așa mai departe. Deci, da, se poate, deși termenele sunt strânse, se pot organiza alegerile în legislația actuală și, da, legea din 2015 conține referiri la alegerile anticipate. 

- Și când spuneți că domnul Ţuţuianu, președintele AEP, greșește, când spune că, nu, sau minte când spune că nu pot fi organizate alegerile ...

- Nu, eu n-am spus că minte, n-aș folosi un asemenea termen. Domnul Ţuțuianu simte nevoia să înjumătățească termenele. De ce? Nicăieri nu se înjumătățesc termenele. Așa cum explicați mai devreme, alegerile anticipate sunt firești. În România sunt greu de organizat față de celelalte țări, pentru că avem niște prevederi speciale, tocmai pentru a obliga partidele să găsească o majoritate.

Cei care au gândit Constituția în 1990-1991 au văzut că România interbelică era extraordinar de fragmentată, era instabilă și atunci au propus această formulă care, practic, împiedică alegerile anticipate. Altfel, riscăm să fim într-un scenariu bulgăresc continuu. Dar, revenind, ele se pot organiza, doar că trebuie puțină disciplină și nu cred că ar fi foarte dificil acest lucru. 

- Verbul mai vehement îmi aparţinea, făceam eu nuanţarea asta. Nu știu ce a făcut domnul Țuțuianu. A greșit, a mințit, nu știu ce a făcut acolo. Întrebarea pentru dumneavoastră este dacă a făcut-o, așa cum acuză USR, pentru a avantaja politic PSD?

- Aparent PSD este dezavantajat de alegerile anticipate. Domnul Țuțuianu a fost și în Pro-România și în PSD. De fapt, PSD, Pro-România și a revenit în PSD, deci ar putea să bănuiască o astfel de legătură. Nu, personal cred că domnul Țuțuianu s-a gândit foarte mult la faptul că e prea strâns calendarul. Dar, încă o dată, nu este nevoie de scurtarea calendarului în alegerile anticipate. Alegerile anticipate trebuie să aibă loc în urma unei campanii electorale normale, în care cetățenii să-și formeze opiniile în mod normal. 

Interviu acordat de Cristian Pîrvulescu lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte

- Cum suntem? Cât de aproape suntem de alegerile anticipate săptămâna asta, comparativ cu săptămâna trecută? Vă întreb asta în lumina faptului că vorbesc din ce în ce mai mult partidele despre această posibilitate. 

- Face parte din strategia de negociere. Am văzut și sociologi care au intervenit și au spus că PNL este marele avantajat. De fapt, există un singur partid care este avantajat de criza actuală și acela este AUR, în sensul că AUR preia și voturile de la celelalte partide extremiste și rămâne în continuare stabil. Nu știu dacă AUR va putea depăși 50%. Nu cred că AUR și-ar dori alegeri anticipate acum ci mai degrabă în 2028, după o criză care să compromită total partidele clasice, partidele sistem. Dar în orice caz, așa cum spunea președintele, nu există o alternativă, o altă majoritate decât cea actuală. Se schimbă eventual ordinea partidelor în sensul în care PSD ar putea să nu mai fie primul, ci al doilea.

Dar lucrurile nu sunt nici pe departe așa de clare pentru că, știți, acum nu facem predicții electorale. Sondajele măsoară o stare de opinie, iar starea de opinie este schimbătoare. Nu știm ce se va putea întâmpla. Cel mai bun exemplu pe care vi-l dau, pentru că se vorbește foarte mult în ultimile zile de domnul Georgescu, este apariția domnului Georgescu ca o cometă, fără ca institutele de sondare să-l observe în 2024. Este vag, observat cu doar câteva zile înainte de primul tur de scrutin și cu toate astea câștigă. Ceea ce înseamnă că sondajele de opinie nu mai sunt adaptate unei opinii publice care este mult mai flexibilă acum datorită rețelelor sociale. 

