De ce nu ar trebui implementată "taxa de solidaritate". Nicolae Ciucă şi Florin Cîţu, pe aceeaşi lungime de undă cu USR

Noua coaliţie politică vrea să facă rost de bani pentru majorări de pensii, salarii şi alocaţii prin introducerea unei "taxe de solidaritate". Banii ar urma să vină de la marile companii din România, cu cifre de afaceri de peste 100 de milioane de euro, precum Dacia, Kaufland, Carrefour, Lidl sau Dedeman.

În 20 noiembrie, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a avansat ideea instituirii unei „taxe de solidaritate” care să fie aplicată companiilor care înregistrează o cifră de afaceri de peste o sută de milioane de euro pe an, precizând la acel moment că acest subiect nu se regăseşte în programul de guvernare, dar va fi discutat după instalarea Guvernului.

Practic, se reia o idee mai veche iniţiată de Liviu Dragnea în urmă cu câţiva ani şi anume ca marile companii să plătească anual o taxă de solidaritate care ar fi 1% din cifra de afaceri. Potrivit surselor Observator, se discută în cadrul coaliţiei de guvernare ca această taxă să fie "destinată" doar companiilor care au o cifră de afaceri mai mare de 100 milioane de euro.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, după şedinţa coaliţiei, despre introducerea taxei de solidaritate pentru marile companii, că aşa cum şi-au asumat în programul de guvernare, anul acesta nu vor introduce noi taxe, asta în contextul în care discuţia este ca taxa să fie introdusă din 2022. ”Exact ce am am asumat în programul de guvernare, anul acesta nu vom introduce noi taxe”, a spus Ciucă, precizând că programul de guvernare va fi aplicat aşa cum a fost aprobat în Parlament. 

Florin Cîţu explică de ce nu este bună "taxa de solidaritate"

Preşedintele PNL Florin Cîţu a declarat, miercuri, înainte de şedinţa coaliţiei, despre taxa de solidaritate pe companiile mari, care este dorită de UDMR şi PSD, că aceste companii pe care noi vrem astăzi să le penalizăm prin această taxă, au plătit şi în avans să avem bani la buget, atunci când economia a fost închisă. În plus, spune preşedintele PNL, el nu vede care este destinaţia acestor sume.

”Ideea nu este despre ce înseamnă această taxă. Ştiţi foarte bine că este o directivă care va creşte impozitarea companiilor, în toată lumea, la 15%, care va fi din 2023. Ceea ce nu văd eu, şi aici e vorba de principiu, în această perioadă de criză, 2020 şi 2021, să ştiţi că aceste companii pe care noi vrem astăzi să le penalizăm prin această taxă, au plătit şi în avans să avem bani la buget, când economia a fost închisă”, a spus Cîţu. 

Liderul PNL a arătat că au fost companii, multinaţionale, care au plătit în avans la buget să avem bani de pensii şi salarii. ”Eu cred că nu este un comportament normal să vii azi să penalizezi aceste companii, pentru că nu am înţeles de ce, care este destinaţia acestor sume. Aştept în continuare explicaţii, vedem şi discutăm cu mediul de afaceri”, a afirmat Florin Cîţu, precizând că ”mediul de afaceri este înţelegător”. ”Lucrurile se pot face dar trebuie să ai discuţii cu cei pe care vrei să-i penalizezi”, a mai spus Cîţu. 

USR se opune ferm introducerii unei „taxe de solidaritate”

Reprezentanţii USR au transmis că în plină pandemie şi criză a preţurilor în energie şi la alimente, când ar trebui să ia măsuri pentru pregătirea valului 5 şi pentru susţinerea celor mai afectaţi din punct de vedere economic, „alianţa toxică PSD-PNL-UDMR se gândeşte să introducă o taxă nouă, lovind exact în cei mai importanţi contribuabili în economie”.

„În acest mod, PNL nu face decât să arate, o dată în plus, că îşi minte electoratul căruia îi promitea, tare şi răspicat prin vocea lui Florin Cîţu, că nu va introduce nicio taxă nouă. În aceste zile, vedem exact contrariul şi asta în contextul în care România s-a angajat prin PNRR la o politică fiscală predictibilă. USR se opune ferm introducerii unei aşa-zise “taxe de solidaritate” pentru companiile mari şi cere PSD-PNL-UDMR să renunţe la această măsură populistă, care nu doar că nu ar aduce banii necesari la bugetul de stat pentru a acoperi toate creşterile de salarii, pensii şi alocaţii promise inconştient de noua alianţă toxică, dar ar reduce competitivitatea României, ar descuraja investiţii importante şi ar risca retragerea de pe piaţă a celor câteva companii care susţin economia românească”, arată comunicatul de presă al USR

