CCR amână sesizarea lui Bolojan pe conflictul dintre ÎCCJ și Guvern despre restanțele salariilor din justiţie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Curtea Constituţională amână sesizarea depusă de către premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluționarea unui conflict juridic, de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ce privește plata restanţelor salariale ale magistraților, pentru 30 septembrie.
Sesizarea a fost depusă după ce Instanţa supremă a dat Guvernul în judecată şi a câştigat în primă instanţă, pentru neplata acestor restanţe salariale, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.
Bolojan motiva pe 2 iulie acest demers la CCR prin faptul că instanţa de judecată s-ar fi substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice.
"Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţă tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de Justiţie", spunea el.
Bolojan susţine că "instanţa perturbă echilibrul bugetar naţional"
El a susţinut atunci că "instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional", act ce reprezintă "o ingerinţă directă" în activitatea executivă a statului.
"În luna martie, Înalta Curte de Casaţie a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel Bucureşti a emis această acţiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acţiune şi termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanţă a stabilit în afara acestei sume şi penalităţi de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor şi a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanţe şi pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte mai sunt şi sume în zona de Parchet, care şi acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei", explica, atunci, prim-ministrul.
Pe 5 mai, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor.
-
Răspunsul lui Nicuşor Dan pentru investitorii americani care l-au întrebat, îngrijoraţi, când vom avea guvern
-
Siegfried Mureşan continuă planul lui Bolojan: Dacă cineva se așteaptă să sting lumina, se înșeală amarnic
-
"Jos PSD", dar fără PSD nu trece Guvernul. Pronosticul lui Grindeanu pentru Mureşan: Din start a...
CAB a mai stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
