Nevoi vs. dorințe. Cum evităm cheltuielile din impuls
Iancu Guda, specialistul economic al Observator, explică simplu și direct cum putem rezista tentațiilor zilnice și cum învățăm să facem diferența între nevoie și dorință, astfel încât să nu ne mai risipim banii pe lucruri trecătoare.
Zi de zi avem dorințe, plăceri, senzații, impulsuri. Cum reușim să nu aruncăm banii pe apa sâmbetei pentru dorințe trecătoare? Primul pas este să ne imaginăm viața fără acel produs, obiect sau serviciu. Putem trăi fără el? Dacă da, nu este o nevoie. Fără apă, mâncare, căldură iarna? Nu. Acestea sunt nevoi. Restul sunt dorințe.
Sigur, unele haine sunt nevoi, dar multe sunt doar dorințe. Pentru a depăși impulsul, trebuie să pui în joc tot o emoție, pentru că doar o emoție poate învinge altă emoție. Această emoție este ideea de pierdere de randament. Un leu cheltuit nu e doar un leu cheltuit. Înseamnă 2 lei care pot fi produși în 10 ani, 8 lei în 20 de ani și 16 lei în 30 de ani, dacă banii sunt investiți cu un randament de 10%.
Așa că, atunci când aleg între un produs de 10 lei și unul de 11 lei, nu dau doar un leu în plus. Dau potențial încă 16 lei peste 30 de ani. Nu înseamnă zgârcenie. Înseamnă că știi că banii pot produce bani, iar dacă pleacă pe dorințe trecătoare, pierzi oportunitatea de randament.
Un alt exercițiu util: realizează că orice achiziție înseamnă renunțarea la altceva. Pune într-un loc vizibil un bilețel cu numele produsului, prețul și trei lucruri la care renunți dacă îl cumperi pentru tine, pentru partener și pentru copil/părinte, dacă e cazul. Lasă-l acolo 30 de zile. Dacă încă ești dispus să renunți la acele trei lucruri, atunci nu e doar un impuls.
Capcana cumpărăturilor din impuls
Pentru că în viață, orice alegere înseamnă și o renunțare la alternativa de a investi sau de a cumpăra altceva. Nu avem bani pentru toate. De multe ori, satisfacerea impulsului dă o falsă senzație de libertate. De fapt, este o capcană. E starea de prizonierat a impulsului, a stărilor noastre emoționale.. Și, uite așa, familia și situația financiară nu cresc.
Trebuie să fim conștienți că timpul nostru de muncă produce bani și este limitat, ca o clepsidră.
O masă la restaurant înseamnă 3 - 6 ore de muncă. Cafeaua zilnică, o oră pe săptămână. Un smartphone modern, 6 săptămâni de muncă, având în vedere salariul mediu de aproximativ 33 de lei pe oră. Când te gândești că fiecare cumpărătură scurge timp real din viața ta, un timp care nu se mai întoarce, devii mai atent la ce alegi.
În magazinele fizice deciziile sunt adesea impulsive, stocul e limitat, pierzi timp pe drum și în trafic. Online, din confortul casei, compari rapid o gamă mult mai mare de produse, iar deciziile sunt mai raționale, cu ajutorul review-urilor altor consumatori. Oricum alegi să cumperi, fă-o cu cap, nu cu emoții. Banii se produc greu, așa că e important să fim responsabili.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
