Cum arată programul de guvernare de 80 de pagini al Cabinetului Adrian Veștea

Programul de guvernare al Guvernului Veştea - un document de 80 de pagini - vorbeşte despre ordine în finanţele publice, bună guvernare şi respect deplin pentru cetăţean.

"România traversează o perioadă marcată de provocări economice, sociale şi de securitate, care impun acţiune responsabilă, reforme structurale şi o guvernare eficientă. În acest context, Guvernul şi forţele politice care îl susţin îşi asumă stabilitatea politică şi continuarea parcursului european şi euroatlantic al României", se arată în Programul de guvernare.

Potrivit documentului citat, Programul de guvernare 2026-2028 urmăreşte consolidarea finanţelor publice, modernizarea administraţiei, creşterea competitivităţii economice şi îmbunătăţirea serviciilor oferite cetăţenilor.

Priorităţile majore ale guvernării sunt implementarea şi finalizarea PNRR, accelerarea absorbţiei fondurilor europene, aderarea la OCDE şi întărirea securităţii naţionale.

"Construim mai departe pe fundaţia creată, valorificând o parte dintre paşii deja făcuţi. Guvernarea responsabilă înseamnă nu doar să continuăm ce am început, ci şi să evaluăm onest fiecare măsură implementată. Acolo unde rezultatele au confirmat aşteptările, vom accelera ritmul de implementare. Unde birocraţia sau neclarităţile legislative au încetinit procesele, am identificat măsurile necesare pentru eliminarea blocajelor şi pentru asigurarea unei implementări mai eficiente", se mai arată în document.

Potrivit lui Veștea, "acest program reprezintă continuarea fermă a direcţiei pe care am pornit: ordine în finanţele publice, bună guvernare şi respect deplin pentru cetăţean".

"Nu reconstruim de la zero, ci consolidăm fundamentele deja aşezate, transformând regulile stricte de disciplină financiară şi transparenţă într-un mod permanent de lucru al statului", arată premierul desemnat.

Prioritățile Cabinetului Veștea

În noua etapă, motoarele de dezvoltare, modernizare instituţională şi rezilienţă naţională vor fi axate pe patru piloni strategici:

Siguranţa pentru România.

Aderarea României la OCDE

Implementarea şi finalizarea PNRR

Absorbţia fondurilor europene

Guvernul îşi asumă continuarea reducerii deficitului prin măsuri clare de disciplină bugetară, reducere a risipei şi prioritizare a cheltuielilor publice.

"Corecţia bugetară trebuie făcută onest, echilibrat şi echitabil, potrivit unui principiu simplu: toată lumea contribuie, iar statul începe prin a-şi face ordine în propriile cheltuieli", se arată în document.

Programul de guvernare are un capitol intitulat Măsuri prioritare

Creşterea veniturilor la bugetul de stat şi combaterea evaziunii fiscale

• ANAF, Antifraudă, VAMA plasate în afara algoritmului politic şi supuse reorganizării, indicatorilor de performanţă. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;

• Îmbunătăţirea legislaţiei privind evaziunea fiscală şi a executării silite;

• Parteneriat cu cetăţenii pentru combaterea evaziunii fiscale;

• Analiza excepţiilor fiscale şi corectarea acestora, acolo unde este cazul;

Analiza şi prioritizarea proiectelor de investiţii

• Prioritizarea programelor de investiţii din bugetul naţional:

a) optimizarea cofinanţării APL-uri, în funcţie de capacitatea financiară a acestora, pentru prioritizare investiţii;

b) reevaluarea şi prioritizarea programelor de investiţii;

c) introducerea de indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor (de exemplu, număr de locuitori, spor natural, număr de autorizaţii de construcţie);

d) evaluarea impactului proiectelor finalizate (de exemplu, număr racordaţi la reţele de apă, canalizare etc.);

e) standarde de cost revizuite.

• Evaluarea şi eşalonarea proiectelor din programul "Anghel Saligny".

