Video Lipsa socializării în pandemie a accentuat problemele de vorbire în cazul copiilor. Când trebuie apelat la un logoped

• Mădălina Iacob ne spune când este cazul să apelăm la un logoped.

Problemele de vorbire s-au accentuat în pandemie, spun medicii. Consultaţiile de începutul anului arată că lipsa de comunicare dintre copii i-a făcut să vorbească mai rar. Și mai prost. Părinții trebuie să îi supravegheze mai atent, iar în cazul în care observă vreo tulburare, atunci să apeleze la un specialist logoped. Iar în cazul bebeluşilor, să nu se amuze dacă stâlcesc cuvintele. Unul din patru copii are deficiențe de limbaj.

Cristina Badea, psiholog clinician, logoped: ”Sunt anumite perioade pe parte de creștere, de exemplu, dacă la un an copilul nu spune cuvinte, măcar două-trei cuvinte, mama, tata, apă, putem să spunem că ar putea să aibă o întârziere în aria limbajului. Dacă ajunge la un an și jumătate și copilul nu face o propoziție scurtă, mama, pa, putem la fel să spunem că e o întârziere și cerem ajutorul unui specialist.”

Cele mai frecvente probleme sunt cele de pronunţie. În traducere, vorbitul stâlcit.

Cristina Badea, psiholog clinician, logoped: ”Părinţii au chestia asta, hihihi, huhuhu. Copilul înțelege că el vorbește corect și produce bucurie în sânul familiei. Probleme de articulare și pronunție. Copilul dorește să comunice, dar noi nu înțelegem ce spune. În loc de SARE spune TARE, înlocuiește cu alt sunet sau îl omite. ARE.

Vin la vârste foarte mici, eu pun pe seama faptului că nu există foarte multe reguli, nu se impune nimic copilului, nu este condiționat să comunice. Am avut și copii la un an și jumătate și nu spun nimic, dacă vrea ceva arată cu degetul și mama îi dă ce vrea, fără reguli.”

Bâlbismul sau vorbitul bâlbâit este o tulburare a ritmului vorbirii şi apare, de obicei, în urma unor traume emoţionale. Divorţ, deces sau chiar o simplă ceartă pe care copilul a perceput-o mai grav acasă sau la şcoală.

Cristina Badea, psiholog clinician, logoped: ”Copilul se închide și apare această bâlbâială. Acea vorbire repetată, babababa. E destul de frecventă bâlbâiala, poate și pandemia, toate lucrurile care s-au întâmplat, nu au comunicat, au fost izolați. Cea mai devreme bâlbâială am întâlnit-o la un copil de trei ani.

Iar soluţia e mai degrabă la parinţi, decât la copii. Colaborarea dintre logoped şi familie trebuie să fie una strânsă pentru a putea repara defectele de vorbire ale celui mic. De multe ori părintele vine și spune l-am adus la tine, trebuie să-l repari. Noi le dăm teme, le spunem că au ceva de făcut. Ne dăm seama. Le dăm se se joace cu copilul, să sufle în baloane, să le facă baie și să sufle în spuma de la cadă, sau să sufle în lumânări, sau să ridice cu paiul de pe masă, să se strâmbe în oglindă și să corecteze sunetul la care lucrăm la momentul respectiv. Să spunem că lucrăm pentru sunetul C. Și spune în loc de câine, TÂINE. Părintele trebuie să îl condiționeze și să repete corect.”

Pentru fiecare sunet există exerciţii logopedice specifice. Se fac de obicei timp de o lună până la şase luni. Dar totul este sub formă de joc. Şi neapărat împreună cu părinţîi. Lecţiile de logopedie se fac şi online.

Ana Maria Onică, fondator clinica digitală de logopedie: ”Un terapeut nu doar că se vede în video, audio cu pacientul, are acces la o serie de exerciţii împărţite în 6 capitole şi poate să modifice live acel exercițiu. Am integrat o zonă de exerciții logopedice, exact replicând terapia clasică.”

Consilierea terapeutică şi dezvoltarea personală pot ajută la creşterea stimei de sine şi implicit la exprimarea mai liberă şi mai curajoasă a discursului, mai ales la adulţi, spun specialiştii. Aşadar, părinţi, comunicarea rămâne cheia pentru copiii dumneavoastră. Cu cât vorbiţi şi vă jucaţi mai mult, cu atât vor reacţiona mai bine. Copilul are nevoie de ajutorul unui specialist logoped dacă vă este greu să înțelegeți ce spune. Dar pentru rezultate eficiente, neapărat părinții trebuie să repete și acasă exercițiile de la terapie.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