Video Proiect de lege pentru coborârea vârstei de la care minorii pot răspunde penal în cazurile de crimă
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Copiii de 12 sau 13 ani ar putea răspunde penal, în cazurile de crimă, dacă se dovedeşte că aveau discernământ când au comis oribila faptă. Asta cer politicienii într-un proiect de lege depus şi dezbătut zilele acestea în Parlament. În prezent, doar minorii peste 14 ani pot fi judecaţi dacă au comis orice fel de infracţiune.
Proiectul a fost depus la scurt timp dupa ce Mario, un băiat de 15 ani, a fost omorât şi îngropat într-o curte de prietenii lui, copii de 13 ani. Initiatorul s-a inspirat din legile unor ţări europene, unde minorii sub 14 ani răspund penal pentru infractiunile grave. "Franta de la 13 ani, Irlanda de la 12, Olanda, care e un stat protector la maxim are tot de 12 ani. Aceasta propunere nu vine ca o represiune asupra copiilor care gresesc, ci, din contra, incearca sa gaseasca solutii pentru a-i reintegra in societatre", a declarat Alexandru Băişanu, iniţiator proiect. În paralel, Ministerul Justiţiei lucrează la o propunere separată.
Specialiştii care lucrează zi de zi cu adolescenţii vulnerabili spun că trebuie gândită o lege mai complexă
"Această chestiune nu se poate face separat, în raport de anumite infracțiuni, în raport cu categoria de infracțiuni săvârșite. Dacă este cazul să coborâm această vârstă a discernământului și a răspunderii penale de la 14 la o vârstă mai mică, dacă se va întâmpla acest lucru, asta înseamnă pentru toate faptele penale și atunci va exista o răspundere a minorilor", a declarat Radu Marinescu, ministrul Justiţiei. Acum, copiii sub 14 ani care comit orice fel de infracţiune, nu sunt traşi la răspundere în niciun fel pentru că se considera că nu au discernământ. De la 14 ani până la 18 ani, dacă minorii sunt găsiţi vinovaţi şi sunt condamnaţi printr-o hotărâre a instanţei, sunt trimişi în centrele de detenţie speciale pentru copiii, puţine la număr. România are acum 4 centre de detenţie si educare a minorilor: în Timiş, Bacău, Brăila şi Dolj. Autorităţile vor să dubleze numărul lor în următorii ani. Noile centre ar urma să aibă şi secţii specializate în tratarea şi reintegrarea socială a tinerilor dependenţi de substanţe psihoactive.
"Centrele de detenție speciale pentru minorat ar trebui să aibă foarte clar ecartul acesta de vârstă, care să țină cont de dezvoltarea cognitivă, psihologică, fizică a minorilor. Îi putem expune unui risc pe minorii care sunt de o vârstă mai mică în raport cu executarea pedepsei împreună cu minorii care au o vârstă mai înaintată", a declarat Cătălin Crăciunescu. Specialiştii care lucrează zi de zi cu adolescenţii vulnerabili spun că trebuie gândită o lege mai complexă: să cuprindă mai multe măsuri clare, care să scoată la iveală motivele care stau în spatele unui comportament violent ce poate fi identificat de părinţi din gesturile celor mici.
"M-aş îngrijora ca şi părinte să văd izbucniri frecvente, iratibilitate, impulsivitate extremă, dacă văd intimidarea celor mai mici, cruzime faţă de animale, incendiere, dacă văd că acest copil are o preocupare excesivă sau persistentă pentru violenţă. Dacă ameninţă, dacă îl văd că face planuri că vrea să scape de o anumită persoană. Dacă este o victimă a bullying-ului şi începe să planifice cum să se răzbune", a declarat Corina Bratu, psiholog. La fiecare trei zile, un minor ajunge în faţa unui judecător, acuzat de infracţiuni grave, precum crime sau violuri.
