CSM dă vina pe pasivitatea Parlamentului și pe durata prea mare a urmăririi penale pentru prescrierea faptelor

De asemenea, percepţia majorităţii judecătorilor chestionaţi este că principala cauză care a condus la situaţii în care se constată intervenită prescripţia răspunderii penale este pasivitatea Parlamentului.

Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a dat publicităţii o serie de date preliminare colectate în urma chestionarului privind problemele din justiţie.

Potrivit Secţiei, chestionarul a inclus 20 de întrebări, dintre care 17 au permis răspunsuri care pot fi centralizate automat, în timp ce pentru 3 întrebări au permis răspunsuri deschise (text liber). Totodată, nu a fost obligatorie completarea tuturor răspunsurilor având în vedere că unele ipoteze nu erau aplicabile tuturor judecătorilor, în raport de specializarea acestora sau de situaţiile punctuale care făceau obiectul întrebărilor.

"Datele prezentate sunt preliminare, fiind rezultatul unei prime centralizări şi al unei analize de ansamblu realizate pe baza parcurgerii integrale a celor trei zone de răspunsuri libere. Într-o etapă ulterioară, se va realiza o analiză de detaliu şi o clasificare extinsă, care să ţină seama de toate nuanţele şi particularităţile aspectelor semnalate în cadrul răspunsurilor la întrebările deschise", menţionează judecătorii din CSM.

98,1% dintre judecători au resimţit în ultimul an o campanie publică împotriva justiţiei

În ceea ce priveşte aspectele referitoare la percepţia publică şi reacţiile instituţionale privind justiţia, Secţia arată că 98,1% dintre judecători au răspuns că au resimţit în ultimul an o campanie publică împotriva justiţiei.

Cu privire la reacţiile publice ale CSM la campania publică desfăşurată, 67% dintre respondenţi au indicat acordul faţă de aceste reacţii, 25% au exprimat o poziţie neutră, iar 8% au arătat că nu sunt de acord, arată CSM.

"Datele indică faptul că reacţiile publice ale CSM au beneficiat de un nivel ridicat de susţinere în rândul judecătorilor, dezacordul fiind unul foarte redus raportat la numărul de respondenţi", spune sursa citată.

În capitolul destinat problemelor vizând continuitatea completului, datele arată că 8,4% dintre respondenţi (192) au arătat că au fost înlocuiţi din complet, în timp ce 91,6% (2.081) nu au fost înlocuiţi.

"Dintre cei care au fost înlocuiţi, 139 judecători au arătat că măsura a fost dispusă cu acordul acestora, în timp ce alţi 31 judecători au arătat au fost înlocuiţi fără acordul acestora. Un număr de 169 judecători au arătat că motivele invocate pentru măsură au fost legitime/justificate, în timp ce 16 au apreciat în sens contrar. Un singur respondent a apreciat că schimbarea a fost realizată cu scopul de a conduce la intervenirea prescripţiei răspunderii penale, în timp ce 159 judecători au răspuns în sens contrar. Totodată, 3 judecători au arătat că au atacat actul administrativ în instanţă, în timp ce 71 de judecători au arătat că nu au formulat o astfel de acţiune.(...) Se poate concluziona, aşadar, că, deşi completurile de judecată au un caracter dinamic, existând numeroase situaţii în care judecătorii au fost înlocuiţi în complet ca urmare a unor motive obiective sau a unor raţiuni ce ţin de specializarea judecătorilor, cazurile în care aceste demersuri au fost criticate sub aspectul legalităţii sau oportunităţii sunt izolate, chiar punctuale, neputând fi generalizate sau calificate drept o problemă de natură sistemică", menţionează CSM.

Pasivitatea Parlamentului, o altă problemă semnalată de judecători

Potrivit datelor prezentate de CSM, percepţia majorităţii judecătorilor care au răspuns la chestionar este că principala cauză care a condus la situaţii în care se constată intervenită prescripţia răspunderii penale este pasivitatea Parlamentului.

