CCR respinge sesizarea lui Ilie Bolojan în cazul restanţelor salariale ale magistraţilor

Instanţa constituţională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, după ce Instanţa supremă a dat Guvernul în judecată şi a câştigat în primă instanţă procesul legat de restanţele salariale, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti, potrivit Agepres.

În luna iulie, Bolojan motiva demersul la CCR prin faptul că instanţa de judecată "s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice".

El argumenta că "puterea judecătorească nu are nici competenţă tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anumese distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector", respectiv în zona de Justiţie.

În opinia sa, "instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional", act ce reprezintă "o ingerinţă directă" în activitatea executivă a statului.

Pe 5 mai, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea introdusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor.

Premierul interimar vorbea de o sumă de 4,8 miliarde de lei, care reprezintă restanţe salariale câştigate în instanţă.

Curtea de Apel a mai stabilit că Guvernul şi Ministerul Finanţelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, adică 48 de milioane de lei, dar şi cu amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. 

După decizia CCR, urmează pronunţarea în procesul pentru restanţele de 4,8 miliarde de lei

Miza financiară rămâne una importantă. Procesul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a chemat în judecată Guvernul şi Ministerul Muncii pentru plata restanţelor salariale ale magistraţilor are termen de pronunţare pe 8 octombrie. Suma aflată în dispută se ridică la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Dosarul priveşte drepturi salariale restante rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.

Astfel, după ce CCR a respins sesizarea privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională, atenţia se mută asupra instanţei care urmează să se pronunţe în dosarul privind plata acestor sume.