Europarlamentarul USR Dragoş Pîslaru a explicat de ce această măsură ar face mai mult rău decât bine în economie:

• 1. La nivel european se discută despre o nouă strategie industrială care include reconfigurarea lanţurilor valorice şi dezvoltarea de investiţii mari pe teritoriul UE şi toate statele membre sunt în competiţie pentru atragerea de astfel de investiţii şi oferă stimulente. În acest context, Guvernul României decide să se autosaboteze prin taxarea adiţională a companiilor mari şi investiţiile acestora. Şi aşa stăteam prost la atragerea de investiţii, din cauza lipsei de predictibilitate şi stabilitate, zona fiscală fiind printre puţinele avantaje competitive clare;
• 2. Conform ONRC, la nivelul lunii octombrie 2021 sunt 1.097.996 persoane juridice active, din care 416.376 sunt PFA, Întreprinderi individuale / familiale. Din cele 681.620 de companii rămase, doar circa 460.000 au cifra de afaceri peste zero. Dintre acestea, 351 sunt companii cu cifra de afaceri peste 100 milioane de euro. O astfel de măsură este dedicată unui număr foarte restrâns de companii şi creează o discrepanţă între investitori;
• 3. O justificare pe care am auzit-o ar fi că aceste companii au bani şi nu sunt taxate suficient. Să ne înţelegem, aceste companii sunt deja cei mai importanţi contribuabili în economie. Iar acuza că nu plătesc suficient impozit pe profit, prin folosirea preţurilor de transfer sau manevre de evitare de taxe, se rezolvă prin reforma pusă în PNRR de modernizare şi digitalizare ANAF, nu prin taxe aberante ce nu fac distincţia între firmele corecte şi cele incorecte;
• 4. În aceste condiţii, nu este deloc improbabil ca plătitorii corecţi de taxe, cum ar fi Renault sau Ford, să se gândească la o posibilă relocare din România, fiind o mulţime de alte ţări gata să le ofere condiţii mai bune;
• 5. Ca regulă generală în economie, stimularea investiţiilor şi a antreprenoriatului totdeauna va aduce mai mulţi bani decât taxarea, mai ales când vorbim de o economie emergentă, care are nevoie în continuare de reforme structurale. În lipsa unor reforme structurale care să impulsioneze creşterea endogenă, cum ar fi investiţii masive în educaţie, formare, cercetare-dezvoltare, avem nevoie ca de aer de investiţii masive şi de consolidare antreprenorială, care să crească avantajul competitiv al ţării;
• 6. Prin urmare, noua taxă ar reduce competitivitatea României, ar descuraja investiţii importante în domenii de avangardă de care avem mare nevoie în contextul favorabil european şi global şi ar determina poate chiar retragerea de pe piaţă a celor câteva companii care susţin economia românească.

USR reaminteşte alianţei PSD-PNL-UDMR că un lucru asemănător l-au încercat şi Dragnea şi Dăncilă, cu celebra OUG 114, criticată dur de Comisia Europeană, şi nu au avut succes.

„USR a spus clar în ultimii ani şi când a intrat la guvernare că nu susţine introducerea de taxe noi şi rămâne ferm pe poziţie.

Dacă, într-adevăr, PSD-PNL-UDMR ar vrea să crească veniturile la buget fără să introducă noi taxe peste noapte, care să lovească exact în cei mai afectaţi de pandemie, noua alianţă toxică ar putea:

• să crească gradul de colectare, să modernizeze şi să digitalizeze ANAF (prin reforma pusă în PNRR): România a avut cel mai mare deficit de încasare din TVA din UE, pentru al şaptelea an consecutiv, care înseamnă echivalentul a 7,4 miliarde de euro;
• să abroge intrarea în plată, de la 1 ianuarie, a noilor categorii de pensii speciale pentru aleşii locali;
• să reducă aparatul de stat, să nu mai înfiinţeze ministere şi agenţii peste noapte pentru activul de partid;
• să nu mai permită sifonarea banilor prin PNDL;
• să confişte averile care nu pot fi justificate: maşini de lux, bijuterii, tablouri, averi declarate sau nedeclarate care nu prea au cum să fie strânse dintr-un salariu de consilier judeţean, local sau din indemnizaţia de parlamentar.

USR rămâne alături de antreprenorii mici şi mari ai ţării şi se opune ferm acestei propuneri de a introduce o nouă taxă”, conchide sursa amintită. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