Video Icebergul datoriei publice. De ce deficitul României nu mai este sustenabil, deşi nu suntem cei mai îndatorați
România se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficite fiscale din Uniunea Europeană, într-un context lipsit de crize majore, dar marcat de cheltuieli accelerate. Analiza specialistului economic Observator, Iancu Guda, arată cum dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli a împins datoria publică la un nivel care începe să apese direct pe populație și mediul de afaceri.
România are, în prezent, una dintre cele mai sensibile probleme economice structurale: deficitul fiscal. Diferența dintre veniturile statului și cheltuielile publice a scăpat de sub control, iar efectele încep să se vadă tot mai clar în datorie, taxe și presiuni bugetare.
Un deficit istoric, fără crize care să-l justifice
Avem un deficit fiscal mult peste media europeană. În România, deficitul fiscal raportat la PIB a ajuns la 9,3% în 2024, un an cu patru alegeri electorale, dezmăţ populistic, similar cu cel din pandemie, 2020.
Diferența majoră față de anul pandemic este contextul. N-am avut boală, n-am avut război, cel puţin în România, n-am mai avut nici pandemie, şi totuşi un deficit fiscal de 9,3 este enorm, de trei ori mai mare decât cel din Uniunea Europeană.
Un astfel de nivel pune România într-o zonă de risc în relația cu creditorii internaționali și poate afecta atractivitatea investițională a țării.
Corecții inevitabile în următorii ani
Ajustarea este deja în curs, dar va fi dureroasă și de durată. Este clar că acest deficit trebuie redus şi iată, vedem în 2025 o corecţie mai jos de 8%, probabil 7,7%, şi în 2026, ar trebui să vedem un deficit 6%, în 2027, de 4% şi în 2028, mai mic de 2%.
Standardul european este clar: media europeană ne indică că trebuie să mergem până la 3% maximum ca să fie un deficit finanţabil, sustenabil.
Un deficit mare înseamnă automat împrumuturi mai mari. Iar cifrele ultimilor ani sunt elocvente. În ultimii cinci ani, din 2020 până în prezent, datoria publică a României a crescut cu 800 de miliarde de lei, iar în deceniul precedent, între 2010 şi 2020, a crescut cu 255 de miliarde de lei.
Creșterea accelerată a datoriei a fost mascată de majorările salariale. Lumea a crezut că trăim mai bine în ultimii cinci ani, pentru că au crescut salariile, dar n-au simţit datoria.
Diferența dintre ritmul salariilor și cel al datoriei este însă îngrijorătoare: România s-a îndatorat foarte mult, a crescut cu 180% datoria publică, în timp ce salariul a crescut cu 73% în ultimii cinci ani.
Datoria invizibilă care devine reală
Putem compara situația actuală cu un pericol care a fost ignorat prea mult timp: este un iceberg care iese acum la suprafaţă.
Chiar dacă nu este o datorie individuală, ea se răsfrânge asupra tuturor. Este a României, iar România îşi plăteşte datoriile prin taxe asupra companiilor şi populaţiei.
Consecința directă, datoria publică pe cap de locuitor a ajuns să reprezinte 113% faţă de salariul anual pe cap de locuitor.
Privind retrospectiv, dezechilibrul devine evident. În 2010, cât era datoria publică pe cap de locuitor faţă de salariul mediu anual pe cap de locuitor? Era 60%.
În doar 15 ani, ponderea s-a dublat. Creșterea nivelului de trai a fost susținută mai degrabă din împrumuturi decât din productivitate.
Salariul a crescut, dar nu era sustenabil pentru că datoria României ca să susţină aceste pensii şi salarii şi privilegii a crescut mult mai accelerat.
Reforme dureroase, dar inevitabile
În acest context, ajustările devin imposibil de evitat. Acum trebuie reduse pensiile speciale, trebuie optimizate pensiile cu salariile în sectorul public prin disponibilizări, prin plafonări de sporuri etc.
Presiunea nu este doar pe stat, ci și pe companii. Nici în sectorul privat companiile nu mai pot susţine aceste salarii, ponderea costurilor cu salarii, cifra de afaceri, a ajuns 17% faţă de 12% cât era în urmă cu 15%.
La nivel comparativ, România nu este cea mai îndatorată țară din Europa: România este la 60%, media europeană este la 80%. Există state mult mai expuse, precum Grecia sau Italia. Totuși, avertismentul este clar: provocarea este capacitatea de plată, nu doar dimensiunea datoriei.
Iar soluția este una singură, capacitatea de plată vine prin reducerea deficitului ca să nu amplificăm problema.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