Reforma administraţiei locale

• Iniţierea unei foi de parcurs privind reforma administrativ-teritorială pentru creşterea eficienţei administraţiei publice, consolidarea capacităţii administrative a autorităţilor locale, reducerea birocraţiei şi utilizarea mai eficientă a fondurilor publice şi europene.

• Stimularea performanţei (de exemplu, alocări în funcţie de gradul de încasare a impozitelor, responsabilizarea în autorizaţii pentru a construi şi stabili corect impozitele);

• Coordonare şi colaborare eficientă între Poliţia Locală şi Poliţia Naţională;

• Creşterea capacităţii de încasare a impozitelor;

• Transferarea reţelelor de utilităţi publice neautorizate către operatorii regionali autorizaţi

Modificarea legislaţiei generale care să susţină reformele

• Revizuirea statutului funcţionarilor publici şi al celor parlamentari;

• Dezvoltarea unui sistem mai simplu şi mai eficient de evaluare periodică a indicatorilor de performanţă pentru conducerile instituţiilor;

• Crearea mecanismului de control intern în timp real la nivelul administraţiei publice şi a celorlalte entităţi care gestionează/beneficiază de fonduri publice cu rol în principal preventiv

5. Restructurarea companiilor de stat

• Consilii de supraveghere sau administraţie formate din profesionişti;

• Transparenţă (de exemplu, CCM-uri, cheltuieli, bugete etc.);

• Indicatori de performanţă urmaţi de demiteri pentru neîndeplinirea acestora;

• Reducerea subvenţiilor şi creşterea eficienţei;

• Auditarea activelor;

• Eficientizarea şi restructurarea companiilor de stat care au pierderi cronice;

• Eficientizarea participaţiilor statului şi dezvoltarea pieţei de capital româneşti

6. Reforma administraţiei publice centrale

• Simplificare, debirocratizare, descentralizare, digitalizare;

• Calculul corect al personalului şi reducerea acestuia acolo unde se impune; • Reducerea sporurilor şi stimulentelor exagerate;

• Salarizare unitară în sistemul public.

7. Mai mulţi angajaţi în economie

• reducerea perioadei de şomaj;

• ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă;

• eliminarea excepţiilor în vederea pensionării anticipate; sprijin şi măsuri de recalificare şi ocupare pentru angajaţii afectaţi de concedieri colective, cu finanţare din Fondul European de Ajustare la Globalizare;

• reducerea numărului de tineri NEET prin implementarea unor măsuri integrate de identificare, formare şi integrare durabilă pe piaţa muncii prin programe dedicate primului loc de muncă.

• promovarea incluziunii pe piaţa muncii a persoanelor greu angajabile: persoane peste 50 de ani, şomeri de lungă durată, familii monoparentale, mame cu 3 sau mai mulţi copii, persoane cu dizabilităţi, prin măsuri dedicate de ocupare, formare şi sprijin pentru angajare.

• adaptarea politicilor privind admiterea, ocuparea şi integrarea lucrătorilor străini la necesităţile economiei şi la deficitul de forţă de muncă din sectoarele prioritare.

8. Resurse naturale valorificate mai bine

• Raportare mai clară a producţiei şi a veniturilor datorate statului;

• Inventarierea activelor şi resurselor subutilizate - Guvernul va realiza o inventariere a activelor, perimetrelor şi resurselor care nu sunt valorificate corespunzător, pentru a identifica soluţii de punere în valoare, relansare sau reorganizare. Folosirea resurselor naturale pentru securitate economică şi energetică.

9. Reforma pensiilor speciale

• Reforma sistemului de salarizare în sectorul public, prin adoptarea unor noi legi care să elimine inechităţile, să asigure o remunerare echitabilă şi să creeze o bază corectă pentru calculul drepturilor de pensie;

• Sentinţe unitare şi criterii de performanţă în justiţie;

• Limitarea câştigurilor din pensiile necontributive;

• Reclasificarea personalului din instituţii în vederea calculului vârstei de pensionare