Video Peste 30% dintre români nu au bani dacă apare vreo urgenţă
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Continuăm sub linia de plutire. Nu scade deloc proporţia celor total descoperiţi în situaţii de urgenţă, care nu izbutesc să pună un ban deoparte. Pentru o treime dintre familii, o consultaţie la dentist sau o reparaţie la maşină înseamnă datorii făcute. Şi aproape jumătate au amânat cel puţin o dată o vizită medicală pentru că nu și-au permis să plătească.
Patru din 10 angajaţi cu contract de muncă sunt plătiţi cu cel mult 3.000 de lei pe lună. Puţini reuşesc să pună bani deoparte pentru situaţii neprevăzute. Pentru asta este nevoie de un salariu peste medie, cum are Adina, un manager cultural din Bucureşti, care izbuteşte să facă economii cu sacrificii.
"Câteva mii de lei. Dar nu până în 5 mii de lei, undeva mai puţin. Am plecat mai puţin în concediu", a mărturisit Adina.
Cei mai mulţi români nu au, însă, niciun leu rezervă. Doar 3 din 10 pot să plăteasc fără efort o cheltuială neprevăzută de 2.400 de lei.
Mamă: S-a stricat maşina. Noroc cu mamaia.
Reporter: Reuşiţi să puneţi bani deoparte?
Mamă: În perioada asta nu. Venitul e mic..sunt cheltuieli neprevăzute de la lună lună.
"Dacă ne uităm la rata sărăciei, s-ar putea una din explicaţii să fie că nu au suficiente venituri pentru a acoperi şi o cheltuială suplimentară. Undeva la 30% dintre români spun că cheltuielile nu le ajung de la o lună la alta", a explicat Claudia Petrescu, cercetător Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii.
Specialiștii spun că un fond de urgență ar trebui să acopere cheltuielile pe cel puțin trei luni. Deşi pare imposibil, primul pas este uşor de făcut: o sumă fixă pusă deoparte imediat după salariu, nu din ce rămâne la final de lună.
"Sunt alte situaţii în care avem extra bani, dar nu avem un obiectiv, nu avem un motiv pentru care să punem deoparte. Vrem să trăim acum şi nu reuşim să ne creăm fondul de siguranţă pentru că nu ne-am pus problema că am putea să acoperim neprevăzutul", a spus Corneliu Ionescu, economist.
Peste jumătate din cei chestionaţi recent declară că au cel puțin un credit, iar unu din patru a rămas în urmă cu ratele de la cardul de credit.
"Mulţi nu fac diferenţa între un IFN şi o bancă şi nu fac diferenţa dintre produsele băncii. Şi ajung să plătească mai mult decât e cazul pentru acoperirea unei urgenţe", a mai spus Corneliu Ionescu.
Creditele bancare oferă dobânzi mai mici şi termene mai lungi de rambursare, în timp ce împrumuturile de la instituţii financiare nebancare au dobânzi mult mai mari.
Reporter senior la Observator Antena 1, specializat în economie, cu peste 10 ani de experiență în presă. Urmărește și explică subiecte legate de prețuri, inflație, energie, carburanți, retail, rate, asigurări și deciziile BNR. ➜
