Un oraş a asfaltat două străzi cu 135.000 de pahare de cafea şi 1,2 mil de sticle. Ce s-a întâmplat după 3 ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
În 2023, un oraş a refăcut două străzi folosind un tip de asfalt mai puţin obişnuit, în care au fost introduse cantităţi uriaşe de materiale reciclate. Proiectul a acoperit aproape 750 de metri de drum şi a redus cu aproximativ 24% amprenta de carbon a tronsonul de test.
Paharele de cafea de unică folosinţă ajung de cele mai multe ori la groapa de gunoi, deoarece stratul subţire impermeabil din interior face dificilă reciclarea lor prin metodele obişnuite.
În Australia, însă, mii de astfel de pahare au primit o utilizare complet diferită şi au devenit parte din materialul folosit la asfaltarea unor drumuri, potrivit Times of India.
În Penrith, New South Wales, două artere suburbane au fost refăcute cu un amestec de asfalt care include pahare de cafea reciclate, sticlă mărunţită şi alte materiale recuperate.
În total au fost folosite aproximativ 135.000 de pahare şi o cantitate de sticlă echivalentă cu 1,2 milioane de sticle. Potrivit Closed Loop, folosirea materialelor reciclate a redus cu aproximativ 24% amprenta de carbon a stratului de asfalt.
Aproape 750 de metri de drum au fost refăcuţi cu materiale reciclate
Proiectul a acoperit aproape 750 de metri de şosea: aproximativ 400 de metri pe Jamison Road, în South Penrith, şi alţi 350 de metri pe Swallow Drive, în Erskine Park.
A fost prima iniţiativă de acest tip din Australia în care paharele de cafea reciclate au fost introduse în materialul folosit la construcţia drumurilor locale.
Tehnologia a rezultat dintr-o colaborare mai veche între State Asphalt Services, organizaţia de reciclare Closed Loop şi programul Simply Cups.
Ideea a fost să fie recuperat un tip de deşeu greu de reciclat şi transformat într-un material care să poată fi folosit pe scară largă.
Cum au ajuns paharele de cafea să fie folosite în asfalt
Paharele de cafea sunt considerate utile datorită fibrelor de bună calitate din care sunt fabricate.
Ideea folosirii lor în asfalt a fost testată cu mai mulţi ani înainte de realizarea drumurilor din Penrith.
John Kypreos, directorul State Asphalt Services, a început să analizeze dacă paharele ar putea fi integrate într-un amestec. Proiectul a ajuns apoi să fie dezvoltat împreună cu Closed Loop şi programul Simply Cups.
Prima etapă a constat într-un segment experimental de 50 de metri, amenajat în vestul oraşului Sydney.
Înainte ca materialul să fie folosit pe drumurile publice, acesta a trecut prin mai multe teste de rezistenţă. Camioane încărcate au circulat în mod repetat peste suprafaţa experimentală, iar în laborator materialul a fost supus unor teste mecanice până la cedare.
Potrivit lui Kypreos, asfaltul experimental s-a comportat cel puţin la fel de bine ca unul convenţional şi a demonstrat o rezistenţă ridicată. Proporţia exactă de material provenit din paharele de cafea a rămas însă confidenţială din motive comerciale.
Tehnologia PAK-PAVE a fost dezvoltată alături de cercetători
Din aceste teste a rezultat tehnologia PAK-PAVE, dezvoltată ulterior de State Asphalts NSW împreună cu Closed Loop Environmental Solutions şi programul Simply Cups.
La proiect a participat şi University of New South Wales, printr-un grant acordat în cadrul Commonwealth Cooperative Research Centres Program, iar tehnologia a primit aprobarea autorităţilor relevante din New South Wales.
Problema paharelor de cafea nu este neapărat materialul din care sunt fabricate, ci stratul de plastic sau impermeabil care împiedică reciclarea lor simplă în sistemele convenţionale pentru hârtie.
Prin programul Simply Cups, paharele folosite pot fi colectate separat şi transformate ulterior în materie primă pentru produse precum suprafeţele rutiere.
Fondatorul şi directorul Closed Loop, Rob Pascoe, a susţinut că reciclarea este cu adevărat eficientă abia atunci când materialele colectate ca deşeuri sunt transformate în produse pentru care există o piaţă.
Asfaltul conţine şi sticlă, zgură şi material recuperat din drumuri vechi
Drumurile din Penrith nu au fost realizate doar cu pahare de cafea reciclate.
Amestecul conţine şi sticlă mărunţită, asfalt recuperat din suprafeţe rutiere vechi şi zgură provenită din cuptoarele pentru oţel.
Sticla reciclată era deja folosită la construcţia drumurilor în mai multe zone din Sydney.
În cazul proiectului din Penrith, materialele recuperate reprezintă împreună mai mult de jumătate din componentele utilizate la realizarea drumului, ceea ce reduce necesarul de materii prime noi.
Proiectul este prezentat şi ca un exemplu de economie circulară, în care materialele sunt refolosite în loc să fie aruncate după primul ciclu de utilizare.
Pentru ca un astfel de sistem să funcţioneze, materialul recuperat trebuie să poată fi folosit în mod practic, produsul final trebuie să respecte standardele necesare, iar pentru acesta trebuie să existe şi o piaţă.
Rob Pascoe a subliniat că simpla colectare a deşeurilor nu înseamnă că procesul de reciclare este complet. Materialele trebuie cumpărate şi reutilizate pentru ca circuitul să fie cu adevărat închis.
Australia caută soluţii pentru a reduce cantitatea de deşeuri trimisă la groapa de gunoi
Proiectul a apărut într-o perioadă în care Australia încerca să reducă dependenţa de depozitarea deşeurilor şi să îşi dezvolte infrastructura internă de reciclare.
Closed Loop a privit iniţiativa drept parte a unui efort mai amplu de a găsi întrebuinţări comerciale pentru diferite tipuri de deşeuri, prin conectarea companiilor care le produc cu producătorii capabili să le transforme în materiale utile.
Beneficiile pot depăşi zona protecţiei mediului.
În 2020, Gayle Sloan, pe atunci director executiv al Waste Management and Resource Recovery Association Australia, declara că recuperarea, reutilizarea sau reciclarea a 10.000 de tone de deşeuri ar putea crea mult mai multe locuri de muncă decât trimiterea aceleiaşi cantităţi la groapa de gunoi sau exportarea ei.
Obiectivul pe termen lung
Pentru State Asphalt Services, obiectivul pe termen lung este mai ambiţios: realizarea unor drumuri construite aproape în totalitate din materiale reciclate.
La fabrica din vestul oraşului Sydney, sticla reciclată era deja folosită pentru a înlocui o parte din nisip, iar asfaltul provenit din drumuri vechi putea fi procesat şi introdus în noi amestecuri.
Proiectul din Penrith arată astfel cum deşeurile obişnuite pot deveni o resursă industrială atunci când există sisteme de colectare, tehnologia necesară şi o piaţă pentru materialul rezultat.