- Le-am pus și eu întrebarea asta tuturor celor care se ocupă de casele de sondare și mi-au spus că și-au adaptat între timp metodele și că fac această combinație între sondajele clasice și sondajele digitale și sunt mult mai bine calibrați. Sigur, va rămâne să ne dovedească viitorul cât se poate de apropiat dacă se întâmplă așa sau nu. Vorbeaţi de tehnică de negociere, că pun partidele pe masă alegerile anticipate, pe de altă parte avertismentul, cumva, nu, așa eram obișnuiți noi să discutăm până la momentul acestei crize, avertismentul sau sperietoarea alegerilor anticipate era mâna președintelui, pentru că era convenția asta că niciun parlamentar nu își dorește să-și piardă locul înainte de termen și că dacă președintele face două nominalizări respinse, după aceea se cam termină jocul. Deci mai bine ar accepta o a doua propunere decât să le respingă pe amândouă. Și atunci întrebarea mea este, domnule Pîrvulescu, de ce nu păstrează Nicuşor Dan ambiguitatea strategică și de ce își tocește cu totul această armă și îi spune exclus, exclus alegerile anticipate din punctul meu de vedere? 

- N-a spus "exclus", a început să nuanțeze, a spus că nu își dorește și că nu crede că ar aduce schimbări. Dar asta nu înseamnă că în una din zilele următoare nu va veni o nominalizare exact în logica a ceea ce ați explicat mai devreme și anume că foarte mulți parlamentari, nu toți, ar fi interesați să mai rămână până în 2028, până în decembrie 2028 și să nu părăsească în 2026 Parlamentul. Probabil că s-ar obține o majoritate, dar ar fi ea stabilă?

Pentru că, vedeți dumneavoastră, problema nu este dacă președintele reușește să susțină un prim-ministru printr-o nominalizare, ci dacă acel Guvern va fi stabil sau va fi răsturnat de o moțiune de cenzură câteva luni mai târziu. Exemplul Franței e foarte bun, o țară care a trecut prin experiența asta, care are guvern minoritar care, mă rog, așteaptă alegerile prezidențiale de anul viitor și navighează pe ape foarte tulburi, cu un Parlament extraordinar de fragmentat în care centrul a fost în mare măsură laminat. E aceeaşi strategie pe care o vedem și în România, pentru că întrebarea e de ce suntem în această criză.

Și dacă îi ascultăm pe liderii politici, avem niște povești foarte interesante despre reformatori, despre unii care vor să blocheze reforma. Realitatea este, însă, ceva mai prozaică. Unul din marii politologi ai lumii, Giovanni Sartori, explica, când analiza partidele politice plecând de la Italia, că există ceva numit competiție centrifugă. Respectiv că, atunci când există un partid extremist, partidele care ar trebui să formeze un bloc democratic se concurează unele pe altele pentru a fi singurele care se confruntă cu extremismul în încercarea de a folosi votul util.

Ori, dumneavoastră știți că în România noi nu avem vot ideologic, în schimb avem vot util. Nicuşor Dan a fost votat printr-un vot util, PNL sau USR sau doamna Lasconi au fost votați pe baza unui vot util, nu pe baza unui vot ideologic. Este foarte riscant jocul, pentru că în realitate uitați-vă la Franța, Macron a jucat acest joc iar extrema dreaptă este pe prima poziție, ca și în România, iar Marine Le Pen, deși condamnată la închisoare, candidează la alegerile prezidențiale din aprilie 2027.

Deci riscurile sunt foarte mari și la noi să se întâmple la fel. Cine sunt cei care vor să lamineze PNL și USR consideră că e un moment oportun să elimine din viața politică importantă PSD, nu de tot, dar să-l elimine, să-l lamineze, astfel încât să rămână singur cu AUR și să câștige, nu-i așa, pe baza votului util, pentru că pericolul este foarte mare. Este prozaic, dar așa se face politică, așa se calculează.

Între timp, însă, situația României devine complicată. Astăzi, domnul Nazare, o posibilă propunere de prim-ministru independent, a negociat cu cei de la Fitch, pentru că pe 31 iulie aceștia ne vor da din nou rating-ul și dacă rating-ul nu va fi în continuare BBB minus cu perspectivă negativă, ci va deveni junk, România va cădea în prăpastie.

