Video EXCLUSIV. De ce PSD a fost depăşit de PNL în ultimul sondaj. Explicaţia expertului care l-a realizat

Acum, AUR şi George Simion conduc în preferinţele românilor şi au mai câştigat procente. Astfel, AUR se află pe primul loc în opţiunile alegătorilor, cu peste 36%, dar acum urmează diferenţa majoră. După căderea guvernului, PNL a ajuns pe locul 2, cu peste 22 de procente. E un salt de peste opt procente faţă de luna aprilie.  

PSD a ajuns la 18%, în uşoară creştere şi aici, o creştere undeva la 0,7 %, în timp ce USR scade de la 11,2 la 10,5%. Cât priveşte UDMR, formaţiunea este la limita pragului electoral. Dar, dacă facem un calcul simplu, vedem că o coaliţie PNL-USR ajunge la 32 la sută, iar dacă cele două partide bat palma şi cu UDMR, trec peste AUR, dar tot nu fac singure majoritate. De notat că celelalte partide radical-extremist-populiste nu mai trec nici ele de pragul electoral, e vorba de POT şi SOS.

Dacă ne referim la liderii politici, George Simion este preferat de 35% dintre români. Ilie Bolojan are o cotă de încredere de aproape 30%, în creştere cu opt procente faţă de perioada de dinainte de criză şi mult peste scorul partidului, iar preşedintele Nicuşor Dan este cotat la 24 de procente, la fel ca în aprilie, puţin peste Dominic Fritz, preferat de 20% dintre alegători, dar şi el mult peste scorul partidului. Liderul social-democraţilor, Sorin Grindeanu, atinge doar 14% la capitolul încredere. 

Altfel, 22% dintre români spun că PSD este marele vinovat pentru criza politică, iar 21% cred că actorii politici împart vina în mod egal. 16% dintre alegători spun că Ilie Bolojan ar fi principalul responsabil, iar 15% cred că vinovatul de serviciu ar fi preşedintele Nicusor Dan.

56% dintre români spun că niciuna dintre variantele de premier vehiculate nu este bună. 11% dintre români l-ar prefera pe Sorin Grindeanu, iar 9% pe Siegfried Mureșan. Pe Adrian Veştea l-ar fi preferat 2,5% dintre români, iar pe Eugen Tomac 1,5%. Sondajul a fost realizat de Agenția de Rating Politic, pe un eșantion de peste 1.700 de persoane, iar marja de eroare este de 2,8%.

Noi am analizat cifrele alături de Cristian Andrei, cel care a realizat acest sondaj şi consultant în marketing politic, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Domnule Cristian Andrei, sunt foarte curios de unde vin procentele în plus la PNL, pentru că în rest vedem că mișcările nu sunt atât de bruște. 

- Într-adevăr, în ciuda unor comentarii mai spectaculoase din mass media, schimbările nu sunt radicale. Nu s-a făcut o masă critică, nu s-au schimbat lucrurile radical. De unde vin acești votanți? De la cei care erau cumva demobilizați, erau pe bară, până la această criză politică. Ce s-a întâmplat a fost că energia aceasta și tot scandalul politic, la fel ca într-o campanie electorală, i-a adus în teren, i-a convins de o parte sau de alta.

Practic, avem un aflux de oameni cu opțiuni care acum trei luni de zile, pentru că măsuratoarea noastră este undeva înainte de Paște, făcută la începutul lui aprilie, s-au hotărât într-o direcție sau alta. Și, atenție, nu s-au hotărât pentru că acest sondaj, mă rog, aceste procente pot cumva să inducă în eroare, n-au convins să vină exclusiv la PNL. Pentru că dacă se duceau exclusiv la PNL, am fi văzut niște scăderi și în partea cealaltă, la partidele PSD și AUR. Practic, toate partidele mari, de fapt, asta era una din concluzii, au beneficiat de energizarea asta. Mai mult, e adevărat, cei de la PNL. 

- Deci, practic, nehotărâții, cei la care ne uităm întotdeauna, de pildă, într-o campanie electorală și spunem ei pot înclina balanța într-o direcție sau alta, ei sunt cei care s-au dus la PNL acum.

