CSM critică comitetul Guvernului pentru legile Justiţiei. Judecător: Reformele nu se fac pe genunchi

Ce este comitetul pentru Legile Justiției înființat de Guvern

Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției a fost creat de premierul Ilie Bolojan în decembrie 2025, ca reacție la dezvăluirile jurnalistice care au semnalat probleme grave în instanțe și parchete. Acest comitet este format din reprezentanți ai Guvernului - în special din Cancelaria prim-ministrului și Ministerul Justiției - și are rolul de a evalua și propune reforme legislative în sistemul judiciar.

Cea de-a doua reuniune a avut loc, miercuri, la Palatul Victoria. Guvernul a anunțat, la final, că acest comitet a decis realizarea unui audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor din justiție, precum și elaborarea și prezentarea unui plan multianual, pe o perioadă de 5 ani, privind acoperirea deficitului de resurse umane din instanțele judecătorești din România și din parchetele de pe lângă acestea. De asemenea, s-a mai decis elaborarea unui proiect de reconfigurare a hărții judiciare, în vederea desființării instanțelor judecătorești cu un grad redus de încărcare.

Judecătorul Alin Ene: Un comitet fără competenţe clare. Reformele nu se fac pe genunchi

Judecătorul Alin Ene, care a participat la ședința Comitetului a transmis joi, pe Facebook, că nu a primit răspunsuri clare la întrebări legitime legate de funcționarea și competențele acestui organism, reclamând "multă ambiguitate și zero claritate". "Reformele nu se fac pe genunchi", a transmis magistratul, considerând că "participarea în continuare la un asemenea exercițiu riscă să valideze exact această farsă instituțională"

"CSM nu va gira soluții construite în afara sistemului și apoi livrate ca reformă. Am mers la Guvern ca să înțelegem ce este și ce vrea acest așa-numit „Comitet de analiză a legislației în domeniul justiției”. Am plecat cu o concluzie clară: nimeni nu știe exact ce este, ce face și cum funcționează, dar toată lumea vorbește în numele justiției. Denumirea Comitetului sugerează că ar trebui să se ocupe de legislație. În realitate, s-a discutat despre ECRIS 5, dosarul electronic și lipsa de personal. Adică probleme administrative, semnalate în mod constant de CSM și aflate în atribuțiile legale ale acestuia, COMS și Ministerului Justiției. Cu alte cuvinte, un comitet fără competențe clare discută lucruri care nu îi aparțin, ignorând instituțiile care chiar au atribuții.

Textele de lege comunicate anterior întâlnirii sunt netransparente: nu se știe cine le-a scris, cine le-a propus și de ce ar trebui să le luăm în serios. Ele trădează, însă, un lucru sigur: necunoașterea funcționării reale a instanțelor.

Exemplul cel mai grăitor este „soluția” care proclamă caracterul sfânt al continuității completului de judecată, dar prevede desființarea lui automată dacă judecătorul lipsește mai mult de 30 de zile din motive medicale. Rezultatul: dosare mutate, probe reluate, haos procedural la fiecare mână fracturată. Continuitate prin distrugere. O soluție genială.

Acesta este rezultatul când reforma unui sistem este lăsată în seama celor din afara lui. Activismul civic și societatea civilă au un rol esențial într-o democrație, inclusiv în a semnala probleme din Justiție. E firesc ca ele să fie consultate pentru a cunoaște care este așteptarea societății de la Justiție. Dar mijloacele prin care acele așteptări pot fi atinse trebuie lasate pe seama expertizei și a experienței celor care aplică legea zi de zi și cunosc sistemul din interior.

Pentru a face o paralelă, dacă decidem reformarea sistemului medical, eu, în calitate de cetățean, pot doar sa îmi exprim dorința diminuării incidenței infecțiilor nosocomiale, însă nu voi merge să îi spun managerului de spital unde, cum și cu ce să dezinfecteze.

Am pus întrebări simple și legitime: care e scopul real al Comitetului? cum funcționează? cine decide agenda? pe ce criterii au fost invitați unii și nu alții? N-am primit răspunsuri. Am primit, în schimb, multă ambiguitate și zero claritate.

Realitatea este simplă: acest Comitet nu are un statut juridic clar, nu are competențe definite și nu are limite de mandat. Nu este un instrument instituțional, ci o construcție informală, fără legitimitate. Un decor administrativ folosit pentru a crea impresia de consultare.

Participarea în continuare la un asemenea exercițiu riscă să valideze exact această farsă instituțională. Să dea aparența că există acord și dialog, acolo unde există doar confuzie organizată. CSM - Secția pentru judecători nu refuză reformele și nu refuză dialogul. Refuzăm însă improvizația, opacitatea și substituirea instituțiilor legitime cu structuri inventate, fără bază legală. Reformele nu se fac pe genunchi, nu se fac sub presiunea emoției publice și nu se fac ca reacție la un produs mediatic", a transmis judecătorul. 

CSM reclamă "ambiguitate instituţională" și "absenţa unei fundamentări legale"

"La data de 14 ianuarie 2026, domnii judecători Claudiu Drăgușin și Alin Ene, mandatați de Secția pentru judecători, au participat, la sediul Guvernului, la o întâlnire în vederea evaluării utilității și scopului demersului inițiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției.

Discuția a privit teme exclusiv administrative (Ecris 5, dosarul electronic, deficitul de personal etc.), în afara atribuțiilor Comitetului stabilite de art. 3 din Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025, și care acaparează atribuțiile forurilor instituționale legale ale sistemului judiciar, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției.

Textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare.

Spre exemplu, una dintre propuneri, deși pleacă de la afirmata idee a necesității păstrării continuității completului de judecată, vizează cazul absenței mai mari de 30 de zile a judecătorului, aflat în concediu medical, situație în care completul se va desființa automat și dosarele vor fi repartizate aleatoriu, obținându-se tocmai efectul contrar al afirmatei propuneri, respectiv readministrarea probatoriului în toate dosarele judecătorului respectiv.

Discuțiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime și esențiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul lui de funcționare și la legitimitatea sa. Nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecție a invitaților, de ce unele asociații profesionale au fost invitate și altele nu. Nu s-a precizat nici cine face agenda Comitetului, și nici cum ajung temele de discuție pe agendă.

Reprezentanții Secției pentru judecători au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire și funcționare a acestui Comitet, în condițiile în care nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar. Această ambiguitate normativă face imposibilă identificarea naturii activității acestui comitet și transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică.

În aceste condiții, Secția pentru judecători apreciază că participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituțională, lipsă de transparență, absența unei fundamentări legale și ignorarea deliberată a autorităților consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparență de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real.

Secția de judecători reafirmă că nu refuză dialogul pentru îmbunătățirea cadrului normativ (procedura de promovare, componența colegiilor de conducere, numirea prin concurs a vicepreședinților etc.), însă rămâne la ideea că astfel de discuții trebuie purtate într-un cadru clar, legal, de calm instituțional, între profesioniști, cu participarea zonelor din societate interesate, iar nu pe fond de emoție publică, într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate", a transmis CSM. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