Iată de ce avem nevoie de fapt de un guvern, pentru că stabilitatea politică, am văzut multe articole zilele acestea și mulți economiști care ne spun, a, nu, dar economia merge perfect și fără guvern, nu, întotdeauna e nevoie de un guvern pentru a da stabilitate jocului economic. Și vă dau un exemplu. Știți, statul e un actor economic important. Gândiți-vă la SAFE. Acum, PNRR-ul dispare. Mai avem câteva miliarde, le vom lua, nu le vom lua, vom vedea, dar sunt 17 miliarde de euro care trebuie luați pe SAFE. Și cine este cel care controlează SAFE? Guvernul. Deci statul e un actor extraordinar de important și dacă nu ai stabilitate, n-ai cum să organizezi toată această afacere care devine una esențială. 

- A existat însă acest consens. De la bun început îl spunea și președintele, spuneau toți șefii de partide pro-occidentale că pe marile proiecte, pe SAFE, pe PNRR, pe OCDE, va exista o înțelegere, astfel încât să treacă reformele, să luăm banii europeni. PSD vine ieri și spune "nu mai votăm reformele din PNRR". Ce joc face PSD aici și cu ce consecințe? 

- Negociază, dar mai e ceva. Domnul Bolojan nu negociază cu nimeni. Domnul Bolojan cunoaște exact ceea ce trebuie făcut, împreună cu domnul Pîslaru, de data asta. Sindicatele, spre exemplu, partenerii sociali, dar în principal sindicatele, sunt extraordinar de tulburate de acest proiect de lege care creează enorm de multe probleme. Deci, mie mi se pare normal să fie negociat. Este vorba despre viitorul a milioane de salariați. 

- Dar n-a venit dinspre PSD proiectul ăsta? Că nu ne lămurește nimeni. Domnul Manole spune că a trimis așa, niște principii, deși domnul Manole trebuia să-l finalizeze. 

- Mă rog, știți că el este rezultatul unor negocieri și că lucrurile au fost în mare măsură modificate, se spune de domnul Pîslaru. În orice caz, care este marea problemă a acestei reforme forțate? Într-o societate paternalistă, cum este o bună parte din societatea românească, forțarea reformelor este foarte riscantă. În momentul în care veți vorbi cu oamenii obișnuiți, nu cu cei care trăiesc în bule mediatice, veți vedea că aceștia sunt foarte îngrijorați de ceea ce se întâmplă.

Nivelul de trai a scăzut. Există enorm de multe probleme. Și atunci, o reformă nu înseamnă că nu e obligatorie sau că nu e importantă, dar trebuie legitimată prin negociere. Ăsta e procesul de negociere. Consultare. Nimeni nu are cunoaștere absolută. Se fac compromisuri. Politica este o artă a compromisului în interesul general. O reformă nu se face în numele minorităților ultra-cunoscătoare, ci trebuie făcută în numele tuturor. Și mai e ceva. Nu Comisia Europeană a impus PNRR-ul. Guvernul României, avea un nume, era Guvernul Cîțu. Cine negocia din punct de vedere financiar?

Domnul Nazare era ministru de Finanțe, domnul Ghinea era ministrul Fondurilor Europene, au negociat acest PNRR, iar Uniunea Europeană a oferit României niște compensații pentru a susține anumite reforme pe care Guvernul României le-a considerat importante. Cum vor fi realizate acele reforme era o problemă a României. Sigur că ele trebuiesc negociate. Nu vii în ultima sută de metri și spui "adopți această lege în forma aceasta sau dacă nu, nu se poate". Nu este nici pe departe, mai ales pentru un guvern demis, o formă normală. Pentru că este un guvern demis, nu este un guvern interimar. 

- Și atunci, de ce n-au venit invers? Câtă vreme erau în coaliție să aprobe această lege? De ce au trebuit să vină când era PSD pe portofoliu? De ce au trebuit să vină acum? 

- Nu pot să răspund la întrebări de genul ăsta. Pentru că așa a fost calendarul pe care l-au gândit. Bănuiesc că a fost un calendar când au discutat coaliția. Dar știam cu toții că este foarte dificilă această reformă. Ăsta e motivul pentru care a fost întârziată. Dumneavoastră aţi spus că are costuri politice, dar are costuri mai mari decât cele politice. Faptul că un partid sau două sau trei dispar sau devin nesemnificative este o parte a jocului politic. Dar faptul că milioane de oameni vor avea de suferit în urma acestei legi este o altă problemă.