- Da, mai mult decât la PSD și AUR. Pentru că vedem mici, așa, într-o marjă mică, și acolo niște creșteri. În timp ce la partidele mici, v-am spus, inclusiv la USR sau la REPER, la PMP, la astfel de partide, se vede clar că, nefiind în scenă, nefiind în centrul atenției, nu au capitalizat în niciun fel. 

- Aici aș avea, totuși, o întrebare, pentru că USR a fost în avantgardă, în prima linie a acestei lupte politice, alături de Ilie Bolojan. Și, totuși, USR pierde, din ceea ce vedem în sondajul dumneavoastră. Care e explicația? 

- Da, pierde, stă pe loc, în fine, pierde un procent față de acum trei luni. Explicația este una simplă. Tot Ilie Bolojan, care, de fapt, pe lângă acești nehotărăți, mai atrage, cumva, votanți și de la aceste partide care sunt pe partea să zic mai reformistă, centru-dreapta, spuneți-i cum vreți, inclusiv, v-am zis, de la REPER sau PMP. Sunt votanți care, datorită lui Bolojan și exclusiv acestui om politic, se duc mai degrabă către PNL. Deci USR, spuneam, începe să resimtă, cumva, efectul Ilie Bolojan în acest sens. 

- Şi atunci vă întreb asta separat de sondaj și vă întreb, mai degrabă, în virtutea analizei politice pe care vă invit să o faceți de fiecare dată, cum va metaboliza USR această tendință? La ce vă așteptați în relația cu PNL? 

- Pentru moment, nu au ce să facă. Sunt, într-un fel, dependenți. Nu pot acționa separat de Ilie Bolojan, s-au pus în spatele lui. Acum, pe termen lung, și mă refer în, mă rog, în vederea următoarelor alegeri de peste doi ani, s-ar putea răzgândi, dar, din nou, trebuie să-și găsească un lider, trebuie să-și găsească un alt culoar, un lider cu care să iasă în față, să-și găsească candidați. 

Interviu acordat de Cristian Andrei lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte

- Dominic Fritz are 20% din ce am văzut, mult peste scorul USR la încredere. 

- Da, și el a fost cumva purtat de acest val de popularitate, dar vedeți că nu ajută cu nimic USR-ul. Adică, el a crescut așa pentru că... 

- ... nu trage partidul. 

- Da, el nu trage partidul, da, nu este o locomotivă, pentru moment. Locomotiva întregului spectru, să-i spun așa, cât e această treime din tabla de șah politică. Locomotiva este Ilie Bolojan. Beneficiază și Dominic Fritz de asta. Din păcate pentru USR, ei stagnează. Și v-am zis, probabil, pe termen lung, ei se vor uita foarte atent dacă nu cumva PNL deviază de la această linie și poate la un moment dat să-și găsească o cale, dar cale proprie. Dar vorbim, speculăm acum. Sunt doi ani de zile în care, așa cum a zis președintele, se pot întâmpla foarte multe. 

- Și s-au întâmplat atunci în decurs de o lună, dar în doi ani de zile. Bun, mă întorc la Ilie Bolojan, care are peste 8%, dacă am calculat eu bine, aritmetica nu e punctul meu forte în general, are peste 8% creștere față de luna aprilie. El e o locomotivă pentru PNL, pentru că a crescut și PNL. Și atunci vă întreb iarăși, la nivel de analiză politică, ce își permite PNL să facă cu Ilie Bolojan în condițiile astea? 

- În momentul de față și Partidul Național Liberal se identifică, şi ei se identifică, mai ales că ei și beneficiază de această creștere în popularitate. Nu au cum, mai ales că nu au cum să se detașeze de Ilie Bolojan, nu văd, să zicem că, prin absurd, acea tabără, mă rog, dizidentă, ar câștiga cumva puterea în partid. Pe cine ar putea să aducă, să conducă partidul și să aibă, mă rog, o tracțiune măcar apropiată? Plus că, da, în momentul de față este o egalitate între brand-ul PNL și brand-ul Bolojan. E foarte greu să le mai dezlipești. Ar însemna, probabil, o scădere dramatică a PNL şi doar îmi imaginez, din nou, nu, speculez, că domnul Bolojan și-ar alege o altă carieră politică, mă refer la alt partid sau altă formulă în momentul respectiv. Dar, din nou, speculăm foarte mult. 

