Video Trei obiceiuri zilnice care ne sărăcesc fără să ne dăm seama. Cum le putem transforma în profit
În fiecare lună, românii aruncă bani pe fereastră din cauza obiceiurilor proaste de consum. Iancu Guda arată, într-o analiză concisă, cum gesturi simple ca reducerea risipei alimentare, renunțarea la jumătate de pachet de țigări pe zi și investiții în eficiența energetică a casei pot transforma cheltuielile zilnice invizibile în câștiguri majore pe termen mediu şi lung.
5 minute să vedem câteva exemple de optimizare financiară în familie. Unde risipim banii, cum putem economisi mai mult și cum să ne creștem prosperitatea. Foarte important, într-un moment de final de an, început de an nou, balanța sau bilanțul financiar acum se face. Și trebuie să fim conștienți pe ce dăm banii. În România, economisim 6%.
Totuși, venitul mediu pe gospodărie, adică pe casă, este 9.501 lei pentru 2,5 membri. Doar față de 2020, deci în ultimii 5 ani, a crescut cu 70%. Inflația cumulată în ultimii 5 ani a fost 45%. Deci, în total, în ultimii 5 ani, noi ar fi trebuit să economisim mai mult. A rămas la 6% rata medie de economisire. Pentru că, în general, omul, peste tot în lume, nu doar românul, când are venituri mai mari, cheltuie imediat mai mult.
Este important să ne echilibrăm financiar și, când avem venituri mai mari, să nu cheltuim în plus, ci să rămânem acolo cu cheltuielile. Să economisim și să investim inteligent.
Pe ce cheltuim cel mai mult: mâncare, utilități, alcool
Hai să vedem pe ce se duc banii în medie în România, conform cifrelor de la INS.
Avem cu roșu 2025, pe coloane albastru 2024-2023. Și avem toate categoriile de cheltuieli. E clar că dăm cei mai mulți bani pe mâncare - 31%, locuință, electricitate, utilități - 17%, băuturi alcoolice - cam mult, cam foarte mult - 6,6%. La sănătate dăm 7%, e comparabil. Și am pus în acest tabel cel mai important: e bine că, față de 2023, ponderea cheltuielilor pe mâncare a mai scăzut, de la 34% la 31,7%. Înseamnă că am redus risipa alimentară.
Avem zona de hoteluri - de la 1,6% a crescut la 2,5%. Avem zona de băuturi alcoolice, care, deși a scăzut de la 8% la 6,6%, e în continuare destul de ridicată. Pe sănătate - extraordinar - de la 5% la 7,1%. Ce vă sfătuiesc: pentru prevenție, nu pentru intervenție, deci abonamente medicale. Ce îmi pare mie rău: educația, în continuare, foarte puțin - doar 0, ceva %, nici nu mai contează, este sub 1%.
Cheltuim mai mult când câștigăm mai mult. Dar și risipim
Și aici este problema: că, totuși, în ciuda creșterii inflației peste salariu în ultimul an - că în ultimii 5 ani e bine, au crescut salariile peste prețuri - totuși, în ciuda acestor provocări, ne permitem în continuare luxul de risipă. Când zic risipă, mă refer la lucruri de care nu avem nevoie și care sunt nocive pentru sănătatea noastră. Ne referim aici la tutun, alcool.
Restaurantele nu sunt o risipă, dar dacă exagerăm și mâncăm numai la restaurant, atunci mai putem să gătim și acasă - sănătos, delicios și ieftin. Haideți să vedem exemple de risipă și cum le putem optimiza.
Ineficiența energetică: pierderi lunare, costuri uriașe pe termen lung
Pentru că am vorbit despre ineficiența energetică - aici avem 20%, se aruncă bani aiurea pentru că nu avem izolare în casă, la geamuri, soluții eficiente energetic. Avem o săptămână separat pe acest subiect. Pierdem în medie pe lună 117 lei. Pe 30 de ani înseamnă 42.000, dar dacă investim la 10% randament pe an, avem 264.000 - bani pierduți prin lipsa eficienței energetice.
Mai departe, țigări pe zi. Dacă avem un pachet de 25 de lei - să zicem în medie pe țigări, creșterea prețului în 10 ani este de două ori. Dacă reușim să reducem la jumătate măcar - nu zic să renunțăm complet, dar dintr-un pachet să fumăm jumătate, înseamnă, în 30 de ani, 273.000 de lei, dar investiți la 10%, înseamnă 1.695.000 de lei.
Risipa alimentară: mâncare la gunoi, bani pierduți
Avem și risipă alimentară, care contează foarte mult - mâncare aruncată la gunoi. Risipă alimentară de jumătate de milion. Ce înseamnă? 16% în medie, în România, din mâncare este aruncată la gunoi.
Dacă economisim această sumă, deci luăm mâncare cât ne trebuie și investim la 10% pe an, înseamnă 488.000 investit cu 10% pe 30 de ani. Și cu toate celelalte, 2.500.000. Da, uite așa ajungem la 500.000 de euro, reducând risipa alimentară, jumătate de pachet de țigări pe zi și ineficiența energetică. Vedem alte idei bune în episoadele viitoare.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
