Video Economist: O fi fost constituţional să fie majorate pensiile magistraţilor la niveluri care nu pot fi duse?
Saga pensiilor încasate de magistrați a ajuns la episodul al doilea. Guvernul a adoptat azi un nou proiect, asta după ce primul a picat la Curtea Constituțională. Săptămâna viitoare premierul își va asuma răspunderea în Parlament pe legea care va limita pensiile magistraților la 70% din ultimul salariu net. Tot azi, Executivul a aprobat o rectificare bugetară marcată de tăieri consistente. În acest timp, analiștii avertizează că deficitul rămâne o bombă cu ceas.
În plin conflict cu magistrații, care refuză tăierea pensiilor speciale, Guvernul a adoptat reforma în ziua în care s-a atins termenul limită impus de Comisia Europeană. Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Legislativ au dat aviz negativ pentru acest proiect.
"Aspectul de accesare a fondurilor europene, de o minimă justiție socială, prin corectarea unor nedreptăți, o pensionare prea rapidă și o pensie cât ultimul salariu. Și pentru a pune sistemul de pensii pe baze sustenabile" spunea premierul României, Ilie Bolojan.
Ce prevede legea propusă de Guvern
Legea propusă de Guvern prevede ca pensiile magistraților vor fi reduse la cel mult 70% din ultimul salariu net. Vechimea necesară pentru pensionare va crește și ea de la 25 la 35 ani.
Creșterea vârstei de pensionare se va aplica abia peste 15 ani. Asta înseamnă că din 2040 magistrații se vor pensiona la 65 de ani, la fel ca orice român. Acum, judecătorii și procurorii ies la pensie cel mai devreme la 47-48 ani.
"Discuția asta că drepturile câștigate... ar fi neconstituțională ajustarea vârstei de pensionare și valorii pensiilor dar când au fost majorate la niveluri care nu pot fi duse de restul țării, o fi fost constituțional? Discuția asta nu face bine României" a explicat analistul fiscal Gabriel Biriș.
Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament pe 2 decembrie
Marțea viitoare, Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament pentru această reformă. Surse Observator spun că Instanța Supremă ar putea contesta legea la Curtea Constituțională. Dacă reforma nu va intra în vigoare, România riscă să piardă fonduri europene în valoare de peste 230 milioane euro.
Guvernul a adoptat azi și ultima rectificare bugetară din acest an. Cu tăieri și pentru venituri, și pentru cheltuieli.
"La rectificarea bugetară, sănătatea primește cei mai mulți bani. Dar și transporturile, și agricultura. Sunt însă ministere care pierd sume importante. Cel mai mult se taie de la Finanțe, dar și de la Investiții și proiecte europene. Bugete mai mici sunt și pentru Muncă, Economie, Mediu sau Afaceri Interne" a explicat reporterul Observator Mădălina Chițac.
"Este o rectificare a sărăciei. O rectificare negativă, menită să rezolve zonele bugetare acolo unde nici măcar bani de salarii nu au fost estimați așa cum trebuie. Nu va rezolva însă problemele din multe ministere, acolo unde cheltuielile reprezintă în continuare o provocare" a punctat analistul economic Adrian Negrescu.
Guvernul și-a asumat o țintă de deficit de 8,4% din PIB. Dar anul viitor, gaura din Buget ar trebui redusă cu cel puțin 2 puncte procentuale.
"În continuare, coaliția nu pare să poată să cadă de acord pe care trebuie să le ia, în așa fel încât să ne pregătim pentru ținta de deficit de anul viitor" a explicat profesorul de economie Christian Năsulea.
După alegerile din Capitală, Coaliția ar urma să ia o decizie privind tăierile de cheltuieli din administrația centrală.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