- Cum va afecta deciziile politice ale partidului noua decizie a Tribunalului București, aceea de a anula, practic, toate hotărârile Congresului? 

- Eu zic să ne uităm separat. Este o dispută juridică. Nu schimbă cu nimic voința aproape covârșitoare a partidului de acum câteva săptămâni de la Congres. Este un partid care se simte așa, îl vezi și la televizor în acele secvențe de la Congres, că și-a găsit un suflu, a renăscut, mă rog, poate e prea mult să spunem renăscut, dar și-a găsit locomotiva, și-a găsit liderul și nu, nu are cum să renunțe la el pur și simplu datorită sau din cauza unei decizii în instanță. Cred că este pur și simplu o amânare a momentului la care noua conducere a PNL va prelua de facto și frâiele partidului, așa cum își doreşte.

- Cum de au scăzut celelalte partide de breloc de pe segmentul populist, extremist, suveranist, de nici nu mai fac dragul parlamentar, SOS, POT? 

- Bine, ele oricum erau favorizate de apatie. V-am spus, până înainte de criza politică ele erau jos. Erau, pardon, interesul pentru alegeri, mă scuzați, era jos, și ele din acest motiv păreau să fie revigorate, să reapară în prim plan. Însă, odată ce lumea a început să vină către PNL, către PSD, către AUR, lucrurile s-au schimbat. Și mai e un lucru, George Simion a avut o victorie în Parlament la votul pentru Veștea, s-a comportat strategic sau comunicațional aproape perfect, a lăsat PSD-ul practic în offside, a văzut toată lumea și a părut că el este cel care se află în control. Și normal că toată lumea din această zonă, să spunem, populistă sau cei care votează în general partidele acestea noi s-a dus mai mult către George Simion și a uitat de doamna Șoșoacă, de POT și așa mai departe.

- Nicuşor Dan, stagnare completă la nivel de încredere, deși, empiric, dacă ne-am fi uitat la valul social, era indicat drept responsabil, cum se explică? 

La domnul președinte este o problemă în ce măsură va reuși să rezolve această criză. Deocamdată lumea îi mai acordă, dacă vreți, un soi de pauză, așa de respiro, să vină, să dovedească cumva forță, să arate că are un plan. Pentru că asta am văzut și într-un fel e reproșul principal la adresa lui, că doar a reacționat și nu a venit cu un plan foarte clar, n-a arătat forță. Cred că lumea se uită încă la Nicuşor Dan ca la președinte și încrederea aceasta este o pojghiţă destul de subțire care vine din respectul pentru funcția prezidențială și ceea ce înseamnă președintele în statul român.

Totuși, ca să înțelegeți, Traian Băsescu, atunci când a fost detestat, vă dau un exemplu, în 2010, atunci când toată lumea îl înjura pentru acele tăieri, era la 18%, ca să înțelegeți, în încredere. Deci e o limită unde președintele țării, oricât de mult ar călca pe niște mine din acestea politice, sub care nu scade. 

- Dar asta înseamnă totuși că procentul ăsta cum e la Nicuşor Dan? Ok, e în stagnare, dar cum e? În marele tablou a lucrurilor? 

- Păi, marele tablou începe de la alegere. Aici e greșeala pe care o facem cumva pentru toți. Și îmi permiteți să discut cumva deocamdată pentru toți la un loc. În mod normal, noi trebuie să avem lideri de 40-50% încredere, cei care sunt premieri, președinți. Nicuşor Dan a plecat de la foarte puțin atunci, după alegeri, deși era câștigător, și nu e problema lui, personal, este problema structurală a României că are această polarizare. Pur și simplu jumătate din România nu îl place, nu l-a plăcut de la bun început. El a plecat de foarte jos, față de alți președinți care plecau din 70-80% încredere, ca să ne înțelegem. Deci, când pleci din 42-45%, e foarte ușor să scazi. Deci, da, din punctul acesta de vedere... 

- Să-ţi înjumătăţeşti atât de rapid încrederea totuși? De la cât a plecat Nicuşor Dan? 

