Video L-a sunat consilierul lui Nicuşor Dan pe Simion să voteze guvernul Veştea? Analist: Una spune şi alta face

PSD e de acord cu o înţelegere, pe idei cu celalalte partide, dar nu pe funcţii şi nu e foarte clar dacă şi măsurile de respectare a deficitului vor fi respectate în integralitate, pentru că Sorin Grindeanu respinge orice fel de condiţii impuse PSD. Deja apar şi primele variante de miniştri dinspre social-democraţi: din nou Luca Niculescu la Externe şi Alexandru Nazare soluţia pentru ministerul de Finanţe, cu care altminteri şeful PSD s-a şi întâlnit deja, ca să afle cum stăm cu bugetul, de parcă nu ar fi fost la guvernare 11 luni.

Ar rămâne, deci, de agreat cu celalalte partide pro-europene liniile mari despre care am tot vorbit, PNRR, OCDE, SAFE şi promisiunea ca formaţiunile să nu depună moţiune de cenzură timp de 6 luni. Siegfried Mureşan a avertizat că PNL va face opoziţie din prima zi şi nu va fi una uşoară, de tip coabitare.

Acum, USR a anunţat deja că nu va semna niciun fel de acord cu un partid care şi-a încălcat sistematic toate promisiunile, cu atât mai puţin să îi voteze cabinetul în Parlament. Pe de altă parte, nici liberalii nu sunt toţi fericiţi cu varianta Grindeanu premier, deşi, anterior, în perioada de tumult Tomac-Veştea, atât USR, cât şi PNL au cerut imperios social-democraţiilor să îşi asume guvernarea dacă tot au dat jos cabinetul Bolojan.

Pe de altă parte, PNL, USR şi UDMR au avut propria şedinţă şi propun o rocadă a guvernelor minoritare, ceea ce iarăşi ar fi o premieră pentru ţara noastră. Întâi un cabinet de dreapta, în formula PNL, USR, UDMR, care să funcţioneze până în aprilie 2027, votat de social-democraţi. Ulterior, să urmeze un cabinet PSD, cu Sorin Grindeanu premier, până la alegerile parlamentare din 2028. Scenariul rocadei guvernelor minoritare a fost respins cu fermitate de preşedintele PSD, care l-a caracterizat drept o copilărie, dar potrivit surselor noastre politice nici preşedintele Nicuşor Dan n-ar fi fost de acord cu asa ceva.

Una peste alta, Sorin Grindeanu ar fi premier pentru a doua oară, dacă acest scenariu se concretizează, după 9 ani de când ocupase aceeaşi funcţie la Palatul Victoria. La scurt timp după învestire, pe 31 ianuarie 2017, guvernul său a adoptat OUG 13, ordonanța de urgență prin care Codul Penal era modificat pentru a slăbi lupta anticorupție în favoarea lui Liviu Dragnea. Decizia a declanșat cele mai mari proteste de stradă din România de după 1989, cu sute de mii de români care au demonstrat și a făcut celebru sloganul "Noaptea ca hoții", pentru că aceasta fusese adoptată la ceas de seară şi fără avizele necesare.

Sorin Grindeanu a fost demis prin moţiune de cenzură de propriul partid şi se baricadase în propriul birou, deşi formatiunea îi cerea să plece. În 2024, a fost în centrul scandalului Nordis, pentru că a călătorit alături de Marcel Ciolacu şi familia Vicol-Ciorbă în jeturi private spre destinaţii de lux, dar spune că şi-a plătit biletele din banii propriii, nu le-a primit cadou, şi poate prezenta chitanţele dacă organele judiciare i-o cer.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Vlad Adamescu, cofondator Politica la minut, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesate declaraţii oferite de acesta 

- Vlad Adamescu, unde ne aflăm acum? Cât de aproape suntem de deznodământul acestei crize politice?

- Din punctul meu de vedere, suntem relativ aproape. Se pare, cum spuneaţi și dumneavoastră, că se conturează această soluție a guvernului minoritar. Am stat o perioadă să ne întrebăm care guvern minoritar, că erau două posibilități aici. PSD sau PNL, USR, UDMR. Se pare că ne îndreptăm spre varianta în care Sorin Grindeanu își va asuma această funcție de prim-ministru. Trebuie să fie și desemnat de președinte. Eu nu cred că își dorea neapărat. De obicei s-a ferit de astfel de responsabilități, de responsabilitatea guvernării.

PSD-ul și-ar dori să fie la guvernare, dar n-ar dori să aibă prim-ministru, care de obicei decontează și încasează, dar se pare că nu au neapărat o altă soluție în momentul de față, după această criză totuși prelungită. Avem deja aproape două luni de când nu avem un guvern în funcție, cu puteri depline.

- De ce au fost necesare aceste aproape două luni, 50 de zile, 51 de zile în acest moment? Pentru că despre soluția asta s-a vorbit de la început, s-a cerut de la început.

- A fost nevoie pentru că președintele Nicușor Dan s-a apucat să joace jocuri politice de fracturare, de spargere a unor partide politice. A fost informat greșit președintele și președintele PSD, Sorin Grindeanu. Au crezut că o să poată să, prin nominalizarea domnului Veștea, o să poată să scape rapid de Ilie Bolojan de la conducerea Partidului Național Liberal. Puciul acela, faimos deja, se pare că nu a reușit deocamdată. Puciștii vor fi sau sunt în proces să fie excluși din Partidul Național Liberal și a fost nevoie de aceste două luni pentru ca președintele să înțeleagă și acest aspect. A fost nevoie și de o desemnare neconstituțională.

Din nou, domnul Veștea a fost desemnat în mod neconstituțional candidat la funcția de prim-ministru, iar rezultatele s-au văzut și mai rău decât toate acestea, faptul că s-a flirtat foarte mult cu opoziția din Parlament, cu partidul AUR, care este într-o traiectorie de normalizare. Vor să arate că ei sunt puternici, că fac și desfac guverne și asta am și văzut în Parlament acum câteva zile.

- Vă e clar, după toate aceste zile, de ce a încercat președintele Nicușor Dan această fracturare de care vorbiți pe de-o parte și de ce, pe de altă parte, a încercat să menajeze PSD și să nu-i ofere guvernarea de la început?

- Președintele Nicușor Dan a menajat PSD-ul de la începutul mandatului său din iunie anul trecut. Cu siguranță se temea de Ilie Bolojan și se teme în continuare în marja alegerilor prezidențiale din 2030.

Din nou, credea că poate să facă această schimbare în PNL relativ rapid. Probabil și faptul că nu are un partid prezidențial pe care să se bazeze a contat foarte mult. Nicușor Dan e primul președinte din istoria post-decembristă care nu are un partid prezidențial și, evident, soluția lui preferată ar fi fost continuarea coaliției de guvernare trecute fără Ilie Bolojan, care se dovedise a fi nici pe placul președintelui și nici pe placul partenerilor de coaliție de la PSD.

Nu i-a mers președintelui această chestiune și, din punctul meu de vedere, observăm și un ascendent al puterii Parlamentului în detrimentul președintelui din cauza acestor jocuri politice, pentru că Nicușor Dan a cam pierdut niște bătălii în ultimele două luni.

- Ceea ce cum e? E bine? E rău pentru regimul din țara noastră? Adică, dacă Parlamentul are mai multă putere decât președintele?

- Din punctul meu de vedere, e un lucru binevenit. Ne întoarcem cumva sau suntem în procesul de a ne întoarce pe făgașul părinților Constituției, când au scris-o în 1991. Cam așa își imaginau că ar funcționa și regimul constituțional românesc.

Însă președinții noștri mereu au vrut mai multă putere și au fost tentați, inclusiv de serviciile de informații și de diverse structuri militarizate, să vrea mai multă putere. Cumva pare că s-au reorientat, s-au reașezat un pic puterile în statul român după această criză politică, dar vom mai vedea dacă se va menține acest echilibru instabil.

- Mă întorc la ce spuneați dumneavoastră la faptul că Sorin Grindeanu nu și-ar fi chiar dorit să ajungă premier, dar pare că toate drumurile duc într-acolo. Care sunt riscurile pentru Sorin Grindeanu de acum înainte, dacă ocupa această funcție în propriul partid?

- Din punctul meu de vedere, guvernul care se va forma va avea o autonomie destul de restrânsă. Avem de îndeplinit niște ținte cu privire la deficit, avem de îndeplinit niște ținte cu privire la programul SAFE, ultimii bani din PNRR, chestiuni de genul acesta. Cine va fi prim-ministru va deconta niște măsuri nepopulare.

Nu cred că Sorin Grindeanu sau președintele Nicușor Dan se vor angaja într-un fel de creștere a cheltuielilor ca pe modelul Ciucă-Ciolacu, de exemplu. Nu suntem în situația respectivă și dacă ar face chestia asta, atunci tot ce s-a întâmplat anul acesta, toate aceste creșteri de taxe, scăderi de cheltuieli bugetare, greutăți, austeritate, va fi fost pentru nimic.

Deci va fi un guvern cu o autonomie restrânsă, indiferent ce zice domnul Grindeanu în diverse declarații publice și va fi un guvern care va continua să adopte niște măsuri nepopulare. Din păcate, nu există alternativă la aceste măsuri până când deficitul nu este adus în niște limite relativ acceptabile, patru, patru și ceva la sută și mai e destul de mult până acolo, iar PSD și Sorin Grindeanu vor deconta aceste măsuri. Oricum nu cred că este un guvern care să reziste foarte multă vreme.

Cred că ne uităm la un guvern care să stea în funcție cam până la finalul anului. Din nou, e un guvern minoritar, poate fi doborât relativ ușor. Am văzut că partidele nu se mai sfiesc să colaboreze cu AUR, deci s-ar putea să ne uităm și la un astfel de scenariu.

- Exact aceea este întrebarea, pentru că dacă va fi doborât, dacă ne uităm pe calcule, tot ar trebui să apeleze PNL-USR la voturile extremiștilor să depună o moțiune de cenzură. Asta le-ar știrbi din ascendentul pe care l-au obținut acum, când au făcut scut, au spus că nu colaborează cu AUR. Și atunci, cum poate să cadă acest guvern pe de altă parte? Cui servește o astfel de cădere? Și la ce îl expune pe Sorin Grindeanu o astfel de cădere? Revin cu întrebarea, în taberele din propriul partid?

- S-au mai făcut și USR a votat o moțiune de cenzură cu AUR în 2021, de exemplu, deci nu este ceva nemaipomenit. Vedem această normalizare a AUR în interiorul Parlamentului. Este și ce își dorește AUR.

AUR nu își dorește să intre la guvernare, dar își dorește să arate că poate să obțină guvernarea și că este un partener care poate ajunge acolo. Din perspectiva lui Sorin Grindeanu, se poate să fie pus în poziția în care a fost Ilie Bolojan în acest an de guvernare, adică atacat și criticat din absolut toate părțile. Și personal nu cred că are capacitatea de a rezista unui astfel de atac prelungit din partea tuturor partidelor, din partea cetățenilor, din partea mass media.

Deci ne uităm probabil și la o schimbare de regim, de gardă, inclusiv în Partidul Social-Democrat, poate la finalul anului. Oricum, Lia Orguţa Vasilescu și Claudiu Manda au foarte multă influență în Partidul Social-Democrat în momentul de față. Deci nu cred că îi va prii acest mandat de prim-ministru lui Sorin Grindeanu.

- Și atunci, pentru că tot e la modă exprimarea, pentru direcția pro-occidentală, pro-europeană a Partidului Social-Democrat, căderea eventuală a lui Sorin Grindeanu ce ar însemna?

- Ar însemna tot menținerea acestei direcții pro-occidentale. Pro-occidentalismul e o chestiune foarte largă în România. Mai degrabă văd că se reliefează niște falii în ceea ce privește pe Ilie Bolojan.

Am văzut acele critici la ce înseamnă reactoarele modulare de la Doicești, de exemplu. 

- Mă uit la informația asta pe care am transmis-o în finalul prezentării mele, declarația pe care a făcut-o George Simion. Sigur că o luăm cu o doză de scepticism până nu prezintă și niște dovezi. Și anume că un consilier prezidențial l-a sunat și i-ar fi transmis înainte de învestirea guvernului Veștea că AUR ar face bine să voteze pentru învestirea. Cu ce e dator Nicușor Dan în lumina unei astfel de declarații?

- Evident, cu niște clarificări. Eu mă așteptam ca președintele să iasă din momentul în care au apărut primele informații că Veștea ar negocia cu AUR susținerea acestui guvern să iasă în mod public și să spună că nu este de acord cu astfel de negocieri și că domnul Veștea nu are mandat pentru astfel de negocieri. Nu a făcut acest lucru, ceea ce mă face să cred că declarațiile domnului Simion tind să fie adevărate, au mai fost.

Și George Becali a avut exact aceeași declarație după ce a fost votul în Parlament. Toată lumea se aștepta ca AUR să voteze acest guvern pentru că promiseseră președintelui. Arată din nou faptul că președintele una spune și alta face.

Ne spune că AUR nu trebuie să ajungă la guvernare, dar uite că AUR nu e bun de guvernare, dar e bun de oferit voturi pentru creare sau creionare de majorități. E o strategie de normalizare a acestui partid, deși din punctul meu de vedere sunt multe elemente cel puțin îndoielnice în partidul AUR. Are o relație relativ neasumată cu privire la criminalii de război din al Doilea Război Mondial, chestiuni istorice, chestiuni de comportament politic care nu s-au moderat atât de mult cât să fie un partid precum partidul Georgiei Meloni, care văd că este model pentru ei în momentul de față.

- Vreau să mă uit și în tabăra PNL, pentru că n-au fost excluși până la urmă puciștii de care spuneați dumneavoastră. Nu știu dacă se va întâmpla sau nu. Pe de altă parte câțiva dintre șefii de filiale au fost înlocuiți și au fost înlocuiți cu personaje la fel de controversate. De pildă, unul dintre șefii de filiale nou instaurați vine de la POT. Dacă PNL nu-și duce reforma până la capăt, cum iese din toată aventura asta?

- Este relativ știrbit și lasă loc și USR-ului, care deocamdată a luat poziția a doua după Ilie Bolojan în toată această chestiune. Uite că Ilie Bolojan nu are suficienți oameni în partid, oameni de calitate pe care să-i aducă să preia aceste filiale de la puciștii care vor pleca sau vor fi excluși din partid. Deci mai lasă șansa și unui alt partid pe spectrul acesta politic de centru-dreapta să existe și să obțină voturi și în 2028.

- Și jocul USR pentru că acum spun că nu vor vota nici măcar un guvern PSD în Parlament după ce ei au cerut insistent ca Sorin Grindeanu să-și asume guvernarea?

- Vor să fie cei mai puriști dintre puriști, dar oricum voturile lor nu sunt necesare într-o astfel de formulă guvernamentală. Dacă PSD, UDMR și PNL votează un guvern minoritar PSD, voturile USR nu sunt necesare în momentul de față. E o strategie de diferențiere față de PNL, de exemplu.