Live Text Reforma pensiilor magistraților, constituțională: vot de 6-3. Busuioc, judecătorul PSD care a schimbat tabăra

Ministrul Justiţiei, după decizia CCR: Nu trebuie să pierdem resursa umană din justiţie. Există îngrijorări

Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a declarat că resursa umană din justiţie nu trebuie pierdută, precizând că există îngrijorări în sistem şi că este "din ce în ce mai dificil" să se asigure schemele de personal. 

"Aveam mare nevoie să existe o finalitate a acestei proceduri care a implicat practic toate componentele statului român şi, în egală măsură, a trezit şi foarte multe emoţii în societate. (...). E foarte bine că avem o finalitate, e foarte bine că avem acum o certitudine în ceea ce priveşte perspectivele de statut pentru una dintre cele mai importante profesii din România. De acum înainte trebuie să mergem împreună, prin cooperare loială, să eficientizăm justiţia, să acţionăm în interesul cetăţeanului, aceasta este finalitatea şi suntem obligaţi să privim către ea", a declarat, miercuri, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, la Digi 24.

Întrebat despre posibile îngrijorări că ar putea pleca mai mulţi oameni din sistem în urma deciziei de miercuri a CCR şi a perspectivei ca această lege să devină aplicabilă, Marinescu a spus că este foarte important faptul că, în societatea românească, instituţiile au funcţionat şi au dat măsura unei funcţionalităţi a statului de drept.

"Până la urmă, Guvernul împreună cu Parlamentul au acest atribut de legiferare şi au făcut-o în acord cu obiectivele de guvernare şi cu aşteptările de finanţare europeană. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi magistratura au avut dreptul să îşi exprime îngrijorările de constituţionalitate prin sesizarea făcută, iar Curtea Constituţională a României a demonstrat că poate şi trebuie să soluţioneze orice fel de divergenţă de constituţionalitate, chiar şi mecanismul a priori privitor la această lege şi, iată, acum avem un cadru legislativ consolidat", a afirmat ministrul.

Marinescu a spus că este tot mai greu să se asigure schema de personal şi că, într-adevăr, există îngrijorări în acest sens. "Nu trebuie să pierdem resursa umană din justiţie. Vreau să vă spun că este din ce în ce mai dificil să asigurăm schemele de personal. Există îngrijorări. Mesajul meu către magistraţi este acela că, până la urmă, înfăptuirea actului de justiţie este chiar mai mult decât o profesie, este un veritabil apostolat. Aceşti oameni au intrat în profesia lor pentru a face dreptate, pentru a lupta cu inechităţile, pentru a răspunde unei valori supreme în statul de drept, care este justiţia. Şi atunci, îi rog să rămână devotaţi crezului iniţial, care i-a animat pentru a intra în această profesie, să rămână în continuare în profesie, aducând experienţa deosebită a vârstei (vorbesc de cei care ar fi la vârsta de pensionare), a profesionalismului anterior şi arătându-le că, în actuala lege, cei care au deja întrunite condiţiile de pensionare sunt protejaţi, în sensul că vor ieşi la pensie, au condiţiile deja recunoscute în conformitate cu legea anterioară", a explicat Marinescu.

Ministrul Justiţiei a adăugat că, în acest context, au "toate motivele" să rămână în sistem, să contribuie şi să facă eforturi în continuare pentru ca activitatea din justiţie "să fie mai bună". "Eu văd lucrurile în viitor în cheia unei cooperări loiale între instituţii şi între puterile statului. S-a încheiat o dispută constituţională, s-a clarificat. (...). Mesajul meu doresc să fie unul de echilibru în momentul de faţă. Este foarte adevărat că, în trecut, s-a intervenit foarte des asupra statutului magistraţilor, creând anumite dezechilibre, care nu trebuie să mai existe pentru viitor. Am fixat nişte repere pentru viitor, acum trebuie să ne respectăm şi să cooperăm, pentru că sunt foarte multe chestiuni importante de realizat în justiţie şi împreună le putem realiza", a subliniat Marinescu.