"În capitolul referitor la aprecierea cu privire la cauzele care au contribuit la intervenirea prescripţiei răspunderii penale, respondenţii au putut evalua mai multe posibile cauze acordând 5 posibile calificative: 1 - nu este cazul; 2 - impact redus; 3 - impact mediu; 4 - impact ridicat; 5 - impact foarte ridicat. Analizând datele completate, rezultă că judecătorii au perceput ca având un impact ridicat sau foarte ridicat (calificativele 4 şi 5) în special următoarele cauze ale intervenirii prescripţiei răspunderii penale. Aşadar, percepţia judecătorilor este că principala cauză care a condus la aceste situaţii în care se constată intervenită prescripţia răspunderii penale este pasivitatea Parlamentului. În acelaşi timp, constituie cauze semnificative durata urmăririi penale şi deciziile pronunţate de către Curtea Constituţională. Judecătorii au perceput ca fiind pe ultimul loc motivul referitor la modificările nelegitime. Prescripţia răspunderii penale nu poate fi imputată judecătorilor, ci în primul rând pasivităţii legislativului. sau nejustificate aduse componenţei completului, aspect care întăreşte concluzia privind generalizarea şi formarea unei percepţii greşite în rândul publicului, percepţie ce are ca efect decredibilizarea justiţiei", mai spune CSM.

Volumul ridicat de activitate, una dintre principalele probleme

Conform datelor prezentate, într-o proporţie "covârşitoare", judecătorii au apreciat că volumul ridicat de activitate şi lipsa normării activităţii reprezintă probleme reale ce afectează în mod direct actul de justiţie.

"De asemenea, peste 50% dintre judecători apreciază că practicile administrative ale autorităţilor publice care au ca efect inflaţia de cauze (ex: nerespectarea de către casele de pensii a dezlegărilor obligatorii pronunţate în recursuri în interesul legii) şi neimplementarea unor propuneri de eficientizare a activităţii judiciare (ex: propunere CSM-UNEJ privind dosar exclusiv electronic pentru cererile având ca obiect încuviinţarea executării silite) reprezintă alte două probleme care afectează activitatea instanţelor", se precizează în document.

Tot într-o proporţie "covârşitoare", judecătorii semnalează faptul că schemele de judecători şi de grefieri insuficiente afectează activitatea instanţelor, dat fiind numărul ridicat de cauze.

"În egală măsură, direct corelată cu problema anterior menţionată, blocarea concursurilor de recrutare în justiţie (admiterea în magistratură şi admiterea în profesia de grefier) pentru anii 2025- 2026 reprezintă o problemă suplimentară, care agravează semnificativ situaţia existentă. Mai departe, lipsa asistenţilor judecătorilor într-o schemă suficientă pentru toate gradele de jurisdicţie, lipsa unor sedii adecvate, însoţite de suportul logistic aferent, şi săli de judecată insuficiente reprezintă alte neajunsuri constatate de peste 60% dintre judecători", mai relevă din răspunsurile date în chestionar.

Cu privire la aspecte ce afectează climatul organizaţional şi atractivitatea profesiei, se poate observa că rediscutarea constantă a statutului judecătorului şi discursul public pentru decredibilizarea magistraturii şi denigrarea profesiei de judecător reprezintă motive reale ce afectează climatul organizaţional şi scade atractivitatea profesiei.

"S-a constatat deja o scădere constantă a atractivităţii profesiei de judecător, aspect reflectat în statisticile anuale aferente concursurilor de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. Pe termen lung, această tendinţă riscă să afecteze calitatea actului de justiţie, în condiţiile în care absolvenţii cu rezultate de vârf ai facultăţilor de drept se orientează către alte cariere juridice", mai spune CSM.

Potrivit Secţiei pentru judecători a CSM, aproximativ 2.600 de judecători au răspuns la chestionarul privind problemele de actualitate din sistemul judiciar, ceea ce reprezintă 56,5% din totalul celor în funcţie. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