- Mă rog. Nu, e normal să pierzi 15-20% după entuziasm. Gândiți-vă că Nicuşor Dan, în primul tur, a câștigat acel prim tur, a intrat în turul 2, pardon, cu 21-22%. El este în bazinul natural pe care l-a avut cumva. De asta spun că lucrurile trebuie puse în perspectivă, pentru că, în mod normal, el probabil ar fi scăzut acum de la 65% la 45%, după un an de zile. Dar pentru că n-a avut de unde să scadă, pentru că a plecat cu un minus de 50% cu acești votanți care urăsc sistemul, urăsc partidele, urăsc politicienii și așa mai departe, știți foarte bine, din păcate pentru dumnealui a avut un capital mic, pe care, natural, l-a erodat. 

- V-a plătit Nicuşor Dan, domnule Andrei, pentru sondajul ăsta sau cine a comandat sondajul? 

- Da, am văzut astăzi astfel de acuzații, că domnul președinte PNL sau chiar și PSD, culmea, m-ar fi plătit. Nu, nu este plătit, nu sunt angajatul PNL, cum a spus cineva în mod aiuritor. Este barometrul nostru periodic pe care ne propunem să-l permanentizăm o dată la 2-3 luni, să facem astfel de analize. Nu este nimic ascuns, este totul la vedere.

- Dați-ne niște detalii și despre cei care răspund la un astfel de sondaj. Sunt mai degrabă din urban, din urbanul mare, din rural, din mediul rural, de unde sunt? 

- Este un eșantion stratificat, adică urmărește cotele, proporțiile de la Institutul Național de Statistică pentru Urban Rural, care sunt aproximativ 56-44% urban versus rural. Urmărește structura pe vârste pe care o știm de la recensământ și așa mai departe, pe sexe, pe regiuni. Așa se fac eșantioanele, indiferent de ... dacă sunt și cu o componentă online sau sunt doar telefonice sau în teren. Deci este echilibrat și tocmai asta este investiția noastră de timp și așa de, mă rog, cost material să găsim cea mai bună metodologie pentru a putea utiliza și date din acestea, din sondajul online combinate cu telefonic sau nu. 

- La PSD cum se explică stagnarea asta? De unde vine echilibrul de încredere? 

- E același lucru. PSD, totuși, este un partid vechi, cu un public să spunem stabil în timp, în zeci de ani de zile. E foarte greu să te aștepți ca PSD, am spus-o asta și înainte de sondaj, am spus-o în toate săptămânile astea, nu poți să te aștepți ca PSD să dispară așa, bătând din palme.

Ați văzut că până și PNL, care a avut o campanie dezastruoasă acum doi ani de zile, s-a dus aproape sub 10%, iată, a putut să revină. Pentru că sunt partide mari, sunt brand-uri. Este un partid la care mulți oameni, mai ales din zona rurală, mai ales din, mă rog, cu venituri mai mici, se uită în continuare, la care se uită în continuare nu neapărat cu încredere, dar au așteptarea istorică. E partidul lor cu care se identifică. Trebuie să ne obișnuim cu genul acesta de identificare politică.

- Și, totuși, ce soluție văd românii pentru ieșirea asta din criză? 

- Aici lucrurile sunt într-adevăr interesante, pentru că acei 33% care spun că vor alegeri anticipate sunt, în proporție foarte mare, votanți AUR sau SOS, câţi sunt. Este un electorat foarte disciplinat, spune ceea ce spune și conducerea partidului. 

- Deci soluția numărul unu, alegeri anticipate, cu bemolul acesta, că alegătorii sunt toți AUR, SOS, POT. 

- Da, este o judecată așa de bulă, dacă vreți. Problema este că, în partea cealaltă, la publicul partidelor hai să le spunem în continuare pro-europene, PNL, USR, PSD, nu s-a decantat. Nu poți să spui nici măcar că PNL vrea cutare soluție sau PSD vrea cutare soluție. Este o confuzie generală și asta îți arată, de fapt, că politicienii din aceste partide nu au reușit în final să-i convingă ce soluție este mai bună, guvern minoritar, tehnocrat. Și asta se vede și în chestiunea cu liderii propuși pentru premier, pentru că acolo avem și lideri propuși de președintele Nicușor Dan, și de PNL, și de PSD. Niciunul nu reușește să treacă, mă rog, să treacă nivelul ăsta de încredere pentru a fi crezut pentru a fi premier.