Ministrul Justiţiei a enumerat digitalizarea, infrastructura, reducerea numărului de dosare, încurajarea unor proceduri alternative de soluţionare a dosarelor, o eficientizare prin realizarea proceselor la distanţă, "foarte multe chestiuni" în lucru şi care nu pot fi realizate decât în parteneriat cu reprezentanţii magistraturii. "Şi aici eu îi chem alături de noi într-un efort care să aducă societăţii româneşti încredere în justiţie, să le aducă şi lor satisfacţie şi împlinire, pentru că asta e profesia pe care şi-au ales-o şi în care sper să rămână cât mai mult timp", a conchis ministrul Justiţiei.

Alin Ene, judecător CSM: "Democrația a murit"

"DEMOCRAȚIA A MURIT! TRĂIASCĂ GUVERNUL! Einstein a învins: totul este relativ. Chiar și Constituția. Decizia de azi nu e doar despre pensiile magistraților. Este un prim pas dintr-o călătorie de o mie de mile, pentru că statul de drept nu dispare brusc. Se subțiază puțin câte puțin. Și întotdeauna începe cu Justiția, ca orice hoț care mai întâi neutralizează câinele de pază.

Pentru sistemul judiciar, acesta este un semnal că trebuie să se replieze rapid, într-un peisaj în care reperele devin… flexibile. Sunt convins că sistemul de justiție, unit, va identifica resorturile necesare pentru a atenua efectele acestei legi.

Iar Guvernul merită, totuși, o mențiune specială: nu e puțin lucru să împingi până la capăt o lege care încalcă toate garanțiile și principiile constituționale și internaționale. Felicitări! Dacă asta a fost posibil, așteptăm cu interes următoarele măsuri.

În acord cu vorbele lui Martin Niemöller, vom vedea atunci cine și cât va mai putea sau va mai fi dispus să se opună derapajelor. Bun-venit în era post-constituțională!" a scris pe Facebook Alin Ene, judecător membru CSM.

Reacţia Consiliului Superior al Magistraturii

"Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de decizia Curţii Constituţionale a României privind conformitatea Proiectului de lege în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor cu Constituţia României, deciziile instanţei constituţionale fiind general obligatorii pentru întreaga societate.

Acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcţionării sistemului judiciar. Creşterea din nou a vârstei de pensionare a magistraţilor şi eliminarea pensiei de serviciu nu doar că riscă să genereze plecări din sistemul judiciar, ci transformă profesia de magistrat într-una neatractivă pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului.

Deficitul mare de magistraţi, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor şi imposibilitatea de recrutare de personal au fost în mod constant aduse în atenția publică, fiind ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului.

În raport de consecinţele directe asupra protejării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil, Consiliul este obligat să identifice măsuri optime de normare a activităţii pentru a evita ca justiţia din România să intre într-un colaps sistemic inevitabil. O justiție de calitate nu poate fi imaginată decât în condițiile atingerii standardelor europene în materia volumului de cauze și ale efortului uman pentru soluționarea acestora.

În același timp, noua reglementare impune cu certitudine reanalizarea regimului incompatibilităților și interdicțiilor magistraților, unul dintre cele mai restrictive din întreaga Uniune Europeană. Eliminarea pensiilor de serviciu transformă statutul magistraților într-o aparentă garanție a independenței acestora, nesusținută de realitate.

Totodată, Consiliul apreciază că ar fi fost esenţială analiza Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la respectarea garanţiei de independenţă a justiţiei prin noul proiect de lege, însă această posibilitate există în continuare și poate fi valorificată în situaţii individuale cu care instanţele judecătoreşti vor fi învestite", a transmis Consiliul Superior al Magistraturii.

Explicaţiile CCR

CCR a anunţat oficial că a stabilit că Guvernul a respectat Constituția atunci când și-a angajat răspunderea pe reforma pensiilor magistraţilor, deoarece a reglementat un domeniu unitar (pensiile de serviciu din justiție) și a justificat urgența prin nevoia de a evita dezechilibre bugetare și de a respecta angajamentele din PNRR.

Totodată a trannsmis că majorarea treptată a vârstei de pensionare și modificarea condițiilor de vechime sunt constituționale, pentru că legea prevede o perioadă de tranziție. În plus, nici eliminarea actualizării pensiilor în funcție de indemnizațiile aflate în plată nu contravine deciziilor anterioare ale CCR.

Solicitarea de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost respinsă ca inadmisibilă.

Comunicatul oficial al Curţii Constituţionale

"Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că dispozițiile art.I pct.1, 2 și 4, ale art.III pct.1 și 2, ale art.IV și ale art.V alin.(3)-(7) din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Rezumat

Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

Dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu și nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023.

Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr.467/2023.

Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, dispozițiile legale criticate nu încalcă art.147 alin.(4) din Constituție, prin raportare la Deciziile Curții Constituționale nr.873/2010, nr.900/2020 și nr.467/2023.

De asemenea, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare;

eliminarea, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157;

cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I."

Judecătorul CCR Mihai Busuioc: "Eu sunt băiatul rău"

Au fost două voturi în ședința de astăzi a Curții Constituționale. Inițial, judecătorii CCR au respins cu un vot de 5 la 4 sesizarea Curții de Justiție a UE, așa cum ceruse ÎCCJ, condusă de judecătoarea Lia Savonea, și așa cum a cerut și judecătorul CCR Gheorghe Stan.

În cazul acestui vot de 5 la 4, cei patru judecători care au pledat pentru sesizarea CJUE sunt cei patru numiți la Curte cu sprijinul PSD: Mihai Busuioc, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga și Bogdan Licu. Ei au vrut ca CCR să sesizeze Curtea de Justiție a UE, dar solicitarea a fost respinsă cu un vot la limită.

S-a trecut ulterior la un alt vot, prin care a fost respinsă contestația depusă de instanța supremă, iar în acest caz a fost un scor de 6-3, pentru că unul din cei patru judecători din "gruparea PSD", și anume Mihai Busuioc, a trecut în tabăra cealaltă și a votat ca sesizarea să fie respinsă.

Într-o reacție exclusivă pentru Observator, judecătorul Mihai Busuioc a transmis că "Eu am votat, da. Eu sunt băiatul rău". 

Astfel, după cinci amânări consecutive, reforma pensiilor speciale încasate de magistrați este declarată constituțională. Proiectul de lege va ajunge pe masa președintelui Nicușor Dan pentru a fi promulgat.

Demersuri pentru a recupera cele 231 de milioane de euro din PNRR

Premierul Ilie Bolojan a salutat decizia luată de judecătorii CCR și a anunțat că guvernul pe care îl conduce va face toate demersurile pentru a încerca să recupereze fondurile banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme.

Este vorba despre cele 231 de milioane de euro care riscau să fie pierdute din cauza amânărilor reformei pensiilor magistraților. Amintim că deadline-ul pentru adoptarea acestui proiect era finalul lunii noiembrie.

De acum înainte, guvernul României, prin ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, va trebui să negocieze cu Comisia Europeană și să convingă Bruxelles-ul că reforma este constituțională și va intra în vigoare. Guvernul speră să recupereze toată suma.

Ce prevede reforma pensiilor magistraţilor 

Reforma pensiilor magistraților va limita pensiile la 70% din ultimul salariu net, față de 80% din ultimul salariu brut, potrivit legii în vigoare.

În același timp, crește în etape vârsta de pensionare, într-o perioadă de tranziție de 15 ani, astfel încât judecătorii și procurorii să se pensioneze la vârsta de 65 de ani, așa cum se pensionează orice român care cotizează în sistemul public de pensii. Acest lucru se va întâmpla în 2041.

După această modificare, pensia medie a magistraților, care depășește în prezent 5.000 de euro lunar, ar urma să scadă la 3.500 de euro, potrivit calculelor făcute de premierul Ilie Bolojan.

Reacţia şefei ÎCCJ, Lia Savonea, după decizia CCR

Într-o reacţie pentru Observator, șefa ÎCCJ, Lia Savonea, a spus că ar putea sesiza instituțiile europene prin intermediul proceselor deschise de magistrați.

"Înalta Curte de Casație și Justiție a utilizat toate procedurile legale pentru apărarea independenței magistraților. Reculul evident în planul protecției constituționale obligă la reacții ferme. Independența justiției nu este negociabilă, iar ICCJ va folosi toate instrumentele legale și instituționale pentru a o apăra, inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente", a transmis pentru Observator şefa ÎCCJ, Lia Savonea.

Reacţia premierului Ilie Bolojan la decizia CCR

Prim-ministrul Ilie Bolojan salută decizia Curții Constituționale în privința pensiilor ocupaționale ale magistraților, a transmis Guvernul. "Ea confirmă corectitudinea demersului Guvernului României. Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reușim un pas mare spre echitate. Totodată, din acest moment vom face  demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme" a mai precizat Executivul.