Și atunci trebuie să găsești compromisul. Iar vă dău exemplul Franței. Macron a vrut să salveze Franța încercând să facă o reformă pe care toți politicienii de profesie au refuzat-o. Reforma Sistemului de pensii. Ce a reușit să facă? Să transforme Franța într-o țară neguvernabilă. Nu poți să forțezi o reformă, oricât de rațională ar fi ea, dacă nu reușești să convingi partenerii social și societatea. 

- Ce se întâmplă în AUR, domnule Pîrvulescu, pentru că îl vedem pe de-o parte pe George Simion spunând că parcă ar merge la guvernare cu PSD, vrea și președinția Senatului, se răzgândește, vrea anticipate, vrea suspendarea președintelui o zi mai târziu. Pe de altă parte, Petrișor Peiu, o altă voce foarte vocală din AUR, susţine mereu și îl avertizează pe Sorin Grindeanu să nu mai ceară voturi, că nu vrea să facă niciun fel să intre la guvernare sub nicio formă cu PSD și că singura soluție sunt anticipatele și suspendarea. Există două voci și în AUR și dacă da, de ce? 

- Există probleme în toate partidele românești, inclusiv în UDMR, după alegerea lui Peter Magyar. Dar nu cred că problema în AUR e așa de tranșantă, pentru că AUR este o mișcare, nu un partid, care se bazează pe personalitatea lui George Simion. Altfel spus, așa cum alți lideri de partid, altfel foarte importanti, cum era domnul Lulea, au fost evacuați din conducerea partidului lor, domnul Lulea fiind cel care a înființat AUR în 2019, care l-a avut multă vreme angajat pe George Simion, și a dispărut.

Același lucru se va întâmpla mai devreme sau mai târziu și cu ceilalți lideri care sunt vocali în momentul de față. Cred că nu există încă o persoană, cu excepția domnului Călin Georgescu, care să poată să-l concureze pe George Simion. Acolo este de fapt marea problemă și faptul că domnul Georgescu a avut duminică o manifestație electorală, aparent și cu sprijinul AUR, nu este lipsit de semnificație. Deci n-aș spune că situația din AUR este calmă, dar nici că este o confruntare foarte importantă. Nici în PSD, chiar dacă nu există încă concurenți la poziția domnului Grindeanu, situația nu e liniștită. A promis că se va întoarce la guvernare într-un timp foarte scurt și între timp au trecut două luni și jumătate de când s-a declanșat această criză. 

- Cât mai pot rezista primarii PSD fără, mă rog, beneficiile guvernării până să declanșeze propriul puci? Și aş vrea să combin aici două întrebări, pentru că mai avem foarte puțin timp la dispoziție, dar e legat cumva peisajul, ce a vrut să facă Liviu Dragnea, fostul lider PSD, prin declarațiile pe care le-a dat în cursul zilei de marţi și a spus așa - "au venit doi lideri PSD la mine, mi-au explicat planul și am ajuns la concluzia că n-au niciun plan de fapt și că n-o să le iasă și le-am spus duceți-vă de aici". Acum, sigur, parafrazez ca să limitez timpul de discuție.

- O delegitimare a domnului Grindeanu, e evident, dar nu există alternativă bine conturată în PSD împotriva domniei sale. Acesta este motivul pentru care a lansat acest lucru. Nu în speranța că va reveni la conducerea partidului, dar oricum vrea să compromită această conducere. Iar când vorbiți despre primari, să știți că primarii se pot apropia foarte mult de AUR.

De fapt, aici este marea problemă. Cât pot rezista până când vor schimba liderul e greu de spus, pentru că încă au acces la anumite fonduri, dar în momentul în care nu vor mai avea acces la fonduri, de fapt, primarii vor alege altă formațiune politică. Unii se vor îndrepta spre PNL, alții se vor îndrepta spre AUR și singurul lucru pe care nu-l are AUR în momentul de față sunt exact aleșii locali. În momentul în care va avea aleşii locali, va avea o capacitate electorală mult mai clară.