Video Datoria pe cap de locuitor a ajuns la 65.000 de lei, peste salariul anual mediu din România
Într-o nouă ediție a rubricii "IQ Financiar", specialistul economic al Observator, Iancu Guda, analizează evoluția datoriei publice a României și efectele acesteia asupra economiei.
"Avem, din păcate, o creștere mare a datoriei. Dacă în 2020 vedem pe acest grafic că aveam o datorie în 2019, înainte de pandemie, de 449 de miliarde, practic această datorie publică a ajuns să depășească 1.200 de miliarde. A crescut în ultimii 5 ani, deci doar 5 ani, cu 750 de miliarde", a explicat Iancu Guda.
Specialistul economic al Observator a făcut o comparație între ultimele două decenii: "Ia uitați-vă la deceniul precedent, între 2010 și 2019, exact în ordinea crescătoare a trendului graficului, 250 de miliarde. Am avut nevoie de 10 ani, 2010-2019, să vedem o creștere a datoriei publice cu 250 de miliarde și doar 5 ani să vedem o creștere de 3 ori mai mare, de 2 ori mai repede. Mai pe românește ne împrumutăm de 6 ori mai intens pe zi, pe fiecare zi ce trece".
Românii, cu mai multe datorii ca niciodată
Potrivit lui Guda, povara datoriilor a ajuns să depășească veniturile populației: "În 2010, aveam un salariu anual de 2 ori mai mare decât datoria pe cap de locuitor. Uitați-vă ce se întâmplă. O imagine cât o mie de cuvinte. Acum avem o datorie pe cap de locuitor undeva la 65.000 de lei și salariul mediu anual 63.000 de lei. Deci am ajuns la o datorie mai mare decât salariul. Cu alte cuvinte ne prind datoriile din urmă și nu mai putem să le plătim".
Specialistul economic avertizează că este esențială reducerea cheltuielilor bugetare: "Este musai obligatoriu să reducem cheltuielile din sectorul public. Nu se mai poate, nu mai sunt bani. Este clar".
Creșterea datoriei vine la pachet cu o povară uriașă a dobânzilor.
Dobânzile, de șase ori mai mari față de acum un deceniu
"Doar dobânzile din acest an, pentru a finanța această datorie, se ridică la 60 de miliarde de lei. În 2015, în urmă cu 10 ani, dobânzile plătite de statul român erau de 9,5 miliarde de lei. Adică au crescut de aproape șase ori în ultimul deceniu", precizează Guda.
Iancu Guda spune că nu este corect ca povara ajustărilor bugetare să fie pusă doar pe mediul privat: "De ce să plătim doar noi, doar sectorul privat, doar prin creșteri de taxe? Nu este corect. Singura soluție este să echilibrăm bugetul și prin scăderea cheltuielilor în sectorul public. Și deja sunt reforme în acest sens".
Specialistul a analizat și impactul măsurilor fiscale introduse în 2024: "Impozitarea companiilor mari pe cifră de afaceri 1%, deși nu a adus un efect favorabil, a mai fost păstrată, se pare, încă un an. În 2023, adusese pentru companiile cu venituri peste 50 de milioane de euro 14,74 miliarde de lei impozitul pe profit. În 2024, impozitul pe profit plus impozitul minim pe cifră de afaceri de 1%, s-a încasat 15,8 miliarde. Deci efectul net al taxei de 1% pe cifră de afaceri pentru marile companii a fost doar de 0,34 miliarde".
El a adăugat că "marea provocare pentru marile companii este eliminarea deductibilităților fiscale".
"Cifră de afaceri peste 50 de milioane de euro în România cumulează venituri de 1.108 miliarde, iar la cheltuieli nedeductibile undeva de 5% cel puțin, la aceste venituri la 16% taxe, înseamnă impozit plătit adițional de 8,8 miliarde. Vedeți că este de aproape 30 de ori mai mult decât impozitul minim pe cifră de afaceri", a spus Guda.
Măsuri noi pentru companii și antreprenori
Specialistul Observator a menționat și alte măsuri fiscale: "Marile platforme chinezești pentru importurile în România de colete cu valoare redusă sub 150 de euro se plătește taxă de 5 euro. Și mai avem măsuri, creșterea responsabilității antreprenorilor și creșterea colectării sumelor restante".
"Nu se mai permit eșalonări mai mari de 400.000 de lei datorii fiscale la ANAF. Dacă vrei să îți reșaloneze datoria neplătită la stat, trebuie să vii cu contract de garanție, fideiusiune, tu ca acționar antreprenor, nu mai poți să vinzi afacerea dacă are datorii fiscale la ANAF și ai obligații minime să depui situațiile financiare, să ai cont de plăți în România și capital social modificat. Dacă nu se respectă, se poate ajunge la dizolvare sau inactivare fiscală", a explicat Iancu Guda.
Acesta a adăugat că "sunt corecte aceste măsuri și sunt necesare ca să creștem responsabilitatea în rândul mediului de afaceri, pentru că, din păcate, avem economia subterană cea mai mare".
În final, Guda atrage atenția că reformele nu pot funcționa fără reducerea cheltuielilor statului: "Toate acestea, fără pachetul 3 și 4 de scădere de cheltuieli în sectorul public, nu sunt suficiente".
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